Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na te hapa ore e aratai i te feia piˈo ore

Na te hapa ore e aratai i te feia piˈo ore

Na te hapa ore e aratai i te feia piˈo ore

“AREA te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea,” o ta te Bibilia ïa e parau ra. (Ioba 14:1) E au ra e ua riro te oto e te mauiui ei tupuraa matauhia i roto i te oraraa o te taata. Inaha, e nehenehe atoa te oraraa o te mau mahana atoa e î i te mau tapitapi e te ahoaho! Na te aha ïa e aratai ia tatou ma te manuïa i roto i te mau tupuraa fifi e e tauturu mai ia tapea maite tatou i te hoê tiaraa parau-tia i mua i te Atua?

A rave na i te hiˈoraa o te taata taoˈa rahi ra o Ioba, i ora na fatata a 3 500 matahiti aˈenei i te vahi e parauhia i teie nei te fenua Arabia. Auê ïa ati ta Satani i faatae i nia i teie taata e mǎtaˈu ra i te Atua! Ua ere oia i ta ˈna mau animara atoa e ua mauiui oia i te poheraa ta ˈna mau tamarii here. I muri iti noa ˈˈe, ua tairi o Satani ia Ioba i te maˈi fefe ino mai te upoo e tae roa i te avae. (Ioba, pene 1 e te 2) Aita Ioba i ite no te aha te ati e tupu ai i nia ia ˈna. ‘Aita hoi te vaha o Ioba i hara.’ (Ioba 2:10) “E ore â vau e faarue i te [hapa ore] na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau,” o ta ˈna ïa i parau. (Ioba 27:5; MN) Oia, ua aratai to Ioba hapa ore ia ˈna i roto i to ˈna mau ati.

Te faataahia ra te hapa ore mai te maitai aore ra te rotahi morare e te riroraa ei mea tia e te hape ore i te aro o te Atua. E ere râ i te tia-roa-raa i roto i te parau e te ohipa a te mau taata tia ore, eita hoi e maraa ia ratou ia faaau roa ˈtu i nia i ta te Atua mau ture aveia. Te faataa ra râ te hapa ore o te taata i te aau paieti rotahi aore ra i pûpû-taatoa-hia ia Iehova e i to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa. Na tera aau paieti e aratai i te feia piˈo ore i roto i te mau huru tupuraa atoa e i te mau taime atoa. Ia au i te tuhaa matamua o te pene 11 o te buka bibilia te Maseli, e nehenehe to tatou hapa ore e aratai ia tatou i roto i te mau tuhaa rau o te oraraa e e mea papu te mau haamaitairaa i muri mai. E anaanatae maite anaˈe ïa i tei papaihia i roto.

E faatupu te hapa ore i te haerea tia i roto i te tapihooraa

Ma te haamataratara i te manaˈo tumu o te haerea tia, teie ta te arii o Iseraela i tahito ra o Solomona e parau maoti te tahi mau parau pehepehe eiaha râ te mau taˈo tei au i te ture: “E mea faufau na Iehova te faito au ore ra; area te tapao tia ra, e mea au ïa ia ˈna.” (Maseli 11:1) Teie te matamua o na maha faahitiraa i te mau faito e te mau tapao i roto i te buka Maseli, o te faataa ra e e hinaaro Iehova e ia faahotu to ˈna feia haamori i te haerea tia i roto i ta ratou tapihooraa.—Maseli 16:11; 20:10, 23.

Mea anaanatae paha te ruperupe o te feia e faaohipa ra i te faito au ore, aore ra te haerea tia ore. E hinaaro mau anei râ tatou e faarue i ta te Atua mau ture aveia no te maitai e no te ino na roto i te raveraa i te mau ohipa tapihoo tia ore? Eita ïa, mai te peu e te arataihia ra tatou e te hapa ore. E haapae tatou i te haerea tia ore no te mea e mea au na Iehova te tapao tia, oia hoi te haerea tia.

‘Tei te feia aau faahaihai te paari’

E parau â te arii Solomona e: “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia [aau faahaihai] râ te paari.” (Maseli 11:2; MN) E hopoi mai te teoteo—noa ˈtu e e ahaaha, e faaroo ore, aore ra e feii—i te haama. I te tahi aˈe pae, e haerea paari ia farii tatou ma te haehaa i to tatou mau taotiaraa. Te faataa maitai ra te tahi mau hiˈoraa bibilia i te tanoraa o teie maseli!

