Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapii i te morare Kerisetiano ia outou iho e ia vetahi ê

A haapii i te morare Kerisetiano ia outou iho e ia vetahi ê

A haapii i te morare Kerisetiano ia outou iho e ia vetahi ê

“O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho?”—ROMA 2:21.

1, 2. Eaha te mau tumu e hinaaro ai oe e faahohonu i te Bibilia?

 E RAVE rahi te tumu e faahohonu ai oe i te Parau a te Atua. E hinaaro paha oe e ite i te mau mea i roto—no nia i te taata, te mau tupuraa, te mau vahi, e te tahi atu â mau mea. E hinaaro oe e ite i te parau mau tumu o te taa ê roa i te mau parau faaroo hape, mai te Toru Tahi aore ra te po auahi. (Ioane 8:32) E tia atoa ia oe ia ite maitai atu â ia Iehova e ia au atu â oe ia ˈna e ia haere oe i mua ia ˈna ma te tia.—Mau arii 1, 15:4, 5.

2 Te hoê tumu faufaa i taaihia i te reira e faahohonu ai i te Parau a te Atua, o te faaineineraa ïa ia oe iho i te haapii ia vetahi ê—to oe feia here, te feia ta oe i matau, e tae noa ˈtu te feia aitâ oe i matau atura. E ere te reira i te hoê ohipa ta te mau Kerisetiano mau e nehenehe e maiti e rave aore ra eita. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Mataio 28:19, 20.

3, 4. No te aha e mea tura ˈi ia haapii oe mai ta Iesu i faaue?

3 Mea tura te faahohonuraa i te Bibilia ma te hinaaro e haapii ia vetahi ê e e nehenehe e riro ei tumu e mauruuru ai ma te taraire. Mea maoro te haapiiraa i te riroraa ei ohipa faaturahia. Te na ô ra te hoê buka (Encarta Encyclopedia) e: “I roto i te mau ati Iuda, mea rahi feia paari tei hiˈo na i te mau orometua haapii mai te feia e aratai atu i te ora ra e tei faaitoito na i te mau tamarii ia faatura hau atu i ta ratou mau orometua haapii i to ratou mau metua.” Mea tura iho â râ no te mau Kerisetiano ia haapii ratou ia ratou iho na roto i te faahohonuraa i te Bibilia a haapii atu ai ia vetahi ê.

4 “Mea rahi aˈe te taata e rave i te ohipa haapiiraa i te tahi atu ohipa. Fatata e 48 mirioni tane e vahine na te ao nei, e mau orometua haapii ïa.” (The World Book Encyclopedia) E hopoia na te orometua haapii no teie nei ao te haapiiraa i te feia apî e e nehenehe ta ˈna e ohipa i nia ia ratou no te mau matahiti e rave rahi i mua nei. E maoro atu â râ te faahopearaa ia auraro oe i te faaueraa a Iesu e haapii ia vetahi ê; e nehenehe ta oe e ohipa i nia i to ratou ora mure ore. Ua haamahitihiti te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna aˈoraa ia Timoteo e: “E ara ia oe, e ta oe e haapii ra; e tamau maite â i te reira: tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.” (Timoteo 1, 4:16) Oia, tei ta oe haapiiraa e noaa ˈi te ora.

5. No te aha e mea maitai roa ˈˈe ai te haapiiraa Kerisetiano?

5 Na te Tumu teitei roa ˈˈe, te Arii o te ao taatoa, e faatia e e aratai ia haapii oe ia oe iho e ia vetahi ê. Na te reira noa e faariro i teie ohipa haapiiraa ei mea faufaa aˈe i ta teie nei ao, i te pae anei o te mau mea rii tumu, te mau aravihi i te rave i te ohipa, e tae noa ˈtu te mau rapaauraa taa ê. E titau te haapiiraa Kerisetiano ia haapii te piahi ia ˈna iho i te pee i te Tamaiti a te Atua, te Mesia ra o Iesu, e ia haapii ia vetahi ê ia na reira atoa.—Ioane 15:10.

No te aha e haapii ai ia outou iho?

