Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na vai te hape—na oe anei aore ra na to oe mau tapao tupuna?

Na vai te hape—na oe anei aore ra na to oe mau tapao tupuna?

Na vai te hape—na oe anei aore ra na to oe mau tapao tupuna?

TE MAIMI maite ra te mau aivanaa eaha te mau tumu ihi tapao tupuna o te inu-hua-raa i te ava, te peu mahu, te taatiraa pae tino tia ore, te haavîraa uˈana, e o te tahi atu â mau peu tano ore, e o te pohe atoa. E ere anei i te tamǎrûraa ia ite e e ere o tatou te tumu o ta tatou mau ohipa, e mau taata ati noa râ tatou o te ihiora? Mai tera iho â tatou, e parau tatou e o mea aore ra o tera mea te tumu i hape ai tatou.

Mai te peu e na te mau tapao tupuna te hape, te pûpû ra te mau aivanaa i te tahi ravea e taui i te reira, oia hoi te faaoreraa i te mau huru au ore maoti te îite ihi tapao tupuna. Ua oraora faahou mai taua mau tiaturiraa ra maoti te mau manuïaraa apî i roto i te tatararaa i te auraa o te taatoaraa o te mau tapao tupuna o te taata.

Teie râ, ua niuhia teie ravea i nia i te manaˈo ra e o to tatou mau tapao tupuna te tumu o ta tatou mau hara e mau hape atoa. Ua itea mai anei i te mau mutoi aivanaa te haapapuraa e navai no te horo i to tatou mau tapao tupuna i te haavaraa? Parau mau, e ohipa roa te pahonoraa i nia i to tatou manaˈo no nia ia tatou e no nia i to tatou oraraa no a muri aˈe. Hou râ a hiˈopoa ˈi i te haapapuraa, e riro te hiˈoraa e nohea mai te taata i te haamaramarama mai.

Mea nafea te haamataraa mai

Ua matau, aore ra ua faarooroo, te rahiraa o te taata i te aamu no nia i te toparaa na taata matamua ra o Adamu raua o Eva i roto i te hara, i roto i te ô i Edene. Ua hamanihia anei raua ma te tahi hape i roto i te mau tapao tupuna mai te omuaraa mai iho â, te tahi hape o te hamaniraa o tei turai ia raua ia hara e ia faaroo ore?

Ua parau to raua Atua Poiete ra o Iehova, mea tia roa anaˈe hoi ta ˈna mau ohipa, e “mea maitai roa” te mea hopea roa ta ˈna i poiete i te fenua nei. (Genese 1:31; Deuteronomi 32:4) Ei haapapuraa ˈtu â i to ˈna mauruuru no ta ˈna ohipa, ua haamaitai oia i na taata matamua e ua faaue atura ia raua e fanau, e faaî i te fenua i te taata, e e haapao i ta ˈna mau mea i hamani i nia i te fenua—e ere roa ˈtu teie i te mau ohipa a te hoê taata aita i papu ia ˈna ta ˈna i rave.—Genese 1:28.

Teie ta te Bibilia e parau maira no nia i te poieteraahia na taata matamua: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, i hamani oia ia ˈna ma te hohoˈa o te Atua ra; i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.” (Genese 1:27) E ere te auraa e ua hamanihia te taata ia hohoˈa ratou i te Atua i te pae tino, no te mea “e Varua te Atua.” (Ioane 4:24) Te auraa tano râ, ua horoahia na te taata te mau huru maitatai mai to te Atua, e te hoê manaˈo morare, te hoê manaˈo haava. (Roma 2:14, 15) E tiamâraa morare atoa to raua, e nehenehe raua e feruri i te hoê mea e e faaoti eaha te rave.

Aita râ to tatou nau metua matamua i vaiihohia ma te aveia ore. Ua faaarahia râ raua no nia i te mau faahopearaa ia hara raua. (Genese 2:17) Te faaite maira te haapapuraa e i to Adamu titauraahia ia rave i te hoê faaotiraa morare, ua maiti oia i te mea e mea maitai i to ˈna manaˈo i taua taime ra. Ua pee oia i ta ˈna vahine i roto i ta ˈna hara, aita râ oia i feruri i to ˈna taairaa e to ˈna Atua Poiete aore ra te mau faahopearaa maoro o ta ˈna e rave. Ua tamata atoa oia i muri aˈe i te faahape ia Iehova, ma te parau e na te vahine ta ˈNa i horoa mai i haavare ia ˈna.—Genese 3:6, 12; Timoteo 1, 2:14.