Ua turai o Kora, te hoê ati Levi feii, i te hoê nahoa taata orure hau ia patoi i te mana o Mose raua o Aarona, nau tavini ta Iehova i nomino. Eaha te faahopearaa o tera ohipa teoteo? ‘Ua hamǎmǎ te fenua i to ˈna vaha e ua horomii’ i te tahi mau taata orure hau, area te tahi atu râ, o Kora atoa, ua pau ïa ratou i te auahi. (Numera 16:1-3, 16-35; 26:10; Deuteronomi 11:6) Auê te haama e! A hiˈo atoa na ia Uza, o tei toro atu i to ˈna rima ma te teoteo no te tapea i te afata o te faufaa eiaha ia topa. Ua pohe oia i reira iho. (Samuela 2, 6:3-8) Mea faufaa mau â ia haapae tatou i te teoteo!

Eita te hoê taata haehaa e te aau faahaihai e ite i te haama ia hahi ê atoa oia. E taata tia ore o Ioba, noa ˈtu e e hiˈoraa maitai to ˈna i roto i te mau tuhaa e rave rahi. Ua faaite mai to ˈna mau ati e mea hape te tahi mau manaˈo to ˈna. I to ˈna faatiaraa ia ˈna iho i mua i te feia e pari ra ia ˈna, ua ere rii o Ioba i te huru faito noa. Ua faaite atoa oia e mea tia aˈe o ˈna i te Atua. (Ioba 35:2, 3) Nafea to Iehova faatitiaifaroraa i to Ioba huru feruriraa?

Na roto i te hutiraa i to Ioba ara-maite-raa i nia i te fenua, te miti, te raˈi î i te fetia, te tahi mau animara, e te tahi atu mau mea faahiahia i poietehia, ua horoa ˈtu Iehova i te tahi haapiiraa no nia i te haihai o te taata ia faaauhia i te rahi hau ê o te Atua. (Ioba, pene 38-41) Aita roa ˈtu Iehova i parau no te aha Ioba e mauiui ai. Aita hoi e faufaa. E aau faahaihai to Ioba. Ua farii oia ma te haehaa i te taa-ê-raa rahi i rotopu ia ˈna e te Atua, i rotopu i to ˈna iho huru tia ore e to ˈna mau paruparu e ta Iehova parau-tia e to ˈna mana. “Te faafaufau nei au ia ˈu iho,” o ta ˈna ïa i parau, “e te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.” (Ioba 42:6) Ua aratai to Ioba hapa ore ia ˈna ia farii maitai i te aˈoraa. E o tatou? Ma te arataihia e te hapa ore, e farii maitai anei tatou i te aˈoraa aore ra te faatitiaifaroraa ia hinaarohia?

E taata aau faahaihai e te haehaa atoa o Mose. No to ˈna rohirohi i te haapaoraa i te fifi o vetahi ê, ua pûpû atu to ˈna metua hoovai tane ra o Ietero i te hoê ravea tauturu: E horoa i te tahi mau hopoia na te tahi atu mau tane aravihi. Ua farii o Mose i te manaˈo tauturu ma te paari, ua ite hoi oia i to ˈna mau taotiaraa. (Exodo 18:17-26; Numera 12:3) Eita te hoê taata aau faahaihai e taiâ i te horoa i te mana na vetahi ê, eita atoa oia e mǎtaˈu e e ere oia i te mana ia horoa oia i te mau hopoia e tano na te tahi atu mau tane aravihi. (Numera 11:16, 17, 26-29) E hinaaro maori oia e tauturu ia ratou ia haere i mua i te pae varua. (Timoteo 1, 4:15) Eiaha anei ïa tatou e na reira atoa?

‘Mea afaro te eˈa o te feia hapa ore’

Ma te farii e eita te hapa ore e paruru noa i te feia piˈo ore i te fifi aore ra te ati, e parau Solomona e: “Na te [hapa ore o] te feia piˈo ore ra ratou e aratai; e pohe râ te feia rave hara ra i te mârô.” (Maseli 11:3; MN) E aratai mau â te hapa ore i te feia piˈo ore ia rave i te mea tia i te aro o te Atua, i roto atoa i te mau tupuraa fifi, e e hopoi mai te reira i te mau maitai i te pae hopea. Ua patoi Ioba i te faarue i to ˈna hapa ore, e “maitai roa aˈera to Ioba hopea i tei mutaaihora ia Iehova.” (Ioba 42:12) E manaˈo paha te feia rave hara ra e te haamaitai ra ratou ia ratou i nia i te tua o vetahi ê e te ruperupe ra paha ratou no te hoê taime. I te pae hopea râ, e faaino ta ratou iho haavare ia ratou.

