Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua fatata te hopea o te mau fifi o te huitaata!

Ua fatata te hopea o te mau fifi o te huitaata!

Ua fatata te hopea o te mau fifi o te huitaata!

“AITA e faufaa rahi to te ohipa tautururaa i te taata mai te peu e aita e tuhaa to te reira i roto i te hoê opuaraa aano atu â e mai te peu e aita e patururaa poritita no te iriti ê i te mau tumu rahi o te mârôraa. Ua faaite noa mai te mau tupuraa e eita e noaa i te ohipa tautururaa i te taata anaˈe ia faatitiaifaro i te mau fifi, i te pae poritita iho â râ.”—The State of the World’s Refugees 2000.

Noa ˈtu te ohipa tautururaa rahi i te taata, ua rahi roa ino te mau fifi o te huitaata. E ravea vai maoro anei ta te poritita? I te tanoraa, mea iti roa. Ihea ˈtu ai râ tatou e imi ai i te ravea? I roto i te hoê irava faufaa i te omuaraa o ta ˈna rata i te mau Kerisetiano no Ephesia, te faataa ra te aposetolo Paulo nafea te Atua e faaore ai i te mau fifi atoa o te huitaata. Te faaite atoa ra oia eaha te mauhaa ta te Atua e faaohipa no te reira—e mauhaa o te iriti ê i te tumu rahi o te mau fifi atoa ta tatou e faaruru ra i teie tau. Eaha e ore ai e hiˈopoa i ta Paulo poroi? Te irava, o te Ephesia 1:3-10 ïa.

‘E amui faahou i te mau mea atoa i te Mesia ra’

Te opuaraa a te Atua, ia au i te aposetolo, o ta ˈna ïa e parau ra “te tuuraa parau” aore ra faatereraa i te mau ohipa “i te hoperaa mau o te mau tau [i faataahia] ra.” Eaha ïa te auraa? Teie ïa, ua faataa te Atua i te hoê tau i reira oia e ohipa ˈi no te ‘amui [faahou] i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te raˈi, e to te ao nei.’ (Ephesia 1:10; MN) Oia, ua haamata te Atua i te faaohipa i te hoê faanahoraa no te amui i te mau mea atoa i te raˈi e i te fenua nei i raro aˈe i ta ˈna aratairaa. No nia i te taˈo i hurihia i ǒ nei ei “amui faahou,” mea anaanatae ia tapao i te manaˈo o te aivanaa bibilia ra o J. H. Thayer: “E amui faahou no ˈna iho . . . i te mau mea e te mau ihotaata atoa (o tei amahamaha no te hara e tae mai i teie nei) i roto i te auhoaraa amui i roto i te Mesia.”

Te faaite maira te reira i te faufaaraa ia na reira te Atua ma te hiˈo na mua nafea te amahamaharaa i tupu ai. I te omuaraa o te tuatapaparaa o te taata, ua pee to tatou nau metua matamua, o Adamu raua o Eva, ia Satani te Diabolo i roto i ta ˈna patoiraa i te Atua. Ua hinaaro raua i to raua tiamâraa, e na raua iho e faaoti eaha te mea maitai e eaha te mea ino no raua. (Genese 3:1-5) Ia au i te parau-tia a te Atua, ua tiavaruhia raua i rapaeau i te fetii o te Atua e ua ere atura i to raua auhoaraa e o ˈna. Ua topa te huitaata i roto i te huru tia ore ma te mau faahopearaa peapea atoa ta tatou e faaruru ra i teie mahana.—Roma 5:12.

E faatiahia te ino no te hoê taime

‘No te aha te Atua i vaiiho ai ia raua ia na reira?’ o ta te tahi pae paha ïa e ui. ‘No te aha oia i ore noa ˈi i faaohipa i to ˈna mana hau ê e i haapaari i to ˈna hinaaro, e arai atu ai i te oto e te mauiui atoa ta tatou e faaruru nei?’ E riro paha tatou i te feruri mai tera. Eaha mau râ ta taua faaohiparaa i te mana hau ê ra e haapapu mai? E umere aore ra e farii anei outou ia tinai te hoê taata i te patoiraa atoa i te taime matamua iho â e tupu ai te mârôraa, no te mea e mana to ˈna e na reira? Eita iho â ïa.

Aita tera nau orure hau i aa ˈtu i te puai mana hope o te Atua. Ua aa maori râ ratou i te tia-mau-raa e te afaroraa o ta ˈna huru faatereraa. No te faatitiaifaro roa i na tumu parau faufaa i faahitihia, ua vaiiho Iehova e ia faatere ta ˈna mau mea ora i poiete ia ratou iho ma te ore oia e aratai roa mai ia ratou no te hoê tau taotiahia. (Koheleta 3:1; Luka 21:24) Ia hope roa taua tau ra e ohipa mai ai oia no te faatere faahou i te fenua taatoa. I reira ïa e ite-maitai-hia ˈi e o ta ˈna huru faatereraa anaˈe te hopoi mai ma te papu roa i te hau, te oaoa, e te ruperupe mure ore na te feia e parahi i te fenua nei. I muri aˈe, e iriti-ê-roa-hia te feia haavî atoa o te ao.—Salamo 72:12-14; Daniela 2:44.

