Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te manaˈo tuati ore o Tertullien

Te manaˈo tuati ore o Tertullien

Te manaˈo tuati ore o Tertullien

‘IHEA roa te Kerisetiano e hohoˈa ˈi i te philosopho? te taata e haapiˈo ra i te parau mau e hohoˈa ˈi i te taata e haapapu faahou ra e e haapii ra i te reira? Eaha to te Fare vanaa auraa i te Ekalesia?’ Na Tertullien, hoê taata papai i na senekele piti e toru T.T, e faahiti ra i tera mau uiraa anaanatae. Ua matauhia oia mai “te hoê o te mau tumu rahi o te tuatapaparaa o te Ekalesia e o te mau tiaturiraa e haapiihia ra i to ˈna tau.” Inaha, aita e tuhaa o te oraraa faaroo e moehia ia ˈna.

Peneiaˈe, mea matau-aˈe-hia o Tertullien no ta ˈna mau parau tuati ore, mai teie: “E rahi hau ê iho â to te Atua, i te taime e mea nainai Oia.” “Mea faufaa roa ia tiaturi [i te poheraa o te Tamaiti a te Atua], no te mea e mea maamaa te reira.” “Ua hunahia [o Iesu], e ua tia faahou mai; mea papu te reira, no te mea eita te reira e nehenehe e tupu.”

E ere noa ta Tertullien mau parau o te ore e tuati ra. Noa ˈtu e ua opua oia e ia paruru ta ˈna mau papai i te parau mau e ia paturu i te hapa ore o te ekalesia e ta ˈna mau haapiiraa, i te tanoraa, ua haapiˈo oia i te mau haapiiraa mau. Ua riro to ˈna mana rahi i nia i te Amuiraa faaroo Kerisetiano ei haapiiraa tumu ore ta te feia papai no muri mai i rave no te haamau i te haapiiraa o te Toru Tahi. No te ite nafea te reira i te tupuraa, e hiˈopoa poto noa mai tatou ia Tertullien iho.

“E ere roa ˈtu oia i te mea haumani”

Mea iti roa ta tatou i ite no nia i to Tertullien oraraa. E farii te rahiraa o te mau aivanaa e ua fanauhia oia i te area matahiti 160 T.T. i Carthage, i Afirika Apatoerau. E au ra e ua haere oia i te haapiiraa teitei e ua matau roa oia i te mau pǔpǔ philosopho rahi o to ˈna tau. E au ra e te mea ta ˈna i anaanatae i roto i te Kerisetianoraa, o te ineineraa ïa te feia e parau ra e Kerisetiano ratou i te pohe no to ratou faaroo. Teie ta ˈna i ui no nia i te poheraa te Kerisetiano no te faaroo: “O vai, o te feruriruri hoi i te reira, e ore e uiui eaha te turai ra ia ˈna ia pohe no te faaroo? o vai, i muri aˈe i te uiuiraa, o te ore e farii i ta matou mau haapiiraa?”

I muri aˈe i to ˈna fariuraa i tei parau-noa-hia te Kerisetianoraa, ua riro mai o Tertullien ei taata papai mea ite roa i te hamani i te mau parau taa maitai e te maramarama. “E aravihi [to ˈna] mea varavara i te itehia i rotopu i te feia maimi i te pae faaroo,” o ta te buka The Fathers of the Church ïa e parau ra. “E ere roa ˈtu oia i te mea haumani.” Teie ta te hoê aivanaa i parau: “Mea ite roa o Tertullien i te mau taˈo eiaha râ te mau pereota, e mea ohie aˈe ia taa i ta ˈna mau parau maramarama eiaha ta ˈna mau haaferuriraa. No reira paha oia e faahiti-pinepine-hia ˈi, e te mau tuhaa roa ˈtu â o ta ˈna papai, mea varavara ïa.”