6, 7. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapii na mua ia tatou iho? (b) Mea nafea to te tahi ati Iuda no te senekele matamua manuïa-ore-raa ei orometua haapii?

6 No te aha e parauhia ˈi e e tia ia tatou ia haapii na mua ia tatou iho? Eita hoi e tano ia haapii tatou ia vetahi ê mai te peu e aita tatou i haapii na mua ia tatou iho. Ua haamahitihiti Paulo i teie manaˈo i roto i te hoê irava o te haaferuri, tei riro na ei mea faufaa no te mau ati Iuda i taua tau ra e te faatae mai râ i te hoê poroi faufaa no te mau Kerisetiano i teie tau. Ua ui Paulo e: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho? O oe hoi o tei aˈo hua e, eiaha e eiâ, te eiâ na hoi oe? O oe hoi o tei parau e, eiaha e faaturi, te faaturi na hoi oe? O oe hoi o tei faafaufau i te idolo ra, te eiâ na hoi oe i [te mau hiero]? O oe hoi o tei teoteo i te ture ra, te faaino ra hoi oe i te Atua i te faahaparaa i taua ture ra?”—Roma 2:21-23; MN.

7 I roto i ta ˈna haaferuriraa, ua faahiti Paulo e piti hara ta na Ture Ahuru i opani tanai: Eiaha e eiâ, e eiaha e faaturi. (Exodo 20:14, 15) I teoteo na te tahi ati Iuda no te tau o Paulo e tei ia ratou ra te Ture a te Atua. ‘Ua haapiihia ratou i te Ture e ua papu ia ratou e e aratai ratou no te matapo, e tiarama no te feia e parahi ra i te pouri ra, e orometua na te tamarii.’ (Roma 2:17-20) Mea haavarevare râ te tahi o ratou no te mea te rave huna ra ratou i te eiâraa aore ra i te faaturi. Mea faatura ore te reira i te Ture e i to ˈna atoa Tumu i te raˈi ra. Te ite ra ïa outou e aita roa ˈtu ratou i tano ia haapii ia vetahi ê; aita mau â ratou e haapii ra ia ratou iho.

8. Mea nafea paha to te tahi ati Iuda no te tau o Paulo ‘eiâraa i te mau hiero’?

8 Ua faahiti Paulo i te eiâraa i te mau hiero. Ua rave mau anei te tahi ati Iuda i te reira? Eaha ta Paulo e manaˈo ra? Ei parau mau, no te iti o te haamaramaramaraa i roto i teie irava, eita ta tatou e nehenehe e parau papu mea nafea to te tahi ati Iuda ‘eiâraa i te mau hiero.’ Na mua ˈtu, ua parau te auvaha ture o te oire o Ephesia e e ere te mau hoa o Paulo i te “eiâ hiero,” o te faaite ïa e te manaˈo ra te tahi mau taata e tera te pariraa e au i te mau ati Iuda. (Ohipa 19:29-37) Te faaohipa ra anei aore ra te hoohoo ra anei ratou iho i te mau tauihaa moni rahi no roto mai i te mau hiero etene tei eiâhia e te feia haru fenua aore ra te feia faaroo aoaoa? Ia au i te Ture a te Atua, i tia na ia faaorehia te auro e te ario o te mau idolo, eiaha râ ia faaohipahia na ˈna iho. (Deuteronomi 7:25) a No reira, te manaˈo ra paha ïa Paulo i te mau ati Iuda tei vahavaha i te faaueraa a te Atua e tei faaohipa aore ra tei imi i te moni i te mau tauihaa no roto mai i te mau hiero etene.