“Hou te tumu o teie nei ao”

Mea maoro to Iehova opuaraa e rave i teie mau mea atoa. Te parau ra Paulo e “hou te tumu o teie nei ao.” (Ephesia 1:4) E ere hou te poieteraa o te fenua aore ra o Adamu e o Eva. Mea “maitai roa” taua ao ra, e aita te orureraa hau i tupu atura. (Genese 1:31) Eaha ïa tera “ao” ta te aposetolo Paulo e parau ra? O te ao ïa o te mau tamarii a Adamu raua o Eva—te hoê ao taata hara e te tia ore e tiaturi ra e e hoo-faahou-hia mai ratou. Hou te mau tamarii a fanauhia ˈi, ua ite aˈena Iehova e nafea oia ia tamǎrû i to Adamu huaai e au ia fanaˈo i te taraehara.—Roma 8:20.

Papu maitai e aita e parauhia ra e e tia i te Arii o te ao taatoa ia haapao i te mau ohipa mai ta te taata raveraa. Ia ite te taata e e tupu mai te hoê ohipa ru, e faanaho ratou i te mau ravea rii rau atoa no te faaruru atu. E ere mai te reira no te Atua mana hope, e faaite noa oia eaha ta ˈna opuaraa e faatupu atu ai. Teie râ, te faataa ra Paulo nafea Iehova i opua ˈi e faatitiaifaro i te mau mea no te hopoi mai i te tamǎrûraa tamau na te huitaata. Eaha tera mau ravea?

Na vai e hopoi mai i te tamǎrûraa?

Te faataa ra Paulo e e tuhaa taa ê ta te mau pǐpǐ faatavaihia i te varua a te Mesia i roto i te tataîraa i te ino i faatupuhia e te hara a Adamu. Na Iehova “i maiti ia tatou i roto [i te Mesia],” o ta Paulo ïa e parau ra, no te faatere e o Iesu i roto i to ˈna Basileia i te raˈi. Ma te faataa ˈtu â i te reira, e parau Paulo e ‘ua haapao atea noa Iehova ia tatou, ia riro ei tamarii tavai na ˈna iho ia Iesu Mesia ra.’ (Ephesia 1:4, 5) Parau mau, aita Iehova i maiti, aore ra i haapao atea, ia ratou ei taata taitahi. Ua haapao atea râ oia i te hoê pǔpǔ taata haapao maitai e te paieti o te ohipa amui e te Mesia i roto i te tataîraa i te ino ta Satani te Diabolo, e ta Adamu raua o Eva, i hopoi mai i nia i te fetii taata.—Luka 12:32; Hebera 2:14-18.

Auê ïa ohipa faahiahia roa e! I to ˈna aaraa i to te Atua mana arii i te omuaraa, ua horoa Satani i te manaˈo ra e mea ino te taata ta te Atua i poiete—i raro aˈe i te hamani-ino-raa aore ra te faahemaraa, e patoi ratou paatoa i ta te Atua faatereraa. (Ioba 1:7-12; 2:2-5) I muri aˈe, i roto i te hoê faahohoˈaraa faahiahia roa o “to ˈna aroha mau hanahana,” ua faaite te Atua ra o Iehova i to ˈna tiaturi i ta ˈna mau mea ora i poiete i te fenua na roto i te faatavairaa i te tahi pae o te fetii hara o Adamu, ia riro mai ei mau tamarii varua. E haere tera mau melo no teie pǔpǔ iti e tavini i nia i te raˈi. No teihea fa?—Ephesia 1:3-6; Ioane 14:2, 3; Tesalonia 1, 4:15-17; Petero 1, 1:3, 4.

E riro teie mau tamaiti tavai a te Atua, ia au i te aposetolo Paulo, ei ‘feia tufaa e te Mesia’ i roto i to ˈna Basileia i te raˈi. (Roma 8:14-17) Ei arii e ei tahuˈa, e ohipa atoa ratou i roto i te faatiamâraa i te fetii taata i te oto e te mauiui ta ratou e faaruru nei. (Apokalupo 5:10) Parau mau e “te uuru tahi nei te mau mea atoa i hamanihia nei ma te mauiui fanau ra e tae roa aˈenei i teie nei mahana.” E fatata râ, e ohipa mai teie mau tamaiti maiti-taa-ê-hia a te Atua e o Iesu Mesia, e “e faaorahia” te mau taata faaroo atoa “i te tapea ra o te pohe, ia noaa [faahou] te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:18-22.