Mea maramarama maitai te pahonoraa a te Atua i te hara a Adamu e a Eva. Aita oia i tamata i te faatitiaifaro i te tahi ‘hape o te hamaniraa’ i roto i to raua mau tapao tupuna. Ua rave maori râ oia mai ta ˈna i parau ia raua, e pohe raua ei faahopearaa o ta raua ohipa i rave. (Genese 3:17-19) E tauturu mai teie aamu matamua ia taa maitai aˈe ia tatou te naturaraa o te taata. *

Te haapapuraa e faahape ra i te ihiora

Mea maoro to te mau aivanaa maimi-rahi-raa eaha te mau tumu e te mau ravea ihi tapao tupuna o te maˈi e o te haerea. I muri aˈe hoê ahuru matahiti haaraa a na pǔpǔ maimi e ono, ua itehia eaha te tapao tupuna i taaihia i te maˈi Huntington, noa ˈtu e aita te feia maimi i ite nafea te tapao tupuna e faatupu ai i tera maˈi. No nia râ i teie maimiraa, ua faahiti te vea Scientific American i te parau a Evan Balaban, taata ihiora no Harvard, oia hoi e “mea fifi roa ˈtu â ia itea mai te mau tapao tupuna o te faatupu i te mau huananeraa o te haerea.”

Inaha, aita te maimiraa e faatuati i te tahi mau tapao tupuna taa maitai i te haerea o te taata, i manuïa. Ei hiˈoraa, teie te parauhia ra i roto i te vea Psychology Today no nia i te mau tutavaraa ia itea mai te mau tumu ihi tapao tupuna o te hepohepo: “Ia au i te mau haamaramaramaraa ihi parareraa maˈi no nia i te mau maˈi rahi o te feruriraa, mea maramarama maitai e eita e nehenehe e parau e o te mau tapao tupuna noa te tumu.” Te horoa ra te parau faataa i te hoê hiˈoraa: “I rotopu i te mau Marite i fanauhia hou te matahiti 1905, 1 % o ratou tei hepohepo i te 75raa o te matahiti. I rotopu i te mau Marite i fanauhia afa senekele i muri aˈe, e 6 % tei hepohepo i te 24raa o te matahiti!” Te faaotiraa ra, o te mau tumu no rapaeau mai aore ra totiare anaˈe te nehenehe e faatupu i tera mau tauiraa rahi maa taime poto.

Eaha ta teie e ta te tahi atu â mau maimiraa e faaite maira? E nehenehe e parau e e tuhaa ta te mau tapao tupuna i roto i te hamaniraa i to tatou huru taata, mea papu râ e te vai ra te tahi atu â mau tumu. Te hoê tumu rahi, o to tatou ïa huru oraraa o tei taui rahi i to tatou nei tau. No nia i ta te feia apî no teie tau e faaû atu i roto i te faaanaanataeraa manaˈo matauhia, te faaite ra te buka Boys Will Be Boys e aita i papu e e paturu te mau tamarii i te mau faaueraa tumu morare e tano ia “paari mai [ratou] ma te mataitai i te mau hohoˈa afata teata tau ahuru tausani hora i te maoro, o te pata mai i te mau taata e rave-ino-hia ra, e pupuhihia ra, e patiahia ra i te tipi, e tâpûhia ra te opu, e tapûpûhia ra, ua matara te iri, aore ra aita te tahi mau mero faahou, ia paari mai te mau tamarii ma te faaroo i te upaupa e faatietie ra i te maferaraa, te haapoheraa ia ˈna iho, te raau taero, te ava, e te feruriraa etaeta.”

Papu maitai, ua hamani o Satani, “te arii o teie nei ao,” i te hoê huru oraraa o te haamâha i te mau hinaaro ino atu â o te taata. E o vai te patoi e mea puai te mana o tera huru oraraa i nia ia tatou paatoa?—Ioane 12:31; Ephesia 6:12; Apokalupo 12:9, 12.