9. Eaha te mau peu iino i taaihia i te hiero i Ierusalema i au roa i te eiâraa i te hiero?

9 I te tahi aˈe pae, ua faatia o Josèphe no nia i te hoê ohipa haama i faatupuhia i Roma e na ati Iuda e maha, e orometua haapii Ture hoi te taata aratai. Ua haapapu na taata e maha i te manaˈo o te hoê vahine Roma, te hoê peroseluto ati Iuda, e horoa i te auro e te tahi atu mau faufaa ia ratou ra ei ô no te hiero i Ierusalema. I te noaaraa iho â te reira ia ratou, ua faaohipa ratou i te mau taoˈa no ratou iho—e nehenehe ïa e parau e te eiâ ra ratou i te hiero. b Mai te huru ra e te eiâ ra te tahi atu i te hiero o te Atua na roto i te pûpûraa i te tusia hape e te faaitoitoraa i te tapihooraa nounou moni i nia i te tahua o te hiero a faariro atu ai ei “ana no te eiâ haru.”—Mataio 21:12, 13; Malaki 1:12-14; 3:8, 9.

A haapii i te morare Kerisetiano

10. Eiaha tatou ia haamoe i teihea manaˈo tumu o te mau parau a Paulo i papaihia i roto i te Roma 2:21-23?

10 Noa ˈtu eaha te mau peu eiâ, faaturi e eiâ hiero no te senekele matamua ta Paulo e feruri ra, eiaha tatou ia haamoe i te manaˈo tumu o ta ˈna parau. Ua ui oia e: “O oe hoi o tei haapii ia vetahi ê ra, aita oe i haapii ia oe iho?” E tia ia tapaohia e ua taaihia te mau hiˈoraa ta Paulo e faahiti ra i te morare. Aita Paulo e huti ra i te ara-maite-raa i nia i te mau haapiiraa bibilia tumu aore ra i te tuatapaparaa i ǒ nei. Ua taaihia te haapiiraa ia ˈna iho e ia vetahi ê ta Paulo e parau ra, i te morare Kerisetiano.

11. No te aha e tia ˈi ia outou ia haapao maitai atu i te morare Kerisetiano a faahohonu ai outou i te Parau a te Atua?

11 No tatou, no te faaohipa i te haapiiraa o te Roma 2:21-23, e titauhia ia haapii i te morare Kerisetiano i roto i te Parau a te Atua, ia haa ia au i ta tatou e haapii ra, e ia haapii atu ia vetahi ê ia na reira atoa. No reira, a faahohonu ai outou i te Bibilia, a haapao maitai atu i te mau faaiteraa i te mau ture aveia a Iehova no reira mai te morare Kerisetiano. A feruriruri i te aˈoraa e te mau haapiiraa e itea mai ia outou i roto i te Bibilia. I muri iho, a faaohipa ma te mǎtaˈu ore i ta outou e haapii ra. E e titau-mau-hia te itoito e te faaoti-maite-raa no te na reira. Mea ohie i te taata tia ore ia faatano no te aha te hoê huru tupuraa taa ê e faatia ˈi aore ra e titau ai ia vahavaha i te morare Kerisetiano. Peneiaˈe, ua matau roa te mau ati Iuda ta Paulo i faahiti i te haaferuri ma te aravihi no te faatano ia ratou iho aore ra te haavare ia vetahi ê. Te faaite ra râ te mau parau a Paulo e, eiaha ia haafaufaa-ore-hia te morare Kerisetiano aore ra ia tâuˈa-ore-hia ia au i ta tatou iho i maiti.

12. Eaha te faahopearaa o te haerea maitai aore ra te haerea ino i nia i te Atua ra o Iehova, e no te aha e mea faufaa ˈi ia haamanaˈo i te reira?

