Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O vai te Atua?

O vai te Atua?

O vai te Atua?

“ATUA, o te iˈoa ïa e horoa-pinepine-hia i te tumu e te puai rahi roa ˈˈe o te ao taatoa e te ihotaata e haamorihia,” o ta The Encyclopedia Americana ïa e parau ra. Te faataa ra te hoê titionare i te taˈo “Atua” mai “te tumu mau teitei roa ˈˈe aore ra rahi roa ˈˈe.” Mai te aha te huru o tera tumu mau maere roa?

E puai ihotaata ore anei te Atua aore ra e ihotaata mau oia? E iˈoa anei to ˈna? E atua Toru Tahi anei o ˈna, mai ta te taata e rave rahi e tiaturi ra? Nafea tatou e ite ai no nia i te Atua? Te horoa ra te Bibilia i te mau pahonoraa mau e te mauruuru i teie mau uiraa. Oia mau, te faaitoito maira te Bibilia ia imi tatou i te Atua, ma te parau e: ‘Aita oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’—Ohipa 17:27.

Ei puai ihotaata ore aore ra ei ihotaata mau?

Mea rahi o te tiaturi ra i te Atua e manaˈo ra e e puai oia, e ere râ i te hoê ihotaata. I roto i te tahi mau taˈere, ei hiˈoraa, ua taaihia te mau atua i te mau puai o te natura. Te parau ra te tahi pae, o tei hiˈopoa i te mau haapapuraa i noaa mai maoti te mau maimiraa aivanaa i nia i te hamaniraa o te ao nui e te huru o te ora i nia i te fenua, e eita e ore e te vai ra te hoê Tumu matamua. Te haamarirau ra râ ratou i te parau e e ihotaata teie Tumu.

Teie râ, aita anei te huru taa ê roa o te mau mea i poietehia e faaite ra e mea papu roa e e maramarama rahi to te Tumu matamua? E titau hoi te maramarama i te hoê feruriraa. No te Atua te feruriraa rahi o tei hamani i te mau mea atoa. Oia, e tino to te Atua, e ere i te tino taata mai to tatou, e tino varua râ. “Te vai ra te tino taata,” o ta te Bibilia ïa e parau ra, “e te vai ra te tino varua.” (Korinetia 1, 15:44) No nia i te huru o te Atua, te parau maitai ra te Bibilia e: “E Varua te Atua.” (Ioane 4:24) Mea taa ê roa te huru oraraa o te hoê varua e to tatou, e eita te mata taata e ite atu i te reira. (Ioane 1:18) Te vai atoa ra te mau mea ora varua itea ore. E mau melahi ratou—“te mau tamarii a te Atua.”—Ioba 1:6; 2:1.

I te mea e e ihotaata poiete-ore-hia te Atua e e tino varua to ˈna, mea tano ïa ia parau e e nohoraa to ˈna. No nia i te ao varua, te parau maira te Bibilia e o te raˈi to te Atua “parahiraa mau.” (Mau arii 1, 8:43) Te parau atoa ra te taata papai bibilia ra o Paulo e: ‘Ua tomo te Mesia i roto i te raˈi mau no te faaite ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou.’—Hebera 9:24.

Te faaohipa-atoa-hia ra te parau “varua” i roto i te Bibilia i roto i te tahi atu auraa. Teie ta te papai salamo i parau i to ˈna pureraa i te Atua: “Ua tono maira oe i to varua, ua hamanihia ratou!” (Salamo 104:30) Teie varua, e ere ïa te Atua iho, e puai râ ta te Atua e tono ra, aore ra e faaohipa ra, no te faatupu i to ˈna mau hinaaro atoa. Maoti te reira i hamani ai te Atua i te raˈi materia, te fenua, e te mau mea ora atoa. (Genese 1:2; Salamo 33:6) E parauhia to ˈna varua te varua moˈa. Ua faaohipa te Atua i to ˈna varua moˈa no te faaurua i te tahi mau taata o tei papai i te Bibilia. (Petero 2, 1:20, 21) No reira, e puai ohipa itea ore te varua moˈa ta te Atua e faaohipa ra no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa.

