Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai te ora ˈtu i te mahana o Iehova?

O vai te ora ˈtu i te mahana o Iehova?

O vai te ora ˈtu i te mahana o Iehova?

“Te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa.”—MALAKI 4:1.

1. E nafea Malaki ia faataa i te hopea o teie faanahoraa ino?

 UA FAAURUAHIA te peropheta Malaki e te Atua e papai i te mau parau tohu o te tahi mau mea riaria e fatata roa i te tupu. E ohipa teie mau mea i nia i te taata atoa i te fenua nei. Te tohu ra te Malaki 4:1 e: “Inaha hoi, te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra; e ama ratou ia tae i taua mahana ra, te na reira maira Iehova sabaota ra; e ore e faatoehia te tumu e te amaa atoa ra.” Mai te aha te rahi o te haamouraa o teie faanahoraa ino o te mau mea? E riro mai te hoê raau ua faaore-roa-hia te tumu, ia ore ia tupu faahou mai.

2. E nafea te tahi mau irava ia faataa i te mahana o Iehova?

2 E ui paha outou e, ‘Eaha tera “mahana” ta te peropheta Malaki e tohu ra?’ Hoê â mahana tera e tei faahitihia i roto i te Isaia 13:9 o te na ô ra e: “Inaha, te fatata maira te mahana o Iehova, . . . te riri uˈana, e te tairoiro mahu ore, ia ano roa te fenua ra; e te feia rave hara atoa i roto ia ˈna ra, e haamouhia ïa e ana.” Te horoa maira te Zephania 1:15 i teie faataaraa: “E mahana riri taua mahana ra, e mahana ati rahi e te mauiui; e mahana pau rahi e te pohe; e mahana pouri e te rumaruma; e mahana ata rahi e te pouri taotao.”

Te “ati rahi”

3. Eaha “te mahana o Iehova”?

3 I roto i te tupuraa rahi o te parau tohu a Malaki, “te mahana o Iehova,” o te hoê ïa anotau e tapaohia e te “ati rahi.” Ua tohu Iesu e: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) A feruri na i te ahoaho ta te ao i farerei aˈena, mai te matahiti 1914 maira iho â râ. (Mataio 24:7-12) Inaha, hau atu i te 50 mirioni taata tei pohe i te Piti o te Tamaˈi Rahi noa! E hemo râ taua mau ahoaho ra i te mau mea riaria o te “ati rahi.” E hope taua tupuraa ra, hoê â hoi te reira e te mahana o Iehova, i Aramagedo, o te faahope ïa i te mau mahana hopea o teie faanahoraa ino.—Timoteo 2, 3:1-5, 13; Apokalupo 7:14; 16:14, 16.

4. Ia hope te mahana o Iehova, eaha ïa tei tupu?

4 I te hopea o taua mahana o Iehova ra, e faaore-roa-hia te ao a Satani e te feia e paturu atu. Te tuhaa matamua o te ore, o te haapaoraa hape atoa ïa. I muri iho, e faataehia te haavaraa a Iehova i nia i te mau faanahoraa poritita e faanavairaa faufaa a Satani. (Apokalupo 17:12-14; 19:17, 18) Te tohu ra Ezekiela e: “E faarue ratou i ta ratou ario i roto i te aroâ, e riro hoi ta ratou auro mai te mea viivii ra: e ore hoi ratou e ora i te ario e te auro, i te mahana e riri ai Iehova ra.” (Ezekiela 7:19) No nia i taua mahana ra, te na ô ra te Zephania 1:14 e: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.” Ia au i ta te Bibilia e parau ra no nia i te mahana o Iehova, e tia ia tatou ia faaoti maite e haa ia au i te mau titauraa parau-tia a te Atua.