12 Ua haamahitihiti te aposetolo i te hoê tumu rahi e faahohonu ai e e faaohipa ˈtu ai i te morare e itea mai ia outou i roto i te Bibilia. Ua faaino te haerea ino o te mau ati Iuda i te roo o Iehova: “O oe hoi o tei teoteo i te ture ra, te faaino ra hoi oe i te Atua i te faahaparaa i taua ture ra? Ua faainohia hoi te iˈoa o te Atua i ǒ te Etene ia outou.” (Roma 2:23, 24) E parau mau noâ i teie nei e ia tâuˈa ore tatou i te morare Kerisetiano, e faaino tatou i te Tumu o te reira. Area râ, ia haapao maite tatou i te mau ture aveia a te Atua, e maitai to ˈna roo, e hanahana ˈtu oia. (Isaia 52:5; Ezekiela 36:20) Ia ite maite outou i te reira, e puai atu â ta outou faaoti-maite-raa ia faaû outou i te mau faahemaraa aore ra i te mau tupuraa i reira e au ai e mea ohie aˈe eiaha e tâuˈa i te morare Kerisetiano. Hau atu â, te haapii maira te mau parau a Paulo i te tahi atu â mea. Taa ê atu i te ite-maite-raa e e faahopearaa to to outou haerea i nia i te Atua, a haapii ai outou ia vetahi ê, a tauturu atu e ia ite ratou eaha te faahopearaa o ta ratou faaohiparaa i te mau ture aveia morare ta ratou e haapii ra, i nia ia Iehova. E ere noa e e horoa mai te morare Kerisetiano i te mauruuru e e paruru i to tatou ea. E faahopearaa atoa râ to te reira i nia i Tei haamau e te faaitoito i taua morare ra.—Salamo 74:10; Iakobo 3:17.

13. (a) E nafea te Bibilia ia tauturu mai i te pae o te morare? (b) A horoa na i te manaˈo tumu o te aˈoraa i roto i te Tesalonia 1, 4:3-7.

13 E faahopearaa atoa to te morare i nia i te tahi atu mau taata. E ite outou i te reira maoti te mau hiˈoraa i roto i te Parau a te Atua o te faataa maitai i te faufaaraa e faaohipa i te mau ture aveia morare a te Atua e te mau faahopearaa o te vahavaharaa i te reira. (Genese 39:1-9, 21; Iosua 7:1-25) E itea atoa mai ia outou te mau aˈoraa tano maitai no nia i te morare mai teie: “Teie hoi to te Atua hinaaro ia haamaitaihia outou; ia ore outou ia faaturi; ia ite to outou atoa e ati noa ˈˈe i te vaiiho i to ˈna iho tino ma te maitai e te tura; eiaha ia tuua-noa-hia i te hinaaro tia ore, mai to te Etene tei ore i ite i te Atua ra: ia ore roa te hoê ia rave i te hapa . . . i tana taeae [e ia faaere ia ˈna i to ˈna mau tiaraa] i taua mea nei. . . . Aore hoi te Atua i nomino mai ia tatou no te parau faufau, ia maitai râ.”—Tesalonia 1, 4:3-7; MN.

14. Eaha te tia ia outou ia ui ia outou iho no nia i te aˈoraa i roto i te Tesalonia 1, 4:3-7?

14 Fatata o te taata atoa te nehenehe e ite na roto i teie irava e e ofati te taatiraa morare ore i te morare Kerisetiano. Teie râ, e nehenehe ta outou e faahohonu atu â. E horoa mai te tahi mau irava i te ravea e faahohonu e e feruriruri rahi ai, e e maramarama hau atu â ˈi. Ei hiˈoraa, e nehenehe ta outou e feruri eaha ta Paulo e hinaaro ra e parau i te na ôraa e ia rave te hoê taata i te faaturi, e nehenehe oia e ‘rave i te hapa i tana taeae e e faaere ia ˈna i to ˈna mau tiaraa i taua mea ra.’ Eaha te mau tiaraa e faahitihia ra i ǒ nei, e e nafea te maramarama-maitai-aˈe-raa i te reira e tauturu ai ia outou ia hinaaro ma te uˈana ˈtu â e tapea i te morare Kerisetiano? E nafea te mau maimiraa mai tera e faaineine atu â ˈi ia outou no te haapii ia vetahi ê e te tauturu atu ia faahanahana i te Atua?

