Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A oaoa i te parau-tia a Iehova

A oaoa i te parau-tia a Iehova

A oaoa i te parau-tia a Iehova

“O tei imi i te parau-tia e te [aau] aroha, e noaa ia ˈna te ora, e te parau-tia, e te tura.”—MASELI 21:21MN

1. Na teihea haerea o te taata no teie tau i faatupu i te mau faahopearaa iino?

 “E HAPE â te taata i te eˈa e e mea tia; o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” (Maseli 16:25) Ua tano mau teie faataaraa a te Bibilia i te haerea o te rahiraa i teie tau! E haapao noa te taata i te mea tia i to ratou iho manaˈo, a tâuˈa ore atu ai i te hinaaro tumu o vetahi ê. (Maseli 21:2) E parau ratou e te faatura ra ratou i te mau ture e te mau ture aveia a te hau, e imi râ ratou i te ape atu i te mau taime atoa e nehenehe ai. Te faahopearaa, o te hoê ïa huitaata amahamaha e te arepurepu.—Timoteo 2, 3:1-5.

2. Eaha te hinaaro-ru-hia no to te huitaata iho maitai?

2 No to tatou iho maitai—e no te hau e te panoonoo ore o te huitaata atoa—te hinaaro ru nei tatou i te hoê ture aore ra te hoê ture aveia tia ta te taata atoa e ineine i te farii e te auraro atu. Te mea papu, oia hoi aita e ture aore ra e ture aveia opuahia e te taata atoa, noa ˈtu to ratou maramarama e to ratou aau haavare ore, e raea ˈi taua titauraa ra. (Ieremia 10:23; Roma 3:10, 23) Mai te peu e te vai mau ra taua ture aveia ra, ihea e itea mai ai e mai te aha to ˈna huru? Peneiaˈe te uiraa faufaa roa ˈˈe, teie ïa, Mai te peu e te vai mau ra taua ture aveia ra, e oaoa anei outou i te reira e e auraro atu anei outou?

Imiraa i te ture aveia tia

3. O vai te tia roa ˈˈe ia horoa mai i te hoê ture aveia maitai o te fariihia e te taata atoa, e no te aha?

3 Ia itea mai te hoê ture aveia maitai o te fariihia e te taata atoa, e tia ia tatou ia fariu atu i nia i te hoê o te ore e taotiahia e te fifi i te pae nunaa, taˈere e poritita e te ore e faataupupuhia e te haroaroaraa ore e te paruparu taata. Aita e feaaraa, te mea aravihi hoê roa ra, o te Atua Poiete ra ïa o Iehova, te puai hope, o te parau e: “Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou ra mau manaˈo.” (Isaia 55:9) Hau atu â, te faataa ra te Bibilia ia Iehova mai te “Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro.” (Deuteronomi 32:4) I roto i te Bibilia taatoa, e ite tatou i te parau ra “E parau-tia ta Iehova.” (Exodo 9:27; Paraleipomeno 2, 12:6; Salamo 11:7; 129:4; Oto o Ieremia 1:18; Apokalupo 19:2, nota i raro i te api) Oia, e nehenehe ta tatou e imi i te ture aveia maitai roa ˈˈe ia Iehova ra no to ˈna taiva ore, e ta ˈna parau-tia.

4. Eaha te auraa o te taˈo ra “parau-tia”?

4 Parau mau, e ere te taˈo ra “parau-tia” i te mea au-roa-hia i teie tau. Oia mau, e manaˈo ino e e faaino atoa te rahiraa i te reira, a faaau atu ai i te faahua-maitai-raa, aore ra i te paieti haavarevare. Teie râ, ia au i te Bibilia, i roto i te parau-tia, te vai ra te manaˈo o te titiaifaroraa, te maitai morare; te hapa ore, te hara ore; te faaauraa ˈtu i nia i te niu o te ture a te Atua aore ra te fariiraa i te ture aveia i te pae morare; te haaraa ma te tia. Eita anei outou e oaoa i te hoê ture aore ra ture aveia mai te reira i te maitai?