‘Te ora maoti te hoo’

Ua manuïa teie mau mea atoa maoti te faaiteraa maere e te hau ê roa ˈˈe o te maitai rahi o te Atua i nia i teie ao o te huitaata e au ia fanaˈo i te taraehara—te tusia taraehara o Iesu Mesia. Ua papai Paulo e: ‘No Iesu Mesia i noaa ˈi te ora ia tatou [maoti te hoo] i to ˈna ra toto, i te hara i faaorehia nei no te rahi o to ˈna ra aroha mau.’Ephesia 1:7; MN.

O Iesu Mesia te ihotaata faufaa roa i roto i te tupuraa o te opuaraa a te Atua. (Hebera 2:10) O to ˈna tusia taraehara te niu tei au i te ture e faatavai ai Iehova i te tahi pae o te mau tamarii a Adamu i roto i to ˈna fetii i te raˈi e e faaora ˈi i te huitaata i te mau faahopearaa o te hara a Adamu, ma te ore e ofati i te tiaturi i ta ˈNa mau ture e mau faaueraa tumu. (Mataio 20:28; Timoteo 1, 2:6) Ua rave Iehova i te mau mea ma te hoê raveraa e paturuhia ˈi ta ˈna parau-tia e e haapaohia ˈi te mau titauraa o te parau-tia tia roa.—Roma 3:22-26.

Ta te Atua “parau aro moˈa”

Tau tausani matahiti i te maoro, aita te Atua i faaite nafea roa oia e faatupu ai i ta ˈna opuaraa no te fenua. I te senekele matamua T.T., “ua faaite mai” oia i te mau Kerisetiano “i te parau aro [moˈa] ra o to ˈna ra hinaaro.” (Ephesia 1:9; MN) Ua taa maitai ia Paulo e i to ˈna mau hoa Kerisetiano faatavaihia te tuhaa taa ê a Iesu Mesia i roto i te tupuraa o te opuaraa a te Atua. Ua taa atoa ia ratou ta ratou tuhaa taa ê ei feia tufaa e te Mesia i roto i to ˈna Basileia i te raˈi. (Ephesia 3:5, 6, 8-11) Oia, o te Basileia i roto i te rima o Iesu Mesia e to ˈna mau hoa arii te mauhaa ta te Atua e faaohipa no te haamau i te hau mure ore eiaha noa i nia i te raˈi, i nia atoa râ i te fenua. (Mataio 6:9, 10) Maoti te reira e faaapî faahou ai Iehova i te fenua mai ta ˈna i opua i te omuaraa.—Isaia 45:18; 65:21-23; Ohipa 3:21.

Te tau ta ˈna i faataa no te ohipa roa mai no te faaore i te haavîraa e te parau-tia ore atoa i te fenua nei, ua fatata roa mai ïa. Ua haamata mau râ Iehova i te ohipa faaapîraa i te Penetekose 33 T.T. Nafea? Na roto ïa i te haaputuputuraa i ‘te mau mea o te raˈi,’ te feia o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi. To roto atoa te mau Kerisetiano no Ephesia ia ratou. (Ephesia 2:4-7) Aita i maoro roa aˈenei, i to tatou nei tau, te haaputuputu ra Iehova i ‘te mau mea o te ao.’ (Ephesia 1:10) Na roto i te hoê ohipa pororaa rahi, te faaite ra oia i te mau nunaa atoa i te parau apî maitai no nia i to ˈna Basileia i roto i te rima o Iesu Mesia. Te haaputuputu-atoa-hia ra te feia e farii ra i te reira i te hoê vahi o te parururaa e o te faaoraraa pae varua. (Ioane 10:16) Fatata, i nia i te hoê fenua paradaiso mâ, e fanaˈo ratou i te tiamâraa hope i te parau-tia ore e te mauiui atoa.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 11:18.

“Mea rahi te taahiraa maitai roa” tei ravehia no te tutava i te tauturu i te huitaata e haavîhia ra. (The State of the World’s Children 2000) Te taahiraa maitai roa ˈˈe râ, o te ohiparaa mai fatata roa ïa a te Mesia ra o Iesu e to ˈna mau hoa arii i roto i te Basileia i te raˈi. E iriti ê roa ratou i te mau tumu o te mârôraa e i te tahi atu â mau ino atoa e haapeapea ra ia tatou. E faaore roa ratou i te mau fifi atoa o te huitaata.—Apokalupo 21:1-4.

[Hohoˈa i te api 4]

Aita te mau fifi o te huitaata i afaro i te mau ohipa tautururaa

[Hohoˈa i te api 6]

Na te tusia taraehara o te Mesia i faatiamâ i te huitaata i te hara a Adamu

[Hohoˈa i te api 7]

E nehenehe e itea mai te parururaa e te faaoraraa pae varua i teie mahana

[Hohoˈa i te api 7]

E fatata te mau fifi i te matara roa na roto i te Basileia o te Mesia