“Aita e faufaa to te taoˈa i te mahana e tupu ai te riri ra,” o ta te arii haerea paari ïa e parau, “area te parau-tia ra, e ora ïa i te reira e ore e pohe.” (Maseli 11:4) Auê te maamaa ia haa puai no te titau i te faufaa materia, ia ore râ e tâuˈa i te haapiiraa ia tatou iho, te pure, te mau putuputuraa, e te taviniraa—te mau ohipa iho o te faahohonu i to tatou here i te Atua e o te haapuai i to tatou paieti ia ˈna! Eita te faufaa rahi e faaora ia tatou ia tae mai te ati rahi. (Mataio 24:21) Maoti noa râ te parau-tia a te feia piˈo ore. (Apokalupo 7:9, 14) E haerea paari ïa ia pee tatou i te taparuparuraa a Zephania: “E aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa.” (Zephania 2:2, 3) I te hoê â taime, e haamau anaˈe i te fa e ‘faatura ˈtu ia Iehova i ta tatou ra mau taoˈa rarahi.’—Maseli 3:9.

Ma te onoono atu â i nia i te faufaaraa ia tapi i te parau-tia, e faataa ê Solomona i te faahopearaa o te feia hapa ore i to te taata paieti ore, ma te parau e: “Na te parau-tia a te feia hapa ore ra e [faaafaro] i to ˈna eˈa; e hiˈa râ te paieti ore i to ˈna iho ino. E ora te feia hapa ore i ta ratou parau-tia; e fifi râ te feia rave hara i to ratou iho ino. Ia pohe te taata parau ino ra ua mou ïa tana i manaˈo ra; e tei tiaihia e te feia parau-tia ore ra, e mou ïa. E faaorahia te feia parau-tia i te ati; e monohia maira oia e te paieti ore ra.” (Maseli 11:5-8; MN) Eita te taata hapa ore e hiˈa i to ˈna iho mau eˈa e eita atoa oia e fifi i ta ˈna iho mau raveraa. Mea afaro to ˈna eˈa. I te pae hopea, e faaorahia te feia piˈo ore i te ati. Mea puai paha te feia paieti ore ia hiˈohia, aita râ e faaoraraa e tiai maira ia ratou.

“Te oaoa ra te oire”

E ohipa atoa te hapa ore o te feia piˈo ore e te ino o te feia rave hara i nia ia vetahi ê. “Te pohe nei te mau taua o te taata haavare ra i to ˈna iho vaha,” o ta te arii o Iseraela ïa e parau, “te ora nei râ te feia parau-tia ra i te ite.” (Maseli 11:9) O vai hoi te patoi e e faaino te parau haavare, te parau faaino, te parau faufau, te paraparau faufaa ore ia vetahi ê? Area te parau a te hoê taata parau-tia râ, mea viivii ore ïa, mea feruri-maitai-hia, e mea maitai. E ora oia i te ite no te mea e horoa mai to ˈna hapa ore i te haapapuraa e hinaarohia no te faaite e te haavare ra te feia e pari ra ia ˈna.

“Ia maitai te feia parau-tia ra, te oaoa ra te oire,” o ta te arii ïa e parau â, “ia pohe râ te paieti ore ra, ua umere anaˈe ïa.” (Maseli 11:10) E pinepine, mea here na vetahi ê te feia parau-tia, e e oaoa to ratou taata-tupu ia ratou. Aita hoê aˈe e au i te feia “paieti ore.” Ia pohe te feia paieti ore, eita ratou e otohia e te taata i te rahiraa o te taime. Papu roa, aita e otoraa ia ‘tâpû ê Iehova i te feia paieti ore i te fenua e ia taihitumu oia i te feia rave hara.’ (Maseli 2:21, 22) E oaoa maori te tupu no te mea ua mou ratou. E o tatou ïa? Mea maitai ia hiˈo tatou e te faaoaoa ra anei to tatou haerea ia vetahi ê.

“E teitei te oire”

Ma te faataa ê â i te mana o te feia piˈo ore i to te feia paieti ore i nia i te hoê oire, e parau Solomona e: “E teitei te oire i te faaora a te feia piˈo ore; te tâihitumuhia nei ra i te vaha o te paieti ore.”Maseli 11:11.