5. A faataa na i te huru maitai o te parau-tia mai tei faaitehia i roto i te Bibilia.

5 No nia i te huru maitai o te parau-tia, te na ô ra te hoê buka ite rahi (Encyclopaedia Judaica) e: “E ere te parau-tia i te hoê noa manaˈo, ua niuhia râ i nia i te mea titiaifaro e te tano i roto i te mau taairaa atoa.” E ere te parau-tia a te Atua, ei hiˈoraa, i te hoê noa huru o roto mai mai to ˈna moˈaraa e to ˈna viivii ore. O te hoê râ faaiteraa i to ˈna natura na roto i te mau ravea tano e te titiaifaro. E nehenehe e parauhia e no te mea mea moˈa Iehova e te viivii ore, mea tia ïa te mau mea atoa ta ˈna e rave e e horoa mai. Mai ta te Bibilia e parau ra, “E parau-tia ta Iehova i tana atoa ra mau haerea, e te hamani maitai i ta ˈna atoa ra mau ohipa.”—Salamo 145:17.

6. Eaha ta Paulo i parau no nia i te tahi mau ati Iuda faaroo ore no to ˈna tau, e no te aha?

6 Ua haamahitihiti te aposetolo Paulo i teie manaˈo i roto i ta ˈna rata i te mau Kerisetiano no Roma. Ua papai oia no nia i te tahi mau ati Iuda faaroo ore e: “No to ratou ite ore i te parau-tia a te Atua, o ratou hoi i titau ia tupu ta ratou iho parau-tia, aita aˈenei ratou i auraro maite i te parau-tia a te Atua ra.” (Roma 10:3) No te aha Paulo i faahiti ai ia ratou mai tei “ite ore i te parau-tia a te Atua”? Aita anei hoi ratou i haapiihia i te Ture, te mau ture aveia parau-tia a te Atua? Oia mau. Teie râ, ua faariro te rahiraa o ratou i te parau-tia mai te hoê noa maitai morare e tia ia tapihia na roto i te haapaoraa ma te etaeta i te mau ture rii faaroo, eiaha râ mai te hoê ture aveia o te aratai ia ratou i roto i ta ratou haaraa i nia i te taata-tupu. Mai te mau aratai haapaoraa no te tau o Iesu, aita i taa ia ratou te auraa mau o te parau-tia.—Mataio 23:23-28.

7. E nafea te parau-tia a Iehova i te faaiteraahia?

7 Ma te taa ê roa, e faaite Iehova i ta ˈna parau-tia e e ite-maitai-hia te reira i roto i to ˈna mau taairaa atoa. Noa ˈtu e e titau ta ˈna parau-tia ia tâuˈa ˈtu oia i te mau hara a te feia e opua mau e rave i te hara, eita te reira e faariro ia ˈna ei Atua toetoe e te titau rahi, o te tia ia mǎtaˈuhia e ia faaatea ê mai. Area râ, maoti ta ˈna mau ohipa tia e nehenehe ai te taata e haafatata ˈtu ia ˈna e e faaorahia i te mau faahopearaa riaria o te hara. E tano roa ïa ia faataahia Iehova mai “te hoê Atua parau-tia e te hoê Faaora.”—Isaia 45:21, MN.

Te parau-tia e te faaoraraa

8, 9. Mea nafea to te Ture faaiteraa i te parau-tia a te Atua?

8 Ia taa ia tatou te taairaa i rotopu i te parau-tia a te Atua e ta ˈna ohipa faaoraraa î i te here, e hiˈopoa anaˈe i te Ture ta ˈna i horoa i te nunaa Iseraela na roto ia Mose. Aita e feaaraa e mea tia te Ture. I roto i ta ˈna mau parau hopea, ua haamanaˈo Mose i te mau Iseraela e: “Teihea ïa fenua rahi i tia ta ˈna mau haapaoraa e te ture, mai te tia i teie atoa nei ture ta ˈu e tuu atu i mua i to outou aro i teie nei mahana?” (Deuteronomi 4:8) E rave rahi senekele i muri aˈe, ua parau te arii no Iseraela o Davida e: “Te faaauraa a Iehova e parau mau ïa, e te mea tia anaˈe.”—Salamo 19:9.

9 Na roto i te Ture, ua haamataratara Iehova i ta ˈna mau ture aveia no nia i te maitai e te ino. Ua faataa maitai te Ture eaha te haerea o te mau Iseraela e tia ˈi eiaha noa i te pae faaroo, i roto atoa râ i te mau ohipa tapihooraa, te mau taairaa i roto i te faaipoiporaa, te mau peu i te pae amuraa maa e ihomâ e, oia atoa ïa, te mau ohipa haavaraa. Te vai atoa ra i roto i te Ture te mau faautuaraa etaeta i te feia ofati ture, oia atoa te utua pohe i te tahi taime. * Ua riro anei râ te mau titauraa parau-tia a te Atua, mai tei faaitehia i roto i te Ture, ei hopoia etaeta e te rohirohi na te taata, o te faaere ia ratou i to ratou tiamâraa e to ratou oaoa, mai ta te taata e rave rahi no teie tau e parau ra?