E iˈoa otahi to te Atua

Teie ta te taata papai bibilia ra o Agura i ui: “O vai tei amui i te mataˈi i roto i tana rima? O vai tei ruuruu i te moana mai te mea e tei roto i te ahu ra? O vai tei haapapu i te mau hopea atoa o te fenua nei? o vai to ˈna iˈoa, e te iˈoa atoa o tana tamaiti?” (Maseli 30:4) Oia mau, te ui ra Agura e, ‘Ua ite anei outou i te iˈoa aore ra te opu fetii o te taata i rave i teie mau mea?’ To te Atua anaˈe te puai no te mana i nia i te mau puai natura. Noa ˈtu e e haapapuraa puai te mau mea i poietehia i te vai-mau-raa o te Atua, aita râ te reira e faaite maira i te iˈoa o te Atua. Inaha, eita roa ˈtu tatou e ite i to te Atua iˈoa ahiri e aita oia i faaite mai. E ua faaite mai oia. “O vau o Iehova,” ta te Atua Poiete ïa e parau ra, “o to ˈu ïa iˈoa.”—Isaia 42:8.

E itehia te iˈoa otahi o te Atua, oia o Iehova, fatata e 7 000 taime i roto noa i te mau Papai Hebera. Ua faaite Iesu Mesia i taua iˈoa ra ia vetahi ê e ua arue i te reira i mua ia ratou. (Ioane 17:6, 26) Te vai ra tera iˈoa i roto i te buka hopea o te Bibilia i roto i te parau ra “Haleluia,” te auraa ra “arue ia Ia.” E e haapotoraa o Ia no “Iehova.” (Apokalupo 19:1-6, nota i raro i te api) Teie râ, mea rahi te Bibilia no teie tau aita e faaohipa pinepine ra i tera iˈoa. E pinepine tera mau Bibilia i te faaohipa i te taˈo “FATU” aore ra “ATUA,” papai-orarahi-hia no te faataa ê i na tiaraa iˈoa matauhia ra “Fatu” e “Atua.” Te parau ra te tahi mau aivanaa e e parauhia te iˈoa o te Atua, Yahweh.

No te aha i taa ê ai te manaˈo no nia i te iˈoa o te Ihotaata rahi roa ˈˈe i roto i te ao taatoa? Ua haamata te fifi tau senekele aˈenei i to te mau ati Iuda faaearaa i te faahiti i te iˈoa o te Atua, no te tahi mau tiaturiraa huru ê, e to ratou haamataraa i te mono i te taˈo Hebera no te parau “Fatu e Arii” ia ite ratou i te iˈoa o te Atua i roto i ta ratou taioraa i te mau Papai. I te mea e aita e vauera i roto i te papai Hebera bibilia, aita ïa e ravea no te ite maitai nafea to Mose, to Davida, e to te tahi atu i mutaa ihora faahitiraa i na reta o te iˈoa o te Atua. Area te iˈoa Iehova na roto i te reo Tahiti râ, mea maoro ïa i te faaohiparaahia, e mea matau-maitai-hia to ˈna huriraa na roto e rave rahi reo i teie mahana.—Exodo 6:3; Isaia 26:4.

Noa ˈtu e aita i papu roa nafea to te Atua iˈoa faahitiraahia na roto i te reo Hebera i tahito ra, e ere roa to ˈna auraa i te parau moe. Te auraa o to ˈna iˈoa, oia ïa “Na ˈna e faariro.” Ua faataa hoi te Atua ra o Iehova ia ˈna mai Tei opua Rahi. E rave noa ïa oia e ia tupu ta ˈna mau opuaraa e mau parau fafau. O te Atua mau anaˈe te tano ia amo i tera iˈoa, e mana hoi to ˈna e na reira.—Isaia 55:11.

Aita e feaaraa, na te iˈoa ra Iehova e faataa ê i te Atua mana hope i te tahi atu mau atua atoa. No reira e ite-pinepine-hia ˈi tera iˈoa i roto i te Bibilia. Noa ˈtu e aita e rave rahi huriraa e faaohipa ra i to te Atua iˈoa, te parau maitai ra te Salamo 83:18 e: “O Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua haapii Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) E tia ïa ia tatou ia faaohipa i to te Atua iˈoa ia pure tatou, ia paraparau tatou no nia ia ˈna, e ia arue tatou ia ˈna i mua ia vetahi ê.

O Iesu anei te Atua?

Te faaite maitai ra te Atua ra o Iehova o vai ta ˈna Tamaiti. Te faatia ra te Evanelia a Mataio e i muri aˈe i to Iesu bapetizoraahia, “o te reo maira no te raˈi mai, i te na ôraa mai e, Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mataio 3:16, 17) E Tamaiti o Iesu Mesia na te Atua.

Te parau ra râ te tahi mau taata faaroo e o Iesu te Atua. Te parau ra te tahi atu e e Toru Tahi te Atua. Ia au i teie haapiiraa, “o te Metua te Atua, o te Tamaiti te Atua, e o te Varua Moˈa te Atua, e e ere e toru Atua, hoê râ Atua.” E te parauhia ra e “hoê â mure-ore-raa e hoê â faito” to ratou e toru. (The Catholic Encyclopedia) Mea tano anei tera mau manaˈo?

