Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaite i te aau aroha i te feia e hinaaro ra i te tauturu

A faaite i te aau aroha i te feia e hinaaro ra i te tauturu

A faaite i te aau aroha i te feia e hinaaro ra i te tauturu

‘E faaite atu i te [aau] aroha, te taata atoa i to ˈna ihora taeae.’—ZEKARIA 7:9; MN.

1, 2. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia faaite i te aau aroha? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?

 TE AˈO maira te Parau a te Atua ra o Iehova e hinaaro i te “aau aroha.” (Mika 6:8, nota i raro i te api) Te horoa atoa maira i te mau tumu e tia ˈi ia na reira tatou. Te hoê tumu, oia ïa, ‘te hamani maitai ra te taata e [aau aroha] to ˈna i to ˈna iho [nephe].’ (Maseli 11:17; MN) Auê te parau mau e! E faatupu te faaiteraa i te aau aroha, aore ra aroha taiva ore, i te mau taairaa mahanahana e te vai maoro e vetahi ê. Ei faahopearaa, e noaa to tatou mau hoa taiva ore—e haamaitairaa faufaa mau â ïa!—Maseli 18:24.

2 Hau atu â, te na ô maira te mau Papai e: “O tei imi i te parau-tia e te [aau] aroha, e noaa ia ˈna te ora.” (Maseli 21:21; MN) Oia, ia imi tatou i te aau aroha, e herehia mai tatou e te Atua e maoti te reira e fanaˈo ai tatou i te mau haamaitairaa no a muri aˈe, tae noa ˈtu i te ora mure ore. E nafea râ tatou ia faaite i te aau aroha? E faatae tatou i te reira i nia ia vai? E e nafea te aau aroha e taa ê ai i te aau maitai au noa aore ra i te maitai noa?

Te aau maitai e te aau aroha

3. E nafea te aau aroha e taa ê ai i te aau maitai?

3 E taa ê te aau maitai au noa i te aau aroha ma te huru rau. Ei hiˈoraa, e pinepine te feia e faaite ra i te aau maitai i te na reira ma te ore e here rahi, aore ra ma te taairaa ore, i te taata ta ratou e haamaitai atura. Ia faaite râ tatou i te aau aroha i nia i te hoê taata, e taai atu tatou i taua taata ra ma te here. I roto i te Bibilia, e nehenehe te mau faaiteraa aau aroha i rotopu i te taata e niuhia i nia i te mau taairaa e vai aˈena ra. (Genese 20:13; Samuela 2, 3:8; 16:17) Aore ra e nehenehe te reira e niuhia i nia i te mau taairaa i tupu no te tahi mau ohipa aau aroha no mua ˈtu. (Iosua 2:1, 12-14; Samuela 1, 15:6; Samuela 2, 10:1, 2) Ei faahohoˈaraa i teie taa-ê-raa, e faaau anaˈe e piti hiˈoraa bibilia, hoê no nia i te aau maitai e hoê no nia i te aau aroha i faaitehia i rotopu i te taata.

4, 5. E nafea na hiˈoraa bibilia e piti i faahitihia i ǒ nei e faahohoˈa ˈi i te taa-ê-raa i rotopu i te aau maitai e te aau aroha?

4 Te hoê hiˈoraa o te aau maitai, no nia ïa i te hoê pǔpǔ taata ua iri to ratou pahi, to roto atoa hoi te aposetolo Paulo ia ratou. Ua turaihia ratou i te pae tahatai o te motu o Melita. (Ohipa 27:37–28:1) Noa ˈtu e e ere to Melita i te aitarahu na taua mau ratere ra tei mau i ǒ ratou, e aita atoa to ratou e taairaa e ratou, ua farii maitai to te motu ra i te feia ěê, a faaite atu ai i te “aau maitai taa ê mau.” (Ohipa 28:2, 7, MN) Mea maitai to ratou farii maitai, mea tanotano noa mai râ e ua faaitehia i nia i te taata ê. E faaiteraa aau maitai ïa.