A haapii ia outou iho no te haapii atu ia vetahi ê

15. Eaha te mau mauhaa ta outou e nehenehe e faaohipa i roto i te haapiiraa ia outou iho?

15 Te vai ra ta te mau Ite no Iehova mauhaa no te maimi no nia i te mau uiraa aore ra te mau tumu parau e hiti mai a haapii ai ratou ia ratou iho aore ra ia vetahi ê. Te hoê mauhaa e vai ra na roto i te mau reo e rave rahi, o te Index des publications de la Société Watch Tower ïa. Mai te peu e e noaa te reira ia outou, e nehenehe ta outou e faaohipa ˈtu no te imi i te haamaramaramaraa i roto i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia a te mau Ite no Iehova. E nehenehe ta outou e imi ia au i te tumu parau aore ra i roto i te anairaa irava bibilia. Te tahi atu mauhaa ta te mau Ite no Iehova e fanaˈo na roto i te mau reo rarahi e rave rahi, o te Watchtower Library ïa. E puea papai rahi tei patapatahia i roto i teie porotarama roro uira i nia i te pehe paari. Maoti teie porotarama e nehenehe ai ta te hoê taata e imi i te mau tumu parau tauaparauraa i te mau irava. Mai te peu e e noaa ia outou te hoê aore ra te tahi o teie mau mauhaa, a faaohipa tamau atu ia faahohonu outou i te Parau a te Atua no te haapii atu ia vetahi ê.

16, 17. (a) Ihea e itea mai ai ia outou te mau tatararaa o te haamaramarama no nia i te mau tiaraa i faahitihia i roto i te Tesalonia 1, 4:6? (b) E nafea te ohipa faaturi ia faaere i to vetahi ê mau tiaraa?

16 E rave anaˈe i te hiˈoraa i faahitihia i nia nei, oia hoi te Tesalonia 1, 4:3-7. No nia te tumu parau i te mau tiaraa. To vai tiaraa? E e nafea taua mau tiaraa ra e faaerehia ˈi? Maoti te mau mauhaa haapiiraa i faahitihia, e itea mai ia outou te tahi mau tatararaa o te haamaramarama no nia i taua mau irava ra, tae noa ˈtu no nia i te mau tiaraa ta Paulo i faahiti. E taio atu outou i taua mau tatararaa ra i roto i te Étude perspicace des Écritures, buka 1, te mau api 921; La paix et la sécurité véritables: comment est-ce possible?, api 145; La Tour de Garde o te 15 no Novema 1989, api 31.

17 A tamau noa ˈi outou i te faahohonu, e ite mai outou e e faaite taua mau papai ra e e parau mau roa ta Paulo. E hara te hoê faaturi i te Atua e e faaû atu oia i te mau maˈi. (Korinetia 1, 6:18, 19; Hebera 13:4) Ia rave te hoê tane i te faaturi, e faaere oia i te mau tiaraa rau o te vahine na muri ia ˈna to ˈna hararaa. E faaore oia i to ˈna tiaraa morare mâ e to ˈna manaˈo haava maitai. Mai te peu e mea taa noa te vahine, e faaere oia i to ˈna tiaraa e faaipoipo ei paretenia e i te tiaraa o ta ˈna tane no a muri aˈe e tiaturi i te reira. E haamauiui oia i te mau metua o te vahine e i ta ˈna tane mai te peu e mea faaipoipo oia. E faaere te tane morare ore i te tiaraa o to ˈna iho utuafare e fanaˈo i te hoê aamu mâ i te pae morare. Mai te peu e e melo oia no te amuiraa Kerisetiano, e ino ïa te roo o te amuiraa ia ˈna.—Korinetia 1, 5:1.

18. E nafea outou e faufaahia ˈi i te faahohonuraa i te morare Kerisetiano i roto i te Bibilia?

18 Aita anei taua mau tatararaa ra no nia i te mau tiaraa e tauturu ra ia taa ia outou te auraa hohonu o taua irava ra? Mea faufaa rahi mau â te faahohonuraa mai tera. A tamau noa ˈi outou i te reira, te haapii ra outou ia outou iho. E rahi atu â to outou maramarama i te parau mau e te mana rahi o te poroi a te Atua. E haapaari outou i ta outou faaoti-maite-raa e tapea i te morare Kerisetiano noa ˈtu te faahemaraa e hiti mai. E a feruri na mai te aha outou i te aravihi atu â ei orometua haapii! Ei hiˈoraa, ia haapii outou i te parau mau bibilia ia vetahi ê, e nehenehe ta outou e faaite e nafea e taa maite aˈe ai te Tesalonia 1, 4:3-7, a faarahi atu ai i to ratou maramarama e to ratou mauruuru i te morare Kerisetiano. E tauturu ïa ta outou haapiiraa ia outou iho e i te feia ê atu e rave rahi ia faahanahana i te Atua. E ua rave ïa tatou hoê noa hiˈoraa no roto mai i te rata a Paulo i to Tesalonia. Mea rahi atu â tuhaa o te morare Kerisetiano, e e rave rahi atu â hiˈoraa bibilia e aˈoraa e au i te reira, ta outou e nehenehe e faahohonu, e faaohipa e e haapii ia vetahi ê.