5. Eaha ta te feia e mǎtaˈu ra i te iˈoa o Iehova e ite ra?

5 I muri aˈe i te tohuraa eaha ta te mahana o Iehova e faatupu i nia i te ao a Satani, te faataa ra te Malaki 4:2 (MN) i ta Iehova e parau ra: “O outou râ tei mǎtaˈu mai i to ˈu nei iˈoa, e hiti mai ïa te Mahana parau-tia ia outou ma te ora i raro aˈe i to ˈna pererau; e haere hoi outou i rapae, e e [tupaipai to outou avae i te repo] mai te kafa faaamu o te fare ra.” O Iesu Mesia “te Mahana parau-tia.” O oia te ‘maramarama pae varua o teie nei ao.’ (Ioane 8:12) E hiti mai Iesu ma te faaoraraa, te faaoraraa pae varua na mua, o ta tatou ïa e ite aˈena ra i teie tau, e i muri iho, te faaora-roa-raa i te pae tino i roto i te ao apî. Mai ta Iehova e parau ra, “e haere” te feia e faaorahia ‘i rapae, e e tupaipai to ratou avae i te repo mai te kafa faaamu o te fare ra’ o te reˈareˈa e te au roa ia tuuhia ratou.

6. Eaha te oroa no te upootiaraa ta te mau tavini a Iehova e fanaˈo?

6 E te feia e tâuˈa ore i te mau titauraa a Iehova? Te na ô ra te Malaki 4:3 e: “E na outou [oia hoi, te mau tavini a te Atua] e taataahi i te taata ino ra; e riro ratou mai te repo i raro aˈe i to outou avae ia tae i te mahana na ˈu e faataa ra, te parau maira Iehova sabaota ra.” Eita te taata e haamori i te Atua e apiti atu i roto i te haamouraa i te ao a Satani. Area râ, e “taataahi” ratou, ei auraa parau, “i te taata ino” na roto i te faatupuraa i te oroa no te upootiaraa i muri noa mai i te mahana o Iehova. Ua tupu te hoê oroa rahi i muri aˈe i te haamouraahia te mau nuu a Pharao i roto i te Miti Uteute. (Exodo 15:1-21) Oia atoa, e tupu te hoê oroa no te upootiaraa ua faaore-anaˈe-hia Satani e ta ˈna ao i roto i te ati rahi. E pii te feia haapao maitai e ora ˈtu i te mahana o Iehova e: “E oaoa tatou ma te ouˈauˈa i te ora na ˈna.” (Isaia 25:9) Auê ïa te reˈareˈa ia faatiahia te mana arii o Iehova e ia tamâhia te fenua ei nohoraa hau mau!

Te pee ra te Amuiraa faaroo Kerisetiano ia Iseraela

7, 8. A faataa na i te huru pae varua o Iseraela i te tau o Malaki.

7 Te feia e farii-maitai-hia e Iehova, o te feia ïa e tavini ra ia ˈna, taa ê roa ˈtu i te feia e ore e na reira ra. Mai tera atoa i to Malaki papairaa i ta ˈna buka. I te matahiti 537 H.T.T., ua faahoˈihia mai te hoê toea Iseraela i muri aˈe e 70 matahiti faatîtîraa i Babulonia. Teie râ, i te roaraa o te senekele i muri mai, ua haamata faahou te nunaa i faahoˈihia mai i te topa i roto i te taivaraa e te ino. Te faatura ore ra te rahiraa o te nunaa i te iˈoa o Iehova; te tâuˈa ore ra i ta ˈna mau ture parau-tia; te haaviivii ra i to ˈna hiero na roto i te hopoiraa mai i te animara matapo, te pirioi e te maˈihia ei tusia; e te faataa ra i te mau vahine o to ratou apîraa ra.

8 No reira Iehova i parau ai ia ratou e: “E haafatata ˈtu vau i te parau [haavaraa] na ˈu ia outou; e riro ïa vau ei ite oioi i te feia tahutahu, e te feia faaturi, e te feia tǎpǔ haavare, e te feia i faaere i tei tarahuhia ra i ta ˈna ra utua, e te vahine ivi, e te otare, e te ruri ê atu i te taata ê i ta ˈna, e aore i mǎtaˈu mai ia ˈu . . . O Iehova hoi au, aore o ˈu e huru ê.” (Malaki 3:5, 6; MN) Teie râ, ua faatae atu Iehova i te titauraa i te taata atoa e fariu ê noa ˈtu i to ratou mau eˈa iino: “E fariu mai outou ia ˈu, e na ˈu e fariu atu ia outou.”—Malaki 3:7.