10. Eaha te manaˈo o te feia e here ra ia Iehova i ta ˈna mau ture?

10 Ua oaoa rahi te feia e here ra ia Iehova i ta ˈna mau ture e mau faaotiraa parau-tia. Ei hiˈoraa, aita noa te arii Davida i farii e e parau mau e te tia te mau haavaraa a Iehova, mai ta tatou i ite mai, ua hinaaro mau e ua mauruuru atoa râ oia i te reira. No nia i te mau ture e te mau parau haavaraa a Iehova, ua papai oia e: “E taoˈa hinaaro-rahi-hia ïa i to te auro, i te auro rahi ra e te maitatai; e momona rahi ïa i to te meli i te topataraa no roto i te melikerio. Na te reira hoi i haapii mai i to tavini; e tei te haapao i te reira te utua rahi.”—Salamo 19:7, 10, 11.

11. Mea nafea to te Ture riroraa ei ‘orometua e aratai i te Mesia ra’?

11 E rave rahi senekele i muri aˈe, ua haamahiti Paulo i te hoê faufaaraa rahi atu â o te Ture. I roto i ta ˈna rata i to Galatia, ua papai oia e: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.” (Galatia 3:24) I te tau o Paulo, e tavini aore ra e tîtî te hoê orometua i roto i te hoê utuafare rahi. O ta ˈna hopoia te parururaa i te mau tamarii e te aratairaa ia ratou i te fare haapiiraa. Na reira atoa, i paruru na te Ture i te mau Iseraela i te morare viivii e te mau peu faaroo a te mau nunaa tapiri. (Deuteronomi 18:9-13; Galatia 3:23) Hau atu â, i faaite maitai na te Ture i te mau Iseraela e e feia hara ratou o te hinaaro ra i te faaoreraa hara e te faaoraraa. (Galatia 3:19) Ua haapapu te faanahoraa o te mau tusia i te hinaaro i te hoê tusia taraehara e ua horoa i te hoê hiˈo-atea-raa e nafea e itehia ˈi te Mesia mau. (Hebera 10:1, 11, 12) No reira, noa ˈtu e ua faaite Iehova i ta ˈna parau-tia na roto i te Ture, ua na reira oia ma te manaˈo i te maitai o te taata e to ratou faaoraraa mure ore.

Te feia i faarirohia e te Atua ei feia parau-tia

12. Eaha ta te mau Iseraela e fanaˈo ia haapao maitai ratou i te Ture?

12 I te mea e mea tia te Ture i horoahia e Iehova na roto i te mau auraa atoa, ia auraro te mau Iseraela i te reira, e fanaˈo ïa ratou i te hoê tiaraa taata parau-tia i mua i te Atua. Ua haamanaˈo Mose i te mau Iseraela a tapae atu ai ratou i te Fenua Tǎpǔhia e: “Ia haapao tatou, e ia rave i taua mau parau atoa nei i mua i te aro o to tatou Atua ra o Iehova, ta ˈna i parau mai ia tatou nei, e riro ïa ei parau-tia na tatou.” (Deuteronomi 6:25) Ua fafau atoa hoi Iehova e: “E haapao outou i ta ˈu mau haapaoraa, e ta ˈu atoa ra mau faaauraa; ia haapao hoi te taata i te reira ra, e ora oia i reira; o vau o Iehova.”—Levitiko 18:5; Roma 10:5.

13. E parau-tia ore anei ta Iehova i to ˈna titauraa i to ˈna nunaa ia haapao i te Ture tia? A faataa na.

13 Ma te peapea, ei nunaa, aita te mau Iseraela i manuïa i te “rave i taua mau parau atoa nei i mua i te aro . . . o Iehova” e ua ere atura ïa i te mau haamaitairaa i fafauhia. Aita ratou i manuïa i te haapao i te mau faaueraa atoa a te Atua no te mea e mea tia roa te ture a te Atua eiaha râ ratou. O te auraa anei ïa e e parau-tia ore ta te Atua? Aita roa ˈtu. Ua papai Paulo e: “E teie nei, eaha ta tatou parau? E parau-tia ore anei ta te Atua? Eiaha roa ïa.” (Roma 9:14) Ua faariro hoi te Atua i te tahi mau taata, na mua ˈˈe e i muri aˈe a horoahia ˈi te Ture, ei feia parau-tia noa ˈtu to ratou huru tia ore e te hara. I roto i te reira feia mǎtaˈu i te Atua, te vai ra o Noa, Aberahama, Ioba, Rahaba, e o Daniela. (Genese 7:1; 15:6; Ioba 1:1; Ezekiela 14:14; Iakobo 2:25) Teie ïa te uiraa, Na nia i teihea niu i faariro ai te Atua i taua mau taata ra ei feia parau-tia?