E paturu te feia no te oire o te pee i te hoê haerea piˈo ore i te hau e te au-maitai-raa e e patu ratou ia vetahi ê i roto i te oire. Mea na reira ïa e teitei ai—e ruperupe ai—te hoê oire. E faatupu te feia o te parau i te mau mea haavare, te mauiui, e te ino i te huehue, te peapea, te amahamaha, e te arepurepu. E parau mau iho â teie mai te peu e e mana rahi to teie mau taata. E roohia taua oire ra i te huenaneraa, te haerea piˈo, e te hiˈaraa i te pae morare e peneiaˈe i te pae faaravairaa faufaa.

E au atoa te manaˈo tumu o te Maseli 11:11 i te nunaa o Iehova a amuimui ai ratou te tahi i te tahi i roto i ta ratou mau amuiraa e au i te oire. Te hoê amuiraa e mana to te feia maitatai i te pae varua—te feia piˈo ore arataihia e to ratou hapa ore—o te hoê ïa pǔpǔ taata oaoa, hahaa, e te hamani maitai, a faaturahia ˈtu ai te Atua. E haamaitai Iehova i te amuiraa, e e ruperupe te amuiraa i te pae varua. I te tahi taime, eita paha te tahi pae e au e eita e mauruuru, e faahapa e e faaino paha ratou i te raveraa i te mau mea, e au ïa ratou i te hoê “tumu ino” o te nehenehe e parare e e faataero ia vetahi ê aita i raeahia i te omuaraa. (Hebera 12:15) E pinepine tera mau taata i te hinaaro i te mana e te tiaraa rahi atu â. E afai ratou i te parau e te vai ra te tahi mea tano ore, te tahi manaˈo ino i te opu taata ê, aore ra mai te reira, i roto i te amuiraa aore ra no ǒ mai i te mau matahiapo ra. E nehenehe mau â to ratou vaha e faaamahamaha i te amuiraa. Eiaha anei ïa tatou e patoi i te faaroo i ta ratou parau e e faaitoito i te riro ei mau taata maitatai i te pae varua o te paturu ra i te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa?

E na ô â Solomona e: “Te taata paari ore ra e vahavaha oia i te taata-tupu; area te taata ite ra, e mamû noa ïa. E faaite haere â te taata hopoi parau ra i te parau moe; area te taata aau haavare ore ra, e huna ïa.”Maseli 11:12, 13.

Auê te ino rahi ta te hoê taata haroaroa ore, aore ra “paari ore” e faatupu! E tae roa oia i te afai i te parau haavare aore ra te parau faaino. Ia haaviti ïa te mau matahiapo nominohia i te tinai i tera mana tia ore. Ua ite te hoê taata haroaroa afea oia e mamû ai, eiaha râ “te taata paari ore.” Eita oia e faaite i te hoê parau moe, e huna maori oia i te reira. No te mea ua ite oia e e nehenehe te oreraa e tapea i to ˈna arero e faaino rahi, eita te “aau” o te hoê taata haroaroa e “haavare.” Eita oia e taiva i to ˈna mau hoa faaroo e eita oia e faaite haere i te mau parau moe o te nehenehe e haafifi ia ratou. Auê ïa haamaitairaa tera mau taata hapa ore no te amuiraa!

No te tauturu ia tatou ia haere na te eˈa o te feia hapa ore, te horoa maira Iehova i te maa pae varua pue noa i faaineinehia i raro aˈe i te aratairaa a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Te fanaˈo atoa ra tatou i te tauturu rahi a te mau matahiapo Kerisetiano i roto i ta tatou mau amuiraa e au i te oire. (Ephesia 4:11-13) Te mauruuru mau nei tatou no te reira, no te mea “aore e aˈo ra e hiˈa ïa te taata; ia rahi râ te aˈo ra, i te ora ïa.” (Maseli 11:14) Atira noa ˈtu te mea e tupu mai, ia faaoti papu tatou e ‘haere ma to tatou [hapa] ore.’—Salamo 26:1; MN.

[Parau iti faaôhia i te api 26]

Auê te maamaa ia haa puai no te titau i te faufaa materia, ia ore râ e tâuˈa i te mau ohipa teotaratia!

[Hohoˈa i te api 24]

Ua arataihia Ioba e to ˈna hapa ore, e ua haamaitai Iehova ia ˈna

[Hohoˈa i te api 25]

Ua pohe o Uza no to ˈna teoteo