Te tumu o te mau fifi o te huitaata

Mai ta tatou i ite aˈena, ua haamata te mau fifi o te huitaata i to na taata matamua hararaa. Te faahopearaa? Noa ˈtu e e ere na te mau ui o te huaai o Adamu te hape i hara ˈi o Adamu, ua fanauhia râ ratou paatoa i roto i te hara, te tia-ore-raa, e te pohe, tera ïa ta ratou tufaa i roto i te oraraa. Te faataa ra te Bibilia e: “E teie nei, no te taata hoê ra i ô mai ai te [hara] i te ao nei, e no te [hara] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12; MN.

No to ˈna tia-ore-raa, tei roto te taata i te hoê tupuraa peapea taa maitai. Eita râ te reira e faatiamâ ia ˈna i te mau hopoia morare atoa. Te faaite ra te Bibilia e e fanaˈo te feia e faahotu i te faaroo i ta Iehova faanahoraa no te ora e e faaohipa i ta te Atua mau ture aveia i roto i to ratou oraraa, i ta ˈna farii maitai. No to ˈna aau aroha, ua rave Iehova i te hoê faanahoraa î i te aroha e hoo faahou mai i te huitaata, e hoo faahou mai ei auraa parau i ta Adamu i ere. Taua faanahoraa ra, o te tusia taraehara ïa a ta ˈna Tamaiti tia roa, o Iesu Mesia, o tei parau e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16; Korinetia 1, 15:21, 22.

Ua faahiti te aposetolo Paulo i to ˈna mauruuru rahi no teie faanahoraa. Teie ta ˈna i parau: “Auê hoi au o te taata ati rahi e! na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe? E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:24, 25) Ua ite Paulo e mai te peu e e topa oia i roto i te hara no te paruparu, e nehenehe oia e ani i te Atua ia faaore mai i ta ˈna hara maoti te tusia taraehara a Iesu Mesia. *

Mai i te senekele matamua, mea rahi o tei ora na i te hoê oraraa ino roa aore ra aita paha e ravea to to ratou huru tupuraa, e i teie mahana, ua noaa mai ia ratou te ite mau i te parau mau bibilia, ua taui ratou, e te fanaˈo ra ratou i te farii maitai a te Atua. E ere te mau tauiraa ta ratou i rave i te mea ohie, e mea rahi e tia noâ ia ratou ia faaruru i te mau hinaaro iino. Maoti râ te tauturu a te Atua, e noaa ia ratou i te tapea i to ratou hapa ore e i te ite i te oaoa i te taviniraa ia ˈna. (Philipi 4:13) E rave noa mai tatou i te hiˈoraa o te hoê taata o tei taui roa no te faaoaoa i te Atua.

Hoê aamu o te faaitoito

“A faaea ˈi au i te fare haapiiraa ei tamaroa apî, te rave ra vau i te peu mahu, noa ˈtu e aita roa ˈtu vau e manaˈo ra e e mahu vau. Ua taa to ˈu nau metua, e ua hinaaro roa vau i te here o to ˈu nau metua ta ˈu i ore roa ˈtu i fanaˈo. I te otiraa ta ˈu tau haapiiraa, ua rave au i te tau faehau faahepohia. Te vai ra te tahi pǔpǔ mahu i roto i te mau fare faehau i pihai mai i to ˈu. No to ˈu faahinaaroraa i to ratou huru oraraa, ua haamata ˈtura vau i te amuimui ia ratou. I muri aˈe i to ˈu amuimuiraa ia ratou hoê matahiti i te maoro, ua haamata ˈtura vau i te manaˈo e e mahu vau. ‘Mai tera iho â vau,’ o ta ˈna ïa i manaˈo, ‘e aita ta ˈu e ravea.’

“Ua haamata ˈtura vau i te haapii i te reo o te mau mahu e i te haere i roto i ta ratou mau fare arearearaa, mea rahi hoi te raau taero e te ava i reira. Noa ˈtu e e mea au te reira e mea anaanatae roa ia hiˈohia, te tanoraa râ, mea hairiiri roa. I roto i to ˈu aau, ua taa ia ˈu e mea tia ore teie huru taairaa e aita e tau no a muri aˈe to te reira.