9. Mea nafea te mau parau tohu a Malaki i te tupu-na-mua-raa?

9 Ua tupu atoa taua mau parau ra i te senekele matamua T.T. Ua tavini te hoê toea ati Iuda ia Iehova e ua riro mai ei melo o te “nunaa” apî o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua moˈa, ua ô atoa mai te mau Etene i muri iho i roto. Ua faarue râ te rahiraa o to Iseraela i te pae tino ia Iesu. No reira Iesu i parau atu ai i taua nunaa o Iseraela ra e: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mataio 23:38; Korinetia 1, 16:22) I te matahiti 70 T.T., mai ta te Malaki 4:1 i tohu, ua tae mai te hoê “mahana mai te umu ra i te amaraa” i nia i te Iseraela pae tino. Ua haamouhia Ierusalema e to ˈna hiero, e te parauhia ra e ua hau atu i te hoê mirioni taata tei pohe i te oˈe, i roto i te haruraa mana, e te mau aroraa a te nuu Roma. Ua ora mai râ tei tavini ia Iehova i taua ati rahi ra.—Mareko 13:14-20.

10. E nafea te taata atoa e te pǔpǔ ekalesiatiko e pee ai i te Iseraela o te senekele matamua?

10 Ua pee te huitaata, te Amuiraa faaroo Kerisetiano iho â râ, i te nunaa Iseraela o te senekele matamua. Mea au aˈe na te feia aratai e te taata atoa i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano ta ratou iho mau tiaturiraa faaroo i te mau parau mau a te Atua ta Iesu i haapii. Na te pǔpǔ ekalesiatiko iho â râ te hape. Eita ratou e hinaaro e faaohipa i te iˈoa o Iehova, e e tatara atoa ratou i te reira mai roto mai i ta ratou mau huriraa bibilia. E faatura ore ratou ia Iehova i te mau haapiiraa eita e au i te mau papai, mai te mau haapiiraa etene o te haamauiuiraa mure ore i roto i te po auahi, te Toru tahi, te pohe-ore-raa o te nephe, e te tauiuiraa o te mau mea ora. E faaere ïa ratou ia Iehova i te arueraa e au ia ˈna, mai ta te mau tahuˈa i rave i te tau o Malaki.

11. E nafea te mau haapaoraa a teie nei ao ia faaite o vai mau ta ratou e tavini ra?

11 I te matahiti 1914 ra, i te haamataraa mai te mau mahana hopea, ua faaite te mau haapaoraa a teie nei ao o te arataihia e tei parau e e Kerisetiano ratou, o vai mau ta ratou e tavini ra. I roto i na tamaˈi e piti atoa ra, ua faaitoito ratou i to ratou feia ia haere i te tamaˈi no te mau tumu parau i te pae nunaa noa ˈtu e e taparahi ratou i te taata hoê â haapaoraa e ta ratou. Te faataa maitai ra te Parau a te Atua i te feia e auraro ia Iehova e te feia eita: “O te mea teie e itea ˈi te tamarii a te Atua, e te tamarii a te Diabolo: o tei ore i rave i te parau-tia ra, e ere ïa i to te Atua; e ere atoa tei ore i aroha i tana taeae. Teie hoi te parau ta outou i faaroo, mai te matamua mai, ia aroha tatou ia tatou iho. Eiaha mai ia Kaina ra, no taua varua ino ra oia, e taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina.”—Ioane 1, 3:10-12.

Faatupuraa i te parau tohu

12, 13. Eaha te mau parau tohu ta te mau tavini a te Atua i faatupu i to tatou nei tau?

12 I te pae hopea o te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti 1918 ra, ua ite te mau tavini a Iehova e ua haavahia e te Atua te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te toea atoa o te haapaoraa hape. Mai reira mai, ua faataehia na te feia aau tia te titauraa ra: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe. Ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore.” (Apokalupo 18:4, 5) Ua haamata te feia i hinaaro e tavini ia Iehova i te tamâhia i te mau toetoea o te haapaoraa hape e ua haamata ratou i te poro na te ao atoa, i te parau apî maitai o te Basileia i haamauhia, te hoê ohipa e tia ia faaotihia hou te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea.—Mataio 24:14.

