Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E ore anei te mau fifi o te huitaata ia tae i te hoê mahana?

E ore anei te mau fifi o te huitaata ia tae i te hoê mahana?

E ore anei te mau fifi o te huitaata ia tae i te hoê mahana?

“E 25 % o te huiraatira o te ao e ora ra i roto i te veve, 1,3 miria e ora ra e e iti aˈe i te 1 dala Marite ta ratou i te mahana, 1 miria aita i ite i te taio e i te papai, 1,3 miria aita ta ratou e pape inu mâ e 1 miria e pohe poiâ ra i te mau mahana atoa.” Tera ïa te parau faataa no Irelane mai no nia i te huru tupuraa o te ao.

Auê ïa parau peapea no nia i te navai ore o te taata ia itea mai te mau ravea vai maoro o te mau fifi o te ao! Mea ino roa ˈtu â tera mau fifi ia taa ia outou e te rahiraa o te mau taata e parauhia ra i roto i tera parau faataa, e mau vahine ïa e e mau tamarii ravea ore. E ere anei i te mea riaria e i teie atoa nei senekele 21, te ‘ofati-noa-hia ra te mau tiaraa o te taata eita e pau ia taio i te mau mahana atoa’?—The State of the World’s Children 2000.

“Hoê ao apî i roto hoê noa ui”

Ua faahiti te afata a te Nunaa amui no te mau tamarii i to ˈna tiaturi e “e nehenehe te faahopearaa peapea o teie mau ohipa iino . . . i nia i te taata e ati aˈe te fenua, e faaorehia.” Te parau ra teie faanahonahoraa e “eita e nehenehe e ape e eita atoa e nehenehe e taui” i te mau huru tupuraa riaria e tia i teie mau miria feia ati ia faaruru i teie nei. Inaha, ua titauhia “te taata atoa ia haamau i te hoê ao apî i roto hoê noa ui.” I roto i teie ao, te tiaturihia ra e eita te huitaata atoa e “faaruru faahou i te veve e te paetahiraa, i te haavîraa uˈana e te maˈi.”

Ua faaitoitohia te feia e faahiti ra i tera mau manaˈo e te mea e i teie nei atoa, te haa rahi ra te feia aau maitai i te faaiti mai i te mau faahopearaa peapea o “te hoê anairaa aroraa e ati e au ra e aita e hopea.” Ei hiˈoraa, i na matahiti 15 i mahemo, “ua tauturu” te Chernobyl Children’s Project “i te tamǎrû i te mauiui o te mau hanere tamarii i tupuhia i te mariri ai taata no te paura atomi i paaina.” (The Irish Examiner, 4 no Eperera 2000) Papu roa e ua turu rahi te mau faanahonahoraa tauturu, te mea rahi e te mea nainai, i te oraraa o te mau taata eita e pau ia taio o tei faaruru i te tamaˈi e te ati.

Teie râ, e manaˈo tano to te feia e apiti ra i roto i tera mau tutavaraa no te tauturu ia vetahi ê. Ua ite ratou e “te parare roa ˈtura” te mau fifi e faaruruhia ra “e ua aˈa maitai aˈe te reira i na matahiti hoê ahuru aˈenei.” Te parau ra o David Begg, taata haapao i te ohipa tauturu maitatai i Irelane, e “ua ohipa maitai te feia rave ohipa, te feia turu e te feia horoa noa” i to te fenua Mozambique ûraa i te pape pue. “Tera râ,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “eita e maraa ia matou anaˈe ia faaruru i te faito iti rahi o tera mau ati.” No nia i te mau tutavaraa e tauturu i te fenua Afirika, te faˈi roa ra oia e: “E au te tahi noa mau tumu o te tiaturiraa e vai ra, i te mau mori hinu e mohimohi ra.” Eita e ore e mea rahi o te parau e te haapoto maitai ra ta ˈna tatararaa i te huru tupuraa i te ao nei.

E tano anei ia manaˈo tatou e e ite tatou i te “ao apî i roto hoê noa ui” e tiaihia ra? Mea maitai iho â te mau tutavaraa e ravehia nei no te tauturu i te taata, mea tano mau râ ia hiˈo tatou i te tahi atu tiaturiraa, oia hoi te hoê ao apî parau-tia e te hau. Te faataa ra te Bibilia i tera tiaturiraa, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

Api 3, mau tamarii: UN/DPI Photo by James Bu