“I roto i te hoê oire iti, ua itea mai ia ˈu te hoê Piha a te Basileia a te mau Ite no Iehova, e putuputuraa to taua taime ra. Ua tomo atu vau i roto e ua faaroo atura i te tumu parau no nia i te mau huru tupuraa paradaiso no a muri aˈe. I muri iho, ua farerei au i te tahi mau Ite e ua titau manihini mai ratou ia ˈu i te hoê tairururaa. Ua haere atu vau, e i reira to ˈu iteraa i te hoê mea—te mau utuafare oaoa e haamori amui ra. Ua haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia e te mau Ite.

“Noa ˈtu e e ere i te mea ohie no ˈu, ua haamata vau i te faaohipa i ta ˈu e haapii ra i roto i te Bibilia. Ua noaa ia ˈu i te faarue roa i ta ˈu mau peu faufau atoa. I muri aˈe 14 avaˈe haapiiraa, ua pûpû vau i to ˈu oraraa na Iehova e ua bapetizohia ˈtura vau. A tahi ra ïa vau a fanaˈo ai i te mau hoa mau i roto i to ˈu oraraa. Ua nehenehe au e tauturu ia vetahi ê ia ite ratou i te parau mau bibilia, e i teie nei, e tavini tauturu vau i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ua haamaitai mau â Iehova ia ˈu.”

Na tatou te hape

Te tamataraa i te parau e o to tatou mau tapao tupuna anaˈe te tumu o to tatou haerea ino, e ere ïa tera te ravea. Maori râ i te tauturu mai ia tatou ia faatitiaifaro aore ra ia faaruru i to tatou mau fifi, te tapao ra te vea Psychology Today e “e haapii mai” te na reiraraa “i te ravea ore, tera ïa te tumu o to tatou mau fifi e rave rahi. Maori râ i te faaiti mai, e au ra e e faarahi atu te reira i teie mau fifi.”

E parau mau e e tia ia tatou ia faaruru i te mau puai iino rahi, tae noa ˈtu i to tatou mau hinaaro hara e i te mau tutavaraa a Satani e turai ia tatou ia ore e faaroo i te Atua. (Petero 1, 5:8) E parau mau atoa e e nehenehe to tatou mau tapao tupuna e ohipa i nia ia tatou na roto i te mau ravea rau. Mea papu râ e te vai ra te ravea. E mau hoa puai to te mau Kerisetiano mau—te vai ra o Iehova, o Iesu Mesia, te varua moˈa o te Atua, ta ˈna Parau te Bibilia, e te amuiraa Kerisetiano.—Timoteo 1, 6:11, 12; Ioane 1, 2:1.

Hou te nunaa Iseraela a parahi ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua haamanaˈo Mose i te nunaa i ta ratou hopoia i mua i te Atua, ma te parau e: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna.” (Deuteronomi 30:19, 20) I teie mahana atoa, e tia i te taata haapao ia faaoti no ˈna iho e tavini i te Atua e e haapao i ta ˈna mau titauraa. Na oe e maiti.—Galatia 6:7, 8.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Réveillez-vous! o te 22 no Tetepa 1996, api 3-8.

^ A hiˈo i te buka Te ite e aratai i te ora mure ore, api 62-9, neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 9]

Ua faataa-ê-na-hia anei e ia hara o Adamu raua o Eva e te tahi hape i roto i to raua mau tapao tupuna?

[Hohoˈa i te api 10]

E tia anei i te taata taitahi ia farii i te amo i te hopoia no ta ˈna mau faaotiraa?

[Faaiteraa i te tumu]

Taata rave i te raau taero: Godo-Foto

[Hohoˈa i te api 11]

Aita te mau tutavaraa ia itea mai e o te mau tapao tupuna te tumu o te haerea o te taata, i manuïa

[Hohoˈa i te api 12]

E nehenehe te faaohiparaa i ta te Bibilia e parau ra e tauturu i te feia aau haavare ore ia taui