Teie ta te mau Papai faauruahia e parau ra no nia ia Iehova: “Te vai ra oe, e te Atua, mai tahito mai â e a muri noa ˈtu!” (Salamo 90:2) O o ˈna “te Arii hau mure ore”—aita e haamataraa aore ra e hopea. (Timoteo 1, 1:17) I te tahi aˈe pae, o Iesu “[te matahiapo o] te mau mea atoa i hamanihia ra,” “te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Kolosa 1:13-15; MN; Apokalupo 3:14) Teie ta Iesu i parau no nia i te Atua, oia hoi to ˈna Metua: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28) Ua faataa atoa Iesu e te vai ra te tahi mau mea aita o ˈna e aita te mau melahi i ite, o te Atua anaˈe râ. (Mareko 13:32) Hau atu â, ua pure Iesu i to ˈna Metua ma te parau e: ‘Ia tupu to oe hinaaro eiaha to ˈu.’ (Luka 22:42) E ere anei i te hoê Ihotaata teitei aˈe ia ˈna ta ˈna e pure ra? E na te Atua i faatia mai ia Iesu mai te pohe mai, e ere râ na Iesu iho.—Ohipa 2:32.

Ia au i te Bibilia, o Iehova te Atua Mana hope, e o Iesu ta ˈna Tamaiti. Aita raua i faito hou Iesu a haere mai ai i nia i te fenua aore ra i te roaraa o to ˈna oraraa i nia i te fenua; aita atoa Iesu i faito i to ˈna Metua i muri aˈe i to ˈna faatiaraahia no te ora i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 11:3; 15:28) Mai ta tatou i ite, e ere te varua moˈa, tei parau-noa-hia te toru o te tuhaa o te Toru Tahi, i te hoê taata. E puai maori râ ta te Atua e faaohipa ra no te faatupu i to ˈna mau hinaaro. No reira, e ere te Toru Tahi i te hoê haapiiraa bibilia. a “O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova,” o ta te Bibilia ïa e parau ra.—Deuteronomi 6:4.

Ia ite maitai aˈe no nia i te Atua

No te here i te Atua e no te haamori ia ˈna anaˈe ra, mea titauhia ia ite tatou ia ˈna ia au i to ˈna huru mau. Nafea tatou e ite maitai aˈe ai no nia i te Atua? Te parau ra te Bibilia e: “Te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra.” (Roma 1:20) Hoê ravea e ite maitai aˈe ai tatou no nia i te Atua, o te mataitairaa ïa e te feruriraa ma te mauruuru i ta ˈna i poiete.

Eita râ te mau mea i poietehia e faaite mai i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro e ite no nia i te Atua. Ei hiˈoraa, no te taa e e Ihotaata varua mau oia e e iˈoa otahi to ˈna, mea titauhia ia hiˈo tatou i roto i te Bibilia. Oia mau, o te haapiiraa i te Bibilia te ravea maitai roa ˈˈe no te ite maitai aˈe i te Atua. I roto i te mau Papai, te faaite rahi maira Iehova teihea huru Atua oia. Te faaite atoa maira oia i ta ˈna mau opuaraa e te haapii ra oia ia tatou i roto i to ˈna mau eˈa. (Amosa 3:7; Timoteo 2, 3:16, 17) Auê tatou i te oaoa e e hinaaro te Atua e ‘ia noaa ia tatou te ite i te parau mau’ e nehenehe atu ai tatou e faufaahia i ta ˈna mau faanahoraa î i te here! (Timoteo 1, 2:4) E tutava anaˈe ïa i te haapii i te mau mea atoa no nia ia Iehova.

[Nota i raro i te api]

a No te faahohonu i teie tumu parau, a hiˈo i te buka rairai E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi?, neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua faaohipa te Atua i to ˈna varua moˈa no te hamani i te fenua e no te faaurua i te taata ia papai i te Bibilia

[Hohoˈa i te api 5]

Ua na ô te hoê reo no te raˈi mai e: ‘Tau Tamaiti teie’

[Hohoˈa i te api 7]

Ua pure Iesu i te Atua—Tei teitei aˈe ia ˈna

[Hohoˈa i te api 7]

Ua faaite Iesu i to te Atua iˈoa ia vetahi ê

[Hohoˈa i te api 7]

E nehenehe tatou e ite maitai aˈe no nia i te Atua