No te paruru i te Kerisetianoraa

O te Apologétique te papai tuiroo roa ˈˈe a Tertullien, hoê teie o te mau buka mana roa ˈˈe o te paruru ra i tei parau-noa-hia te Kerisetianoraa. Ua papaihia tera buka i te tau a faaruru pinepine ai te mau Kerisetiano i te mau nahoa taata o te tiaturi ra i te mau mea niu ore. Ua paruru atura Tertullien i teie mau Kerisetiano e ua patoi atu oia i te ohipa maamaa e ravehia ra i nia ia ratou. Teie ta ˈna i parau: “Te manaˈo ra [te feia patoi] e o te mau Kerisetiano te tumu o te mau fifi e o te mau ati atoa o te taata. . . . Ahiri e e ore te Nil e faarari i te mau faaapu, e ore te mahana e taui, e e tupu te hoê aueueraa fenua, te hoê oˈe, te hoê ati—i reira iho e faaroohia ˈi e: ‘A huri i te mau Kerisetiano i te liona ra!’”

Noa ˈtu e e pinepine te mau Kerisetiano i te parihia i te taiva i te Hau, ua faaitoito o Tertullien i te faaite e o ratou mau â te mau tino huiraatira e nehenehe e tiaturi-roa-hia i te ao. I muri aˈe i te hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te tahi mau tamataraa i te faatahuri i te faatereraa, ua haamanaˈo atu oia i te feia e patoi ra ia ˈna e o te mau etene tera mau taata opuaraa ino, e ere te mau Kerisetiano. Ua faaite o Tertullien e i to te mau Kerisetiano haapoheraahia, o te Hau tei ere mau.

Ua papai atoa o Tertullien no nia i te oraraa Kerisetiano. Ei hiˈoraa, i roto i ta ˈna faataaraa Les spectacles, ua aˈo o Tertullien eiaha e haere i te tahi mau vahi faaanaanataeraa, hautiraa etene, e ohipa teata. E au ra e ua ite te tahi mau taata, o tei taui apî i te faaroo, e aita te peeraa i te haapiiraa bibilia e tuati ra i te apitiraa i roto i te mau hauti etene. Ma te tamata i te faaara i to ratou puai feruriraa, teie ta Tertullien i papai: “Mea au ore roa ia haere mai te ekalesia a te Atua e i ta te diabolo—mai te mau ohipa pae varua e i te mau ohipa animara.” Teie ta ˈna i parau: “Te mea ta outou e patoi i roto i te ohipa, ia patoi atoa ïa outou i roto i te parau.”

Haapiˈo i te parau mau a paruru ˈi i te reira

Ua haamata o Tertullien i ta ˈna buka Contre Praxéas ma te parau e: “Ua mârô e ua patoi te diabolo i te parau mau na roto i te mau ravea rau. Ta ˈna fa i te tahi taime, o te faaoreraa ïa i te parau mau ma te paruru i te reira.” E ere te taata ra o Praxéas i roto i teie buka i te mea matau-maitai-hia, ua mârô râ o Tertullien i ta ˈna mau haapiiraa no nia i te Atua e te Mesia. I to ˈna manaˈo, te faaohipa ra o Satani ia Praxéas no te tamata ma te huna i te haapiˈo i te Kerisetianoraa.

Hoê mârôraa rahi i tupu i rotopu i te feia e parau ra e mau Kerisetiano ratou i taua tau ra, o te taairaa ïa i rotopu i te Atua e te Mesia. Ua manaˈo te tahi pae o ratou, to Heleni iho â râ, e mea fifi ia faatuati i te tiaturiraa i te hoê Atua i te tuhaa a Iesu ei Faaora e ei Taraehara. Ua tamata o Praxéas i te faaafaro i to ratou peapea na roto i te haapiiraa e e faaiteraa taa ê noa o Iesu i te Metua e aita e taa-ê-raa i rotopu i te Metua e te Tamaiti. Ia au i teie haapiiraa niu ore, parauhia te modalisme, e faaite mai te Atua ia ˈna iho “mai te Metua te huru i roto i te Poieteraa e i te horoaraa mai i te Ture, mai te Tamaiti te huru i roto ia Iesu Mesia, e mai te Varua Moˈa te huru i muri aˈe i to te Mesia maueraa.”