14. Eaha te auraa i roto i te Bibilia ia parauhia e e “parau-tia” ta te hoê taata?

14 Ia parau te Bibilia e e “parau-tia” ta te hoê taata, e ere ïa te auraa e aita ta ˈna e hara aore ra mea tia roa oia. Te auraa râ, oia hoi, te haapao ra oia i ta ˈna mau hopoia i mua i te Atua e te taata. Ei hiˈoraa, ua parauhia e “e taata hau Noa i te parau-tia e te piˈo ore i to ˈna ra ui” no te mea ua rave oia “i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” (Genese 6:9, 22; Malaki 3:18) “E pue taata parau-tia” o Zekaria e o Elisabeta, na metua o Ioane Bapetizo, “i te aro o te Atua, i te haapao-maite-raa i te mau parau e te mau faaueraa atoa a te Fatu ma te hapa ore.” (Luka 1:6) E ua faataahia te hoê taata e ere i te Iseraela, te hoê faehau toroa o te nuu no Italia o Korenelio te iˈoa, mai te hoê “taata parau-tia, e te mǎtaˈu hoi i te Atua.”—Ohipa 10:22.

15. Ua taai-piri-hia te parau-tia i te aha?

15 Hau atu â, ua taai-piri-hia te parau-tia a te taata i tei vai ra i roto i to ratou mafatu—te faaroo e te mauruuru e te hinaaro ia Iehova e i ta ˈna mau parau fafau—eiaha noa i te mea e te rave ra ratou i tei titauhia e te Atua. Te parau ra te mau Papai e “ua faaroo atura Aberahama ia Iehova; e ua faariro atura oia i te reira ei parau-tia na ˈna.” (Genese 15:6) Ua faaroo Aberahama eiaha noa e te vai mau ra te Atua, i ta ˈna atoa râ parau tǎpǔ no nia i te “huero.” (MN) (Genese 3:15; 12:2; 15:5; 22:18) Maoti taua huru faaroo ra e te mau ohipa e au atu, e nehenehe ai ta Iehova e faatupu i te taairaa e Aberahama e e haamaitai atu ia ˈna e i te tahi atu feia haapao maitai noa ˈtu to ratou huru tia ore.—Salamo 36:10; Roma 4:20-22.

16. Eaha te faahopearaa o te faaroo i te taraehara?

16 I te pae hopea, ua taaihia te parau-tia a te taata i te faaroo i te tusia taraehara a Iesu Mesia. No nia i te mau Kerisetiano no te senekele matamua, ua papai Paulo e: “I tia-noa-hia mai ïa e to [te Atua] ra aroha mau, i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu.” (Roma 3:24) Te paraparau ra Paulo i ǒ nei no nia i te feia i maitihia ei feia aiˈa e te Mesia i roto i te Basileia i te raˈi. Ua iriti atoa râ te tusia taraehara a Iesu i te ravea e noaa ˈi i te mau mirioni taata ê atu te hoê tiaraa taata parau-tia i mua i te Atua. Ua ite te aposetolo Ioane i roto i te hoê orama i te “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, . . . i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio, ma te ahu teatea i te ahuraa.” Te faataipe ra te mau ahu teatea i to ratou tiaraa viivii ore e te parau-tia i mua i te Atua no te mea “ua horoi” ratou “i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.”—Apokalupo 7:9, 14.

