Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea titauhia ia ite tatou o vai te Atua

Mea titauhia ia ite tatou o vai te Atua

Mea titauhia ia ite tatou o vai te Atua

EITA anei outou e oaoa roa ia ite outou i te hoê raˈi î i te fetia i te hoê po ateatea maitai? E ere anei mea au te noˈanoˈa o te mau tiare peni rau? E ere anei mea navenave ia faaroo i te himene a te mau manu e te ahehe o te mau rauere a puhi mǎrû ai te mataˈi? E auê te faahiahia te mau tohora puai e te tahi atu mau mea ora i roto i te miti! Te vai atoa ra te taata tei hamanihia ma te hoê manaˈo haava e te hoê roro taa ê roa. Nafea outou ia faataa i te vai-mau-raa o te mau mea faahiahia atoa e haaati ra ia tatou?

Te manaˈo ra te tahi pae e mea tupu noa mai teie mau mea atoa. Mai te peu e o te reira iho â, no te aha ïa te taata e tiaturi ai i te Atua? No te aha te amuiraa te mau taoˈa chimiques mai tera noa e horoa mai ai i te mau mea ora ma te hoê hinaaro pae varua?

“Ua aˈa roa te haapaoraa i roto i te naturaraa o te taata e ua faaohipahia te reira i nia i te mau faito atoa o te tiaraa faaravairaa faufaa e te haapiiraa.” Ua haapoto teie parau i te maimiraa ta te orometua haapii ra o Alister Hardy i faataa i roto i ta ˈna buka The Spiritual Nature of Man. Ua turai te tahi mau tamatamataraa apî i nia i te roro i te tahi mau aivanaa o te roro ia parau e ua “porotaramahia” te taata “ia au i te ihi tapao tupuna” ma te ravea e faaohipa i te haapaoraa. Te na ô ra te buka Is God the Only Reality? e: “Te imiraa i te auraa maoti te haapaoraa . . . mea matauhia ïa i roto i te mau taˈere atoa e i te mau tau atoa mai te faraa mai iho â o te huitaata.”

A hiˈo na eaha te faaotiraa a te hoê taata haapiihia a 2 000 matahiti aˈenei. Ua papai oia e: “E faatia hoi to te mau fare atoa nei, o te faatia râ i te mau mea atoa ra, o te Atua ïa.” (Hebera 3:4) Inaha, te na ô ra te irava matamua roa o te Bibilia e: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.”—Genese 1:1.

O vai râ te Atua? Ua rau te pahonoraa a te taata i teie uiraa. I te uiraahia ia Yoshi, te hoê taurearea Tapone, o vai te Atua, teie ta ˈna pahonoraa: “Aita e papu ra ia ˈu. E Bouddhiste au, e e ere i te mea faufaa ia ite au o vai te Atua.” Ua faˈi râ o Yoshi e e atua o Bouddha no te taata e rave rahi. Te tiaturi ra o Nick, te hoê taata tapihoo e 60 matahiti, i te Atua e te manaˈo ra oia e e puai mana hope oia. I to ˈna aniraahia ia faataa i ta ˈna i ite no nia i te Atua, ua pahono o Nick i muri aˈe i te feruri-maoro-raa e: “E uiraa fifi roa tera, to ˈu hoa. Ta ˈu noa e nehenehe e parau, oia ïa te vai ra te Atua. Te vai mau ra oia.”

Te “haamori ra e te tavini ra” te tahi mau taata “i ta te Atua i hamani eiaha râ i te Atua Poiete iho.” (Roma 1:25, Today’s English Version) E mau mirioni taata teie e haamori ra i te mau tupuna i pohe, te manaˈo ra hoi ratou e eita e raea ia ratou ia haafatata ˈtu i te Atua. I roto i te haapaoraa Hindou, mea rahi te atua e te ruahine. Ua rau te mau atua, mai ia Dia e o Hereme, e haamorihia ra i te tau o te mau aposetolo a Iesu Mesia. (Ohipa 14:11, 12) Mea rahi te ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e haapii ra e e Toru Tahi te Atua, oia hoi e Atua te Metua, e Atua te Tamaiti, e e Atua te Varua Moˈa.

Oia iho â, “e rave rahi te atua, e rave rahi hoi te fatu,” ta te Bibilia ïa e parau ra. Te na ô faahou ra râ te Bibilia e: “Area ia tatou nei hoê roa ïa Atua, o te Metua, no reira mai te mau mea atoa nei.” (Korinetia 1, 8:5, 6) Oia, hoê anaˈe Atua mau e vai nei. O vai râ o ˈna? Mai te aha to ˈna huru? Mea faufaa ia ite tatou i te mau pahonoraa o teie mau uiraa. Teie hoi ta Iesu i parau i to ˈna pureraa ia ˈNa e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Mea tano ia tiaturi e tei te iteraa i te parau mau no nia i te Atua e maitaihia ˈi tatou e a muri noa ˈtu.

[Hohoˈa i te api 3]

Nafea ia faataa i te vai-mau-raa o teie mau mea?

[Faaiteraa i te tumu]

Tohora: Courtesy of Tourism Queensland

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

API MATAMUA: Index Stock Photography © 2002