Ua faaite o Tertullien e te faataa ê maitai ra te mau Papai i te Metua e te Tamaiti. I muri aˈe i te faahitiraa i te Korinetia 1, 15:27, 28, ua haaferuri oia e: “O tei tuu (i te mau mea atoa) i raro aˈe, e o tei raro aˈe ia ˈna te tuuraahia mai te reira—papu roa ïa e e piti Ihotaata taa ê raua.” Ua huti o Tertullien i te ara-maite-raa i nia i ta Iesu iho mau parau: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28) Ma te faaohipa i te tahi mau tuhaa o te mau Papai Hebera, mai te Salamo 8:5, ua faaite oia nafea te Bibilia e faataa ˈi i te “haihai” o te Tamaiti. “No reira, mea ê te Metua e te Tamaiti, mea rahi aˈe hoi o ˈna i te Tamaiti,” o ta Tertullien ïa faaotiraa. “No te mea e mea ê te Ihotaata o te faaurua, e mea ê te Ihotaata o te faauruahia; mea ê atoa te Ihotaata e tono, e mea ê te Ihotaata e tonohia; e mea ê atoa te Ihotaata e hamani, e mea ê te Ihotaata na roto ia ˈna i hamanihia ˈi te mau mea.”

No Tertullien, tei raro aˈe te Tamaiti i te Metua. I roto râ i ta ˈna tamataraa i te patoi i te modalisme, ua ‘hau aˈe to ˈna manaˈo i teie papaihia.’ (Korinetia 1, 4:6) A imi ai o Tertullien ma te hape i te haapapu i te atuaraa o Iesu na roto i te tahi atu haapiiraa niu ore, ua hamani oia i te parau ra “hoê atua i roto e toru ihotaata.” Ma te faaohipa i teie manaˈo, ua tamata oia i te faaite e te Atua, te Tamaiti, e te varua moˈa, e toru ïa ihotaata taa ê i roto hoê atua. Mea na reira o Tertullien i riro ai ei taata matamua o tei faaau i te taˈo Latino no te “toru tahi” i te Metua, te Tamaiti, e te varua moˈa.

A ara i te philosophia a teie nei ao

Nafea to Tertullien hamaniraa i te haapiiraa niu ore o te “hoê atua i roto e toru ihotaata”? Tei roto te pahonoraa i te tahi atu manaˈo tuati ore no nia i te taata—to ˈna manaˈo no nia i te philosophia. Ua faataa o Tertullien i te philosophia mai “‘te mau haapiiraa’ a te taata e ‘a te mau demoni.’” Ua faahapa roa oia i te peu e faaohipa i te philosophia no te paturu i te mau parau mau Kerisetiano. “Eiaha e tamata i te haamau i te hoê Kerisetianoraa piˈo a te mau Setoiko, a Platon, e ia au i te haaferuriraa,” o ta ˈna ïa i parau. Teie râ, ua faaohipa rahi o Tertullien iho i te philosophia a teie nei ao ia tuati te reira i to ˈna iho mau manaˈo.—Kolosa 2:8.

Te na ô ra te hoê buka e: “No te faahaere i te teologia o te Toru Tahi i mua e no te faataa i te reira, mea hinaarohia te mau manaˈo e te mau tuhaa Heleni.” E te na ô ra te buka The Theology of Tertullian e: “[Mea] maere te anoiraahia te mau manaˈo e te mau taˈo philosophia e o tei au i te ture, maoti te reira i nehenehe ai o Tertullien e hohora i te haapiiraa o te Toru Tahi na roto i te hoê parau, noa ˈtu to ˈna mau taotiaraa e mau huru tia ore, o tei faataa i te niu no te faaite i tera haapiiraa i te Apooraa no Nicée i muri aˈe.” No reira, e tuhaa rahi ta te parau a Tertullien—e toru ihotaata i roto hoê atua—i rave i roto i te parareraa te hape faaroo i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano taatoa.

Ua pari o Tertullien ia vetahi ê i te faaore i te parau mau a tamata ˈi ratou i te paruru i te reira. Te mea huru ê râ, ua topa o ˈna iho i roto i tera atoa marei, na roto i te anoiraa i te parau mau bibilia faauruahia e te Atua e te philosophia a te taata. No reira, e haafaufaa anaˈe i te faaararaa a te mau Papai eiaha e ‘faaroo atu i te mau varua haavare, e te parau a te mau demoni.’—Timoteo 1, 4:1.

[Hohoˈa i te mau api 29, 30]

Ua faaino o Tertullien i te philosophia, ua faaohipa râ oia i te reira no te paturu i to ˈna iho mau manaˈo

[Faaiteraa i te tumu]

Api 29 e 30: © Cliché Bibliothèque nationale de France, Paris

[Hohoˈa i te api 31]

Eita te mau Kerisetiano mau e anoi i te parau mau bibilia e te philosophia a te taata