13 Ua na reira ïa ei faatupuraa i te parau tohu o te Malaki 4:5, i reira to Iehova parauraa e: “Inaha, e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra.” Ua tupu na mua taua parau tohu ra na roto i te ohipa a Ioane Bapetizo tei faahohoˈa-atea-hia e Elia. Ua rave o Ioane i te hoê ohipa i au i ta Elia i to ˈna bapetizoraa i te mau ati Iuda tei tatarahapa i ta ratou mau hara i te faufaa o te Ture. Te mea faufaa ˈtu â, ua riro Ioane ei faaomuaraa na te Mesia. Ua riro râ te ohipa a Ioane ei tupuraa nainai noa o te parau tohu a Malaki. I to ˈna faahitiraa ia Ioane mai te Elia piti, ua faaite Iesu e e tupu te hoê ohipa a “Elia” a muri aˈe.—Mataio 17:11, 12.

14. Eaha te ohipa faufaa roa e tia ia ravehia hou te hopea o teie faanahoraa?

14 Ua faaite te parau tohu a Malaki e e ravehia teie ohipa faufaa roa a Elia hou “taua mahana rahi mǎtaˈu o Iehova ra.” E hope taua mahana ra e te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Puai hope e tae oioi maira, i Aramagedo. Te auraa ra, hou e hope ai teie faanahoraa ino o te mau mea e e haamata ˈi te Faatereraa tausani matahiti o te Basileia o te Atua i te raˈi o Iesu Mesia hoi te arii faateronohia, e ravehia te hoê ohipa e au i ta Elia. Ia au i taua parau tohu ra, hou Iehova e haamou ai i teie faanahoraa ino, e haapao te pǔpǔ o Elia no teie tau, ma te tauturuhia e te mau hoa Kerisetiano o te tiaturi e faaea i te fenua nei, i te ohipa haamau-faahou-raa i te haamoriraa viivii ore ma te aau tae, a faateitei ai i te iˈoa o te Atua, e a haapii ai i te mau parau mau bibilia i te feia e au i te mamoe.

E haamaitai Iehova i ta ˈna mau tavini

15. E nafea Iehova ia haamanaˈo i ta ˈna mau tavini?

15 E haamaitai Iehova i te feia e tavini ra ia ˈna. Te na ô ra te Malaki 3:16 e: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau pinepineraa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” Mai te tau o Abela mai, ua tapao noa te Atua, ei auraa parau, i te iˈoa o tei haamanaˈohia no te ora mure ore i roto i te hoê buka. Te parau ra Iehova ia ratou e: “Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau taoˈa i roto i te fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia ˈu nei, . . . i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no outou.”—Malaki 3:10.

16, 17. Mea nafea to Iehova haamaitairaa i to ˈna nunaa e ta ratou ohipa?

16 Ua haamaitai mau â Iehova i te feia e tavini ra ia ˈna. Nafea? Te hoê ravea, ia taa-maitai-hia ˈtu â ïa ta ˈna mau opuaraa. (Maseli 4:18; Daniela 12:10) Te tahi atu ravea, mea na roto ïa i te faahoturaa i ta ratou ohipa pororaa ma te maere. Ua apiti mai te feia aau tia e rave rahi ia ratou i roto i te haamoriraa mau, o ratou ïa te “feia rahi roa, . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, . . . e ma te pii hua hoi to ratou reo, i te na ôraa e, Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” (Apokalupo 7:9, 10) Ua faaitehia teie feia rahi roa ma te faahiahia, e ua raea i tei tavini ra ia Iehova i teie nei ma te itoito hau atu i te ono mirioni i roto hau atu i te 93 000 amuiraa na te ao atoa!

17 E ite-atoa-hia te haamaitairaa a Iehova i te mea e te nenei ra te mau Ite no Iehova i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia opere-rahi-roa ˈˈe-hia i roto i te tuatapaparaa atoa. I teie nei, e 90 mirioni vea Te Pare Tiairaa e A ara mai na! te neneihia i te avaˈe hoê, Te Pare Tiairaa na roto i na reo 144, te A ara mai na! na roto e 87. Ua operehia hau atu i te 107 mirioni buka tauturu haapiiraa bibilia Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra tei neneihia i te matahiti 1968, na roto 117 reo. Ua raea i te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei tei matara mai i te matahiti 1982, hau atu i te 81 mirioni na roto 131 reo. Ua neneihia hau atu i te 85 mirioni buka Te ite e aratai i te ora mure ore tei matara mai i te matahiti 1995, na roto 154 reo. Ua opere-aˈena-hia 150 mirioni buka rairai Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? neneihia i te matahiti 1996 na roto e 244 reo i teie nei.

18. No te aha tatou e fanaˈo ai i te ruperuperaa pae varua noa ˈtu te patoiraa?

18 Ua fanaˈohia teie ruperuperaa pae varua noa ˈtu te patoiraa ino roa e te maoro a te ao a Satani. Te faaite ra te reira e e parau mau ta te Isaia 54:17: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe. O te tufaa teie o te mau tavini o Iehova; e tei ia ˈu te faatia ia ratou, te na reira maira Iehova.” Mea mahanahana mau no te mau tavini a Iehova te iteraa i te tupuraa rahi o te Malaki 3:17 i nia ia ratou: “Ua na ô maira Iehova sabaota ra, E riro ratou na ˈu, ia tae i te mahana ta ˈu e faataa ra, ei taoˈa maitai roa ra.”

Taviniraa ia Iehova ma te oaoa

19. E nafea te feia e tavini ra ia Iehova e faataa-ê-hia ˈi i te feia e ore e na reira ra?

19 A mairi noa ˈtu ai te taime, te rahi noa ˈtura te taa-ê-raa i rotopu i te mau tavini haapao maitai a Iehova e to te ao a Satani. Ua tohu te Malaki 3:18 e: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.” Hoê o te mau taa-ê-raa e rave rahi, o te mea ïa e e oaoa iti rahi to te feia e tavini ra ia Iehova. I roto i te mau tumu e na reira ˈi, te vai ra to ratou tiaturiraa faahiahia. E tiaturi roa ino ratou ia Iehova ia parau oia e: “Inaha, te hamani nei au i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau: e oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei.”—Isaia 65:17, 18; Salamo 37:10, 11, 29; Apokalupo 21:4, 5.

20. No te aha tatou e riro ai ei nunaa oaoa?

20 Te tiaturi nei tatou i te parau tǎpǔ a Iehova e e ora ˈtu to ˈna nunaa taiva ore i to ˈna mahana rahi e e arataihia ratou i roto i te ao apî. (Zephania 2:3; Apokalupo 7:13, 14) E noa ˈtu e te pohe nei te tahi pae no te ruhiruhia, te maˈi, aore ra te ati manaˈo-ore-hia hou te reira taime, te tǎpǔ maira Iehova e e faatia mai oia ia ratou no te ora mure ore. (Ioane 5:28, 29; Tito 1:2) No reira, noa ˈtu e e fifi e e tautooraa ta tatou paatoa, a fatata ˈtu ai tatou i taua mahana o Iehova ra, e tumu ta tatou e riro ai ei nunaa oaoa roa ˈˈe i te fenua nei.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha “te mahana o Iehova”?

• E nafea te mau haapaoraa a teie nei ao e pee ai i te Iseraela i tahito ra?

• Eaha te mau parau tohu ta te mau tavini a Iehova e faatupu ra?

• Mea nafea to Iehova haamaitairaa i to ˈna nunaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua “ama” o Ierusalema no te senekele matamua “mai te umu ra i te amaraa”

[Hohoˈa i te api 23]

E aupuru Iehova i te feia e tavini ra ia ˈna

[Hohoˈa i te api 24]

No to ratou tiaturiraa faahiahia, te oaoa mau ra te mau tavini a Iehova