A oaoa i te parau-tia a Iehova

17. Eaha te mau taahiraa e tia ia ravehia no te tapi i te parau-tia?

17 Noa ˈtu e ua horoa mai Iehova ma te here i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia ei ravea e fanaˈo ai te taata i te tiaraa taata parau-tia i mua ia ˈna, eita te reira e tupu noa mai mai tera. E tia ia tatou ia faaohipa i te faaroo i te taraehara, ia faaau i to tatou oraraa i nia i te hinaaro o te Atua, ia pûpû ia tatou na Iehova, e ia faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. I muri iho, e tia ia tatou ia tamau i te tapi i te parau-tia, oia atoa te tahi atu mau huru maitatai pae varua. Ua faaitoitohia Timoteo, te hoê Kerisetiano bapetizohia tei parauhia no te raˈi, e Paulo e: “E tapi . . . i te parau-tia, i te paieti, i te faaroo, i te hinaaro, i te faaoromai, e te mǎrû.” (Timoteo 1, 6:11; Timoteo 2, 2:22) Ua haamahitihiti atoa Iesu i te hinaaro e tamau i te tutava i to ˈna parauraa e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua.” E haa puai roa paha tatou i te imi i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua, hoê â anei râ tatou i te haa-puai-raa i te tapi i te mau eˈa parau-tia o Iehova?—Mataio 6:33.

18. (a) No te aha e ere ai i te mea ohie ia tapi i te parau-tia? (b) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Lota?

18 E ere iho â i te mea ohie ia tapi i te parau-tia. No te mea ïa e mea tia ore anaˈe tatou paatoa e e pee haere noa tatou i te parau-tia ore. (Isaia 64:6) Hau atu â, te haaatihia ra tatou e te taata faatura ore i te mau eˈa parau-tia o Iehova. E au roa to tatou huru tupuraa i to Lota tei ora na i roto i te oire matauhia no to ˈna ino ra o Sodoma. Ua faataa te aposetolo Petero no te aha Iehova i manaˈo ai e e tano ia faaorahia Lota i te haamouraa e fatata maira. Ua na ô Petero e: “Mauiui atura hoi te aau parau-tia o taua taata parau-tia ra i te parahiraa i roto ia ratou, i te hiˈoraa e te faarooraa ˈtu i tera mahana, i tera mahana, i ta ratou parau-tia ore.” (Petero 2, 2:7, 8) Mea maitai ïa ia ui tatou paatoa e: ‘Te farii ra anei au i roto ia ˈu iho i te mau peu morare ore ta tatou e ite ra na te mau vahi atoa? Te manaˈo ra anei au e mea au ore noa te faaanaanataeraa aore ra te mau haatuaro auhia e te taata e te uˈana râ? Aore ra te mauiui ra anei au mai ia Lota i taua mau haaraa parau-tia ore ra?’

19. Eaha te mau haamaitairaa e noaa ia tatou ia oaoa tatou i te parau-tia a te Atua?

19 I teie nei mau mahana atâta e te papu ore, e tumu o te panoonoo ore e te parururaa te oaoaraa i te parau-tia a Iehova. I te uiraa ra: “O vai, e Iehova, te tiahapa i to oe ra sekene? o vai te parahi i to mouˈa moˈa ra?” ua pahono te arii Davida e: “O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia ra.” (Salamo 15:1, 2) Na roto i te tapiraa i te parau-tia a te Atua e te oaoaraa i te reira, e atuatu tatou i te taairaa maitai e oia e e tamau tatou i te fanaˈo i ta ˈna farii maitai e ta ˈna haamaitairaa. I reira ïa e noaa ˈi ia tatou te hoê oraraa mauruuru, te tura, e te hau o te feruriraa. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “O tei imi i te parau-tia e te [aau] aroha, e noaa ia ˈna te ora, e te parau-tia, e te tura.” (Maseli 21:21; MN) Hau atu â, ia rave hope tatou i te mea tia i roto i ta tatou mau tutavaraa atoa, e fanaˈo tatou i te mau taairaa oaoa e e maitai atu â to tatou huru oraraa—i te pae morare e i te pae varua. Ua parau te papai salamo e: “E ao to te feia i haapao i te parau au; tei tamau maite i te parau-tia, eita e faaea.”—Salamo 106:3.

[Nota i raro i te api]

^ No te mau haamataratararaa no nia i te faufaaraa o te Ture a Mose, a hiˈo i te tumu parau ra “Abrégé de l’alliance de la Loi,” i te mau api 154-60, o te buka 2 o te Étude perspicace des Écritures, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• Eaha te parau-tia?

• E nafea te faaoraraa e taaihia ˈi i te parau-tia a te Atua?

• Na nia i teihea niu e faariro ai te Atua i te taata ei feia parau-tia?

• E nafea tatou ia oaoa i te parau-tia a Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua faaite te arii Davida i te hinaaro aau tae i te mau ture a te Atua

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faariro te Atua ia Noa, Aberahama, Zekaria raua Elisabeta, e ia Korenelio ei feia parau-tia. Ua ite anei outou no te aha?