Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E anaana te hanahana o Iehova i nia i to ˈna nunaa

E anaana te hanahana o Iehova i nia i to ˈna nunaa

E anaana te hanahana o Iehova i nia i to ˈna nunaa

“E riro hoi Iehova ei maramarama vaiiho taiata no oe.”—ISAIA 60:20.

1. E nafea Iehova ia haamaitai i to ˈna nunaa haapao maitai?

 “TE AU ra Iehova i to ˈna taata; e faanehenehe oia i tei haehaa ra i te ora.” (Salamo 149:4) Tera ta te papai salamo no tahito ra i parau, e ua haapapu te tuatapaparaa e e parau mau iho â ta ˈna. Ia haapao maitai te nunaa o Iehova, e aupuru oia ia ratou, e hotu maitai ratou, e e paruru oia ia ratou. I te tau tahito, ua horoa oia i te upootiaraa i nia i to ratou mau enemi. I teie tau, e atuatu oia i to ratou itoito pae varua e e haapapu atu e e faaora oia ia ratou na nia i te tusia o Iesu. (Roma 5:9) E na reira oia no te mea e mea unauna ratou i ta ˈna hiˈoraa.

2. Noa ˈtu e te farerei ra ratou i te patoiraa, eaha ta te nunaa o te Atua e tiaturi ra?

2 Parau mau, i roto i te hoê ao i poˈi roa i te pouri, e farerei te feia “e haapao i te paieti” i te patoiraa. (Timoteo 2, 3:12) E tapao râ Iehova i te feia patoi, e te faaara ra oia ia ratou e: “O taua fenua ra, e taua basileia ra, e ore e auraro ia oe ra e mou ïa; oia ïa, e faaano-roa-hia ïa mau fenua.” (Isaia 60:12) I teie tau, e rau te huru o te patoiraa. I te tahi mau fenua, e tamata te feia patoi i te taotia aore ra i te opani i te haamoriraa ta te mau Kerisetiano haavare ore e pûpû ra na Iehova. I te tahi atu mau vahi, e aro tino roa ˈtu te feia aoaoa i te feia haamori ia Iehova e e tutui i ta ratou mau faufaa. A haamanaˈo na râ e ua faataa aˈena Iehova i te faahopearaa o te patoiraa atoa eiaha to ˈna hinaaro ia tupu. Eita te feia patoi, te feia e aro ra ia Ziona tei tiahia i te fenua nei e to ˈna mau tamarii, e manuïa. E ere anei tera i te haapapuraa mahanahana a to tatou Atua rahi o Iehova?

Haamaitaihia hau atu i tei manaˈohia

3. Mea nafea te unauna e te ruperupe o te feia haamori ia Iehova i te faahohoˈaraahia?

3 Te parau mau, oia hoi, i te anotau hopea o teie faanahoraa o te mau mea, ua haamaitai Iehova i to ˈna nunaa hau atu i tei manaˈohia. Ua faaunauna riirii iho â râ oia i to ˈna vahi haamoriraa e te feia e vai ra i reira to nia ia ratou to ˈna iˈoa. Ