Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E titau te maraaraa rahi i te haere-oioi-raa i mua

E titau te maraaraa rahi i te haere-oioi-raa i mua

“E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e tamahanahana”

E titau te maraaraa rahi i te haere-oioi-raa i mua

“E HAERE mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e tamahanahana,” o ta Iesu Mesia ïa i parau. (Mataio 11:28) Auê ïa titau-manihini-raa mahanahana no ǒ mai i te Upoo o te amuiraa Kerisetiano ra! (Ephesia 5:23) Ia feruri maite tatou i tera mau parau, e poihere mau â tatou i te auhoaraa e to tatou mau taeae e mau tuahine pae varua i te mau putuputuraa Kerisetiano—e tamahanahanaraa faufaa roa teie. Papu roa, e farii tatou i te manaˈo o te papai salamo, o tei himene e: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!”—Salamo 133:1.

Oia mau, o te feia ta tatou e farerei i tera mau putuputuraa no te haamoriraa te mau hoa maitai roa ˈˈe, e mea maitai e mea au te huru tupuraa pae varua. No reira te hoê potii Kerisetiano i parau ai e: “E haere au i te haapiiraa i te roaraa o te mahana e e tarapape to ˈu aau. Area te mau putuputuraa râ, e au ïa i te hoê vahi haumârû i roto i te medebara, i reira vau e faaitoitohia ˈi no te faaruru i te hoê mahana haapiiraa apî.” Teie ta te hoê potii no Nigeria i parau: “Ua itea mai ia ˈu e te tauturu maira te faahoa-roa-raa ˈtu i te feia e here ra ia Iehova, ia vai piri noa vau ia ˈna.”

Ua riro mau â te Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova ei vahi no te haamoriraa mau i roto i te tuhaa oire. I te rahiraa o te mau vahi, e tupu te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia e piti aˈe taime i te hebedoma, e te faaitoitohia ra te feia e haapii ra i te Bibilia ia haere mai ia faufaahia ratou i te auhoaraa haumârû i reira.—Hebera 10:24, 25.

Hoê hinaaro ru

E tia râ ia tapao e e ere o te taatoaraa o te mau Ite no Iehova teie e faaohipa nei i te hoê Piha a te Basileia e tano. No te maraaraa rahi o te numera o te feia poro i te Basileia na te ao nei, ua fa mai te hoê hinaaro ru. Te hinaaro-noa-hia ra tau tausani Piha a te Basileia, i te mau fenua iho â râ e haere ra i mua.—Isaia 54:2; 60:22.

Ei hiˈoraa: Hoê ahuru anaˈe Piha a te Basileia e vai nei no na 290 amuiraa i te oire pu o te Repupirita demotaratia no Congo. Te hinaaro ru ra tera fenua e rave rahi Piha a te Basileia. I Angola, te putuputu ra te rahiraa o te mau amuiraa i rapaeau no te mea aita i rahi te Piha a te Basileia. Te vai ra tera atoa mau hinaaro i te tahi atu â mau fenua e rave rahi.

No reira, mai te matahiti 1999 mai, ua faanahohia te tahi tutavaraa no te turu i te paturaa i te mau Piha a te Basileia i te mau fenua navai ore te ravea. No te haapao i te mau paturaa i tera mau fenua, ua pûpû te tahi mau Ite aravihi i ta ratou tauturu. I te amuiraahia tera mau tutavaraa e te aau tae e te vataraa o te mau rima tauturu, mea faaitoito roa te mau faahopearaa. Te faufaahia ra te mau Ite no te fenua i te faaineineraa ta ratou e fanaˈo ra. Te tauturu ra teie mau mea atoa i te paturaa i te Piha a te Basileia e hinaarohia ra i to ratou iho mau fenua.

Mea faaau noa te tauturu mau e horoahia ra no te paturaa i te Piha a te Basileia, e faaohipahia hoi te mau raveraa e te mau taihaa a te fenua iho. Te fa, e ere noa ïa te haapaoraa i te hinaaro rahi i te mau Piha a te Basileia, o te haamau-atoa-raa râ i te hoê porotarama atuaturaa e tano i te mau tupuraa o te fenua.—Korinetia 2, 8:14, 15.

Mau haereraa i mua faaitoito

Eaha te faahopearaa o teie mau tutavaraa no te hamani i te mau vahi haamoriraa? I te omuaraa o te matahiti 2001, ua tapao te hoê parau faataa no Malawi e: “Mea maere mau â te ohipa e ravehia ra i teie fenua. I teie na avaˈe e piti i mua nei e oti ai te tahi atu â mau Piha a te Basileia.” (Hohoˈa 1 e te 2) I Togo, ua patu te mau rima tauturu tau Piha a te Basileia au noa i te mau avaˈe i mairi aˈenei. (Hohoˈa 3) Te paturu atoa ra te ohipa maitai e ravehia ra e te mau rima tauturu aau tae i te paturaa i te mau Piha a te Basileia e tano i Mehiko, i Beresilia, e i te tahi atu mau fenua.

Te tapao ra te mau amuiraa e ia patuhia te hoê Piha a te Basileia, e taa i te mau taata o te fenua e e faaea mai te mau Ite no Iehova. Mea rahi o tei haamarirau i te apiti atu i te mau Ite e tae roa i te taime a patuhia ˈi te hoê vahi haamoriraa e tano. Te tapao ra te amuiraa no Nafisi i Malawi e: “I teie nei e e Piha a te Basileia e tano ta matou, e faaiteraa maitai ïa teie e horoahia ra. No reira, mea ohie ia haamata i te mau haapiiraa bibilia.”

Ua faaruru te mau melo o te amuiraa no Krake i Bénin i te tâhitohitoraa rahi i mutaa iho, no te mea e au ta ratou Piha a te Basileia tahito i te tahi mau fare pure. (Hohoˈa 4) I teie nei, e Piha a te Basileia apî nehenehe ta te amuiraa, e te faahohoˈa ra te reira i te haamoriraa mau ma te haehaa e ma te faaturahia râ. (Hohoˈa 5) E 34 taata poro i te Basileia ta teie amuiraa, e i te faito au noa, e 73 taata e haere mai i te mau putuputuraa i te Tapati, teie râ, e 651 taata tei tae mai i te avariraa o te Piha a te Basileia. No te oire te rahiraa o ratou o tei maere maitai i te iteraa e ua nehenehe te mau Ite e patu i te hoê piha maa taime poto noa. Teie ta te amaa no Zimbabwe i papai no nia i te mau haereraa i mua i roto i teie tuhaa i mutaa iho: “I roto hoê avaˈe o te paturaa i te hoê Piha a te Basileia apî, mea matauhia e e maraa te numera o te feia i tae mai e piti taime.”—Hohoˈa 6 e te 7.

Aita e feaaraa, ua riro te mau Piha a te Basileia apî e rave rahi ei vahi faaitoitoraa i te pae varua i te mau Kerisetiano pûpûhia e i te feia atoa e anaanatae ra. “E oaoa rahi to matou,” o ta te hoê Ite no Ukraine ïa i parau i muri aˈe i te haamataraa ta ratou amuiraa i te faaohipa i ta ratou Piha a te Basileia apî. “Ua ite roa matou nafea Iehova e tauturu ai i to ˈna nunaa.”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te mau api 10, 11]

Turu horoa noa haafaufaahia

Te oaoa ra te mau Ite no Iehova i te iteraa i te haere-oioi-raa i mua i ravehia no te haapao i te hinaaro ru i te mau Piha a te Basileia apî na te ao nei. Ia hiˈohia te maraaraa tamau o te numera o te feia haamori o Iehova i te mau fenua rau, e tia ia patuhia te mau Piha a te Basileia apî e rave rahi i mua nei. Inaha, i te roaraa o te matahiti taviniraa 2001, i te faito au noa, e 32 amuiraa apî tei haamauhia i te mau hebedoma atoa! E hinaaro tera mau amuiraa i te tahi mau vahi no te putuputu e no te haamori.

Teie te uiraa e hiti mai, ‘Nafea ia aufau i te paturaa i te mau Piha a te Basileia apî, i te mau fenua iho â râ e ere te mau taeae i te mea navai i te pae moni?’ Maoti ïa te turu a te Atua e te aau horoa o te taata.

Ia au i ta ˈna i tǎpǔ, e ninii Iehova i to ˈna varua moˈa i nia i ta ˈna mau tavini, ia nehenehe ratou “ia hamani maitai, ia taoˈahia i te mau ohipa maitatai, ia horoa haere, ia au i te opere.” (Timoteo 1, 6:18, MN) E turai te varua o te Atua i te mau Ite no Iehova ia turu i te ohipa pororaa i te Basileia na roto i te mau ravea atoa—na roto i te faataaraa i to ratou taime, to ratou puai, ta ratou iho ohipa, e te tahi atu â mau mea no te mau ohipa Kerisetiano.

E faaitoito te aau horoa i te mau Ite e i te tahi atu ia turu i te maraaraa e te ohipa paturaa ma te horoa i te moni. Taa ê atu i te tautururaa i te aufau i te mau haamâuˈaraa tamau a ta ratou iho amuiraa, te horoa atoa ra ratou i te mau ô no te ohipa paturaa i te tahi atu mau fenua.

I roto i te mau amuiraa atoa, te vai ra te tahi mau afata, ua papai-maitai-hia i nia iho “Offrandes pour l’œuvre mondiale—Matthieu 24:14.” I reira te taata e nehenehe ai e tuu noa i ta ratou ô ia hinaaro ratou. (Mau arii 2, 12:9) Te haafaufaahia ra te mau ô atoa, te mea rahi e te mea iti. (Mareko 12:42-44) Te faaohipahia ra teie mau ô ma te mau ravea rau ia au i te hinaaro, tae noa ˈtu no te paturaa i te mau Piha a te Basileia. Aita tera rahiraa moni e faaohipahia ra no te aufau i te tahi feia faatere no te mea aita ta te mau Ite no Iehova.

Ua naeahia anei te tapao a te mau ô no te ohipa na te ao nei? E. Te tapao ra te amaa no Liberia—te hoê fenua i faaruru i te tamaˈi tivira—e te faaû ra te rahiraa o te mau Ite no reira i te ereraa i te ohipa e te tahi mau fifi rahi i te pae moni. Nafea ïa e noaa mai ai i te nunaa o Iehova i teie fenua te tahi mau vahi haamoriraa e tano? “E faaohipahia te mau ô horoa noa a te mau taeae no te tahi atu mau fenua no te aufau i te ohipa,” o ta te amaa ïa e faaite ra. “Auê ïa faanahoraa paari e te î i te here e!”

Te turu atoa ra te mau taeae no reira, noa ˈtu e e ere ratou i te mea navai. Te tapao ra te fenua Afirika o Sierra Leone e: “Te turu ra te mau taeae i te tutavaraa e te oaoa ra ratou i te horoa i ta ratou ohipa e te mau ô moni atoa e maraa ia ratou no te paturu i te paturaa o te mau Piha a te Basileia.”

I te pae hopea, e arue teie paturaa ia Iehova. Te na ô ra te mau taeae no Liberia ma te aau tae e: “E faaite te paturaa i te mau vahi haamoriraa e tano e ati aˈe te fenua, i te taata e e vai tamau te haamoriraa mau i ǒ nei e e faatura e e faanehenehe te reira i te iˈoa rahi o to tatou Atua.”