5 Ei faaauraa, e rave anaˈe i te farii maitai ta te arii Davida i faaite atu i nia ia Mephiboseta, te tamaiti a to ˈna hoa o Ionatana. Ua parau Davida ia Mephiboseta e: “E amu hoi oe i te maa i ta ˈu nei amuraa maa e ore e faaea.” A faataa ˈi no te aha oia i rave ai i teie faanahoraa, ua parau Davida ia ˈna e: “E [faaite] noa ˈtu â vau [i te aau aroha i nia] ia oe no to metua na no Ionatana.” (Samuela 2, 9:6, 7, 13; MN) Ua tano te faahitiraahia te farii maitai tamau o Davida mai te hoê faaiteraa i te aau aroha, eiaha noa i te aau maitai, e haapapuraa hoi te reira no to ˈna taiva-ore-raa i te hoê taairaa i mau aˈena. (Samuela 1, 18:3; 20:15, 42) I teie atoa nei tau, e faaite te mau tavini a te Atua i te aau maitai i te taata atoa. E faaite râ ratou i te aau aroha, aore ra aroha taiva ore, i nia i te feia e taairaa to ratou e o ratou o te fariihia e te Atua.—Mataio 5:45; Galatia 6:10.

6. Eaha te tahi mau huru o te aau aroha e faaitehia i rotopu i te taata e haamahitihitihia ra i roto i te Parau a te Atua?

6 No te faataa i te tahi atu â mau huru o te aau aroha, e hiˈopoa poto tatou e toru aamu bibilia te vai ra teie huru maitai i roto. Maoti te reira, e tapao mai tatou e ua faaitehia te aau aroha i nia i te taata (1) na roto i te mau ohipa taa maitai, (2) ma te aau tae, e (3) i nia iho â râ i te feia e hinaaro ra i te tauturu. Hau atu â, te faahiˈo ra teie mau aamu e nafea tatou ia faaohipa i te aau aroha i teie tau.

Te faaite ra te hoê metua tane i te aau aroha

7. Eaha ta te tavini a Aberahama i faatia ia Betuela e ia Labana, e eaha te haapeapearaa ta ˈna i faahiti?

7 Te faatia ra te Genese 24:28-67 i te toea o te aamu o te tavini a Aberahama i faahitihia i roto i to mua ˈtu tumu parau. I muri aˈe i to ˈna farereiraa ia Rebeka, ua titau-manihini-hia oia i te fare o to ˈna metua tane o Betuela. (Irava 28-32) I reira to te tavini faatia-maitai-raa i ta ˈna maimiraa i te hoê vahine na te tamaiti a Aberahama. (Irava 33-47) Ua haamahitihiti oia e ua faariro oia i to ˈna manuïaraa e tae roa mai i reira ei tapao no ǒ mai ia Iehova ra “tei aratai mai ia ˈu na te eˈa mau ia noaa te tamahine a te tuaana a tau fatu ra, ei vahine na ta ˈna ra tamaiti.” (Irava 48) Aita e feaaraa e te tiaturi ra te tavini e e haapapu ta ˈna faatiaraa haavare ore i tei tupu, i te manaˈo o Betuela e o ta ˈna tamaiti o Labana e te haamaitai ra Iehova i teie ohipa faauehia. I te pae hopea, ua parau te tavini e: “Ia tia ia outou ia haapao i te [aau aroha] e te parau mau i tau fatu, a faaite mai ia ˈu; e aore ra, a faaite mai, ia fariu vau i te rima atau e te rima aui.”—Irava 49; MN.

8. Ua nafea o Betuela no nia i te parau o Rebeka?

8 Ua faaite aˈena Iehova i te aau aroha i nia ia Aberahama. (Genese 24:12, 14, 27) E tae anei te aau o Betuela e na reira atoa na roto i te faatiaraa ia Rebeka e haere na muri i te tavini a Aberahama? E amui-atoa-hia mai anei te aau aroha o te hoê taata i te aau aroha o te Atua e manuïa roa ˈi te ohipa? Aore ra ua faufaa ore anei te tere roa o te tavini? Ua mahanahana roa paha te tavini a Aberahama i te faarooraa ia Labana e ia Betuela e parau e: “No ǒ ia Iehova taua parau nei.” (Irava 50) Ua taa ia raua te tuhaa a Iehova i roto i teie parau e ua farii aˈera ma te haamarirau ore i ta ˈna faaotiraa. I muri iho, ua faaite Betuela i to ˈna aau aroha i te na ô-faahou-raa e: “Inaha, tera mai Rebeka i mua i to aro na: a aratai, a haere; ei vahine oia na te tamaiti a to fatu, i ta Iehova i parau ra.” (Irava 51) Ua apee Rebeka i te tavini a Aberahama ma te aau tae, e riro mai nei ei vahine here na Isaaka.—Irava 49, 52-58, 67.

Te aau aroha faaitehia e te hoê tamaiti

9, 10. (a) Eaha ta Iakoba i ani i ta ˈna tamaiti o Iosepha e rave no ˈna? (b) Mea nafea to Iosepha faaiteraa i te aau aroha i nia i to ˈna metua tane?

9 Ua fanaˈo atoa te mootua o Aberahama ra o Iakoba i te aau aroha. Mai ta te Genese pene 47 e faatia ra, te faaea ra Iakoba i taua taime ra i Aiphiti, e “fatata aˈera [oia] i te pohe.” (Irava 27-29) Te haapeapea ra oia no te mea e pohe oia i rapae i te fenua ta te Atua i tǎpǔ ia Aberahama. (Genese 15:18; 35:10, 12; 49:29-32) Aita râ Iakoba e hinaaro ra ia hunahia oia i Aiphiti, no reira oia i faanaho ai e ia hopoihia to ˈna tino pohe i te fenua o Kanaana. O vai atu â maori râ o ta ˈna tamaiti mana ra o Iosepha te tia aˈe ia haapapu e e haapaohia to ˈna hinaaro?

10 Te na ô ra te faatiaraa e: ‘Ua tii atura Iakoba i ta ˈna tamaiti ra ia Iosepha, na ô atura ia ˈna, Te aroha ra oe ra, e [faaohipa oe i te aau aroha i nia ia ˈu] e ei parau mau ta oe ia ˈu nei. Teie to ˈu hinaaro ia oe, eiaha oe e tanu ia ˈu i Aiphiti nei; te hinaaro nei au ia hoê aˈe â o ˈu vairaa e tau mau metua atoa ra.’ (Genese 47:29, 30; MN) Ua fafau Iosepha e faatupu i taua titauraa ra, e i muri rii noa ˈˈe, pohe atura Iakoba. Ua hopoi Iosepha e te tahi atu mau tamaiti a Iakoba i to ˈna tino “i te fenua ra i Kanaana, e ua huna hoi ia ˈna i roto i te ana i te aua i Makapela . . . tei hoohia e Aberahama.” (Genese 50:5-8, 12-14) Ua faaohipa ïa Iosepha i te aau aroha i nia i to ˈna metua tane.

Aau aroha o te hoê hunoa vahine

11, 12. (a) Mea nafea to Ruta faaiteraa i te aau aroha i nia ia Naomi? (b) Mea nafea to “teie nei i te hopea nei” faaiteraa aau aroha a Ruta e maitai aˈe ai i “tei mutaaihora”?

11 Te faatia ra te buka Ruta mea nafea to te vahine ivi ra o Naomi fanaˈoraa i te aau aroha o to ˈna hunoa vahine Moabi ra o Ruta, te tahi atoa vahine ivi. I to Naomi faaotiraa e hoˈi i Betelehema i Iuda, ua faaite Ruta i te aau aroha e te aueue ore a na ô ai e: “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau; e te vahi ta oe e parahi ra, e parahi atoa ïa vau; to oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.” (Ruta 1:16) I muri aˈe, ua faaite Ruta i to ˈna aau aroha i to ˈna faaiteraa e ua ineine oia i te faaipoipo i te fetii paari o Naomi oia o Boaza. a (Deuteronomi 25:5, 6; Ruta 3:6-9) Ua parau oia ia Ruta e: “Ua rahi hoi to oe [aau aroha] i teie nei i te hopea nei, i tei mutaaihora, o oe aore i imi i te taata rii apî, i te feia taoˈa e te feia taoˈa ore.”—Ruta 3:10; MN.

12 To “mutaaihora” aau aroha o Ruta, to te taime ïa i faarue ai oia i to ˈna nunaa e i taai piri ai ia Naomi. (Ruta 1:14; 2:11) Ua hemo atoa taua haerea ra e to “teie nei i te hopea nei” faaiteraa aau aroha—to Ruta ineineraa i te faaipoipo ia Boaza. E nehenehe atura ta Ruta e fanau i te hoê taata aiˈa no Naomi, ua mairi hoi ia ˈna te matahiti e fanau ai i te tamarii. Ua tupu te faaipoiporaa, e i to Ruta fanauraa i muri aˈe, ua parau te mau vahine no Betelehema e: “E tamaiti to Naomi i fanauhia.” (Ruta 4:14, 17, MN) “E vahine haapao maitai” mau o Ruta tei haamaitaihia ïa e Iehova e te fanaˈoraa faahiahia e riro ei vahine tupuna no Iesu Mesia.—Ruta 2:12; 3:11; 4:18-22; Mataio 1:1, 5, 6.

E faaitehia na roto i te mau ohipa

13. Mea nafea to Betuela, Iosepha e to Ruta faaohiparaa i to ratou aau aroha?

13 Ua tapao anei outou mea nafea to Betuela, Iosepha, e Ruta faaiteraa i to ratou aau aroha? Aita ratou i na reira noa na roto i te mau parau maitatai, na roto atoa râ i te mau ohipa taa maitai. Aita noa Betuela i parau e, “Inaha, tera mai Rebeka,” ua “tuu” mau râ oia “ia Rebeka.” (Genese 24:51, 59) Aita noa Iosepha i parau e, “Ua tia ïa, na ˈu ïa e rave i ta oe i parau mai na,” ua “rave maite” râ oia e to ˈna mau taeae “i ta ˈna i poroi mai ia ratou.” (Genese 47:30; 50:12, 13) Aita noa Ruta i parau e, “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau,” ua faarue râ oia i to ˈna nunaa e ua apee ia Naomi, e ua “haere noa maira hoi raua e tae maira raua i Bete-lehema.” (Ruta 1:16, 19) I Iuda, ua haa faahou Ruta ia au “i ta tana metua hoovai i parau mai ia ˈna ra.” (Ruta 3:6) Oia, ua faaite Ruta, mai te tahi atoa ˈtu, i te aau aroha na roto i te ohipa.

14. (a) E nafea te mau tavini a te Atua i teie tau ia faaite i te aau aroha na roto i te ohipa? (b) Eaha te tahi mau ohipa aau aroha ta outou i ite i roto i te mau Kerisetiano no to outou vahi?

14 Mea mahanahana ia ite e nafea te mau tavini a te Atua i teie tau ia tamau i te faaite i te aau aroha na roto i te ohipa. Ei hiˈoraa, a feruri na i te feia e turu ra i te pae aau i te mau hoa faaroo tino paruparu, tei hepohepo, aore ra e oto ra. (Maseli 12:25) Aore ra, a hiˈo na i te mau Ite no Iehova e rave rahi o te faahoro ma te tuutuu ore i te feia paari i te Piha a te Basileia no te mau putuputuraa tahebedoma a te amuiraa. Te faaite ra o Anna, 82 matahiti e tei roohia i te maˈi o te puoiraa ivi, i to ˈna e to vetahi ê manaˈo ia na ô oia e: “Ia faahorohia oe i te mau putuputuraa atoa, e haamaitairaa ïa a Iehova. Te haamauruuru nei au ia ˈna i te hohonuraa o to ˈu mafatu no to ˈna horoaraa mai i te mau taeae e te mau tuahine î i te here mai tera.” Te rave ra anei outou i te mau ohipa mai tera i roto i ta outou amuiraa? (Ioane 1, 3:17, 18) Mai te peu e e, ia papu ia outou e te haafaufaa-rahi-hia ra to outou aau aroha.

Faaohipahia ma te aau tae

15. Teihea huru o te aau aroha e haamahitihiti-atoa-hia ra i roto i na aamu bibilia e toru ta tatou i hiˈopoa?

15 Te faaite atoa ra te mau aamu bibilia ta tatou i hiˈopoa e e faaohipahia te aau aroha ma te opuahia e ma te aau tae, eiaha ma te faahepohia. Ua haa amui Betuela ma te aau tae e te tavini a Aberahama, e ua na reira atoa o Rebeka. (Genese 24:51, 58) Ua faaite Iosepha i to ˈna aau aroha ma te ore e turaihia e vetahi ê. (Genese 50:4, 5) “Te mârô maite” ra Ruta “e e haere atoa i to [Naomi] tere.” (Ruta 1:18) I to Naomi parauraa ia Ruta e haere i pihaiiho ia Boaza, ua turai te aau aroha i te vahine Moabi ra ia parau e: “O ta oe e parau mai na, na ˈu ïa e rave.”—Ruta 3:1-5.

16, 17. Na te aha e faariro i te aau aroha o Betuela, Iosepha, e o Ruta ei mea taa ê atu â, e na te aha i turai ia ratou ia faaite i teie huru maitai?

16 E taa ê atu â te aau aroha i faaitehia e Betuela, Iosepha e o Ruta no te mea aita ta Aberahama, Iakoba, e ta Naomi i nehenehe e faahepo ia ratou. Inaha hoi, aita e faaheporaa i te pae o te ture i nia ia Betuela ia tuu oia i ta ˈna tamahine. I nehenehe noa na ta ˈna e parau atu i te tavini a Aberahama e: ‘Eita, te hinaaro nei au e tapea i ta ˈu tamahine itoito i pihaiiho ia ˈu.’ (Genese 24:18-20) Oia atoa, e tiamâraa to Iosepha e faaoti e e haapao anei oia i te titauraa a to ˈna metua tane aore ra eita, e pohe hoi Iakoba e eita ta ˈna e nehenehe e faahepo atu e haapao i ta ˈna parau. Na Naomi iho i faaite ia Ruta e e tiamâraa to ˈna e faaea noa i Moabi. (Ruta 1:8) E tiamâraa atoa to Ruta e faaipoipo i te hoê o “te taata rii apî,” eiaha râ i te taata paari ra o Boaza.

17 Ua faaite Betuela, Iosepha, e o Ruta i te aau aroha ma te aau tae; na to ratou mafatu i turai ia ratou ia na reira. Ua manaˈo ratou e e hopoia morare ta ratou e faaite i taua huru maitai ra i nia i te feia e taairaa to ratou e o ratou, mai te arii Davida tei manaˈo i muri aˈe e e tia ia ˈna ia na reira i nia ia Mephiboseta.

18. (a) E “faaamu” te mau matahiapo Kerisetiano “i te nǎnǎ” ma teihea huru feruriraa? (b) Mea nafea to te hoê matahiapo faaiteraa i to ˈna huru aau no nia i te tautururaa i te mau hoa faaroo?

18 E tapao noâ te aau aroha no te nunaa o te Atua, tae noa ˈtu no te mau tane e tiai ra i ta ˈna nǎnǎ. (Salamo 110:3; Tesalonia 1, 5:12) Te manaˈo ra teie mau matahiapo, aore ra tiaau, e e hopoia na ratou ia ora ia au i te tiaturiraa i tuuhia i nia ia ratou no to ratou faatoroaraahia. (Ohipa 20:28) Noa ˈtu râ, e rave ratou i ta ratou ohipa tiai mamoe e te tahi atu mau ohipa aau aroha no te amuiraa, “eiaha no te faaueue, no te hinaaro râ.” (Petero 1, 5:2) E tiai te mau matahiapo i te nǎnǎ no te mea e hopoia tera na ratou e no to ratou atoa hinaaro e na reira. E faaite ratou i te aau aroha i nia i te mau mamoe a te Mesia no te mea e tia ia ratou e te hinaaro ra ratou e na reira. (Ioane 21:15-17) “Mea au na ˈu e haere e hiˈo i te mau taeae i ǒ ratou aore ra e taniuniu ia ratou no te faaite noa ˈtu e te manaˈo ra vau ia ratou,” o ta te hoê ïa matahiapo Kerisetiano e parau ra. “Mea oaoa roa na ˈu e tauturu i te mau taeae e e mauruuru roa vau!” Tera atoa te manaˈo o te mau matahiapo î i te here no te mau vahi atoa.

A faaite i te aau aroha i nia i te feia e hinaaro ra i te tauturu

19. Eaha te mea no nia i te aau aroha e itehia ra i roto i te mau aamu bibilia i tauaparauhia i roto i teie tumu parau?

19 Te haamahitihiti atoa ra te mau aamu bibilia ta tatou i tauaparau i te mea e e tia ia faaitehia te aau aroha i nia i te feia e hinaaro to ratou eita e maraa ia ratou i te haamâha. No te faatupu noa i to ˈna ihotatau, te hinaaro ra Aberahama i te tauturu a Betuela. Ia faahoˈihia to ˈna tino i Kanaana, te hinaaro ra Iakoba i te tauturu a Iosepha. E ia fanauhia te hoê taata aiˈa, te hinaaro ra Naomi i te tauturu a Ruta. Aita ta Aberahama, Iakoba, e ta Naomi i nehenehe e faatupu i taua mau hinaaro ra ma te tauturu ore. Oia atoa i teie tau, e tia ia faaitehia iho â te aau aroha i nia i te feia e hinaaro ra i te tauturu. (Maseli 19:17) E tia ia tatou ia pee i te patereareha Ioba tei haapao atu i “te taata rii ia tiaoro mai; te otare hoi, e te taata tauturu ore ra” oia atoa i “te taata i fatata i te pohe.” Ua ‘faaoaoa atoa Ioba i te aau o te vahine ivi’ e ua riro ‘ei mata no te matapo, e ei avae no te pirioi.’—Ioba 29:12-15.

20, 21. O vai te hinaaro ra i ta tatou faaiteraa i te aau aroha, e eaha te tia ia tatou taitahi ia faaoti maite e rave?

20 Oia mau, te vai ra ‘te taata rii e tiaoro ra’ i te tauturu i roto i te mau amuiraa Kerisetiano atoa. E faahopearaa paha no te moemoe, te toaruaruraa, te manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho, te inoino ia vetahi ê, te maˈi ino, aore ra te pohe o te hoê taata here. Noa ˈtu te tumu, e mau hinaaro to taua feia here ra o te nehenehe e o te tia ia haamâhahia na roto i ta tatou mau ohipa aau aroha aau tae e te tuutuu ore.—Tesalonia 1, 5:14.

21 E tamau anaˈe ïa i te pee i te Atua ra o Iehova, o te ‘î hoi i te aau aroha.’ (Exodo 34:6, MN; Ephesia 5:1) E nehenehe tatou e na reira na roto i te raveraa i te ohipa taa maitai ma te aau tae, no te feia iho â râ e hinaaro ra i te tauturu. E papu maitai e e faahanahana tatou ia Iehova e e ite mai tatou i te oaoa rahi a ‘faaite ai tatou i te [aau aroha], te taata atoa i to ˈna ihora taeae.’—Zekaria 7:9.

[Nota i raro i te api]

a Ei faahohonuraa i te huru faaipoiporaa e parauhia ra i ǒ nei, a hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, buka 2, api 226-7, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nafea outou ia pahono?

• E nafea te aau aroha e taa ê ai i te aau maitai?

• Mea nafea te aau aroha i te faaohiparaahia e Betuela, Iosepha, e o Ruta?

• E tia ia tatou ia faaite i te aau aroha ma teihea huru feruriraa?

• O vai te hinaaro i ta tatou faaiteraa i te aau aroha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Mea nafea to Betuela faaiteraa i te aau aroha?

[Hohoˈa i te api 21]

Ua riro te aroha taiva ore o Ruta ei haamaitairaa na Naomi

[Hohoˈa i te api 23]

E faaitehia te aau aroha o te taata ma te aau tae, na roto i te ohipa taa maitai, i nia i te feia e hinaaro ra i te tauturu