19. No te aha e mea faufaa ˈi ia pee maite outou i te morare Kerisetiano?

19 Aita e feaaraa e e haerea paari te tapearaa i te morare Kerisetiano. Te na ô ra te Iakobo 3:17 (MN) e “te paari no nia maira,” no ǒ mai i te Atua iho ra o Iehova, “na mua, e mea viivii ore ïa.” Papu maitai e e titau te reira ia pee i te ture aveia morare a te Atua. Oia mau, te titau ra Iehova ia riro te feia e tia ra no ˈna i te haapiiraa i te Bibilia ei hiˈoraa maitatai “i te viivii ore.” (Timoteo 1, 4:12) Te haapapu ra te huru oraraa o te mau pǐpǐ matamua mai ia Paulo e o Timoteo e mea viivii ore ratou; ua tapea ratou eiaha ia topa i roto i te morare ore, ua papai atoa hoi Paulo e: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra.”—Ephesia 5:3, 4.

20, 21. No te aha outou e farii ai i ta te aposetolo Ioane i papai i roto i te Ioane 1, 5:3?

20 Mea maramarama e te taa maitai te mau ture aveia morare i vauvauhia i roto i te Parau a te Atua, e ere râ i te hopoia teimaha. Mea papu te reira ia Ioane, te aposetolo i ora maoro. Ia au i ta ˈna i hiˈopoa i te roaraa o te mau matahiti oraraa, ua ite oia e e ere te morare Kerisetiano i te mea ino. Area râ, ua riro ei mea maitai, te faufaa e te hoona. Ua haamahitihiti Ioane i te reira a papai ai e: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.”—Ioane 1, 5:3.

21 A tapao na râ e aita Ioane i parau e o te haerea maitai roa ˈˈe te auraroraa i te Atua na roto i te morare Kerisetiano no te mea noa e e faaora te reira ia tatou i te mau fifi e te mau faahopearaa iino aita anaˈe. Ua faaite oia i te tiaraa mau o te auraroraa i te Atua na roto i te farii-na-mua-raa e e ravea faufaa te reira e faaite ai i to tatou here i te Atua ra o Iehova. Oia mau, no te haapii ia tatou iho aore ra ia vetahi ê ia here i te Atua, e titauhia ia farii e ia faaohipa tatou i ta ˈna mau ture aveia teitei. Oia, e titau te reira ia haapii i te morare Kerisetiano ia tatou iho e ia vetahi ê.

[Nota i raro i te api]

a Noa ˈtu e ua faataa oia e e ere te ati Iuda i te feia vahavaha i te mea moˈa, ua faahiti faahou o Josèphe i te ture a te Atua mai teie: “Eiaha te hoê ia faaino i te mau atua ta te tahi atu mau oire e haamori, eiaha atoa e eiâ i te mau hiero ěê, eiaha atoa e rave i te mau taoˈa i pûpûhia i te iˈoa o te tahi noa ˈˈe atua.” (Na matou e haapapu ra.)—Antiquités judaïques, buka 4, pene 8, paratarafa 10.

b Antiquités judaïques, buka 18, pene 3, paratarafa 5.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapii na mua ia tatou iho hou a haapii atu ai ia vetahi ê?

• Eaha te faahopearaa o to tatou haerea i nia ia Iehova?

• E faaere te hoê faaturi i to vai mau tiaraa?

• Eaha ta outou i faaoti maite i te pae o te morare Kerisetiano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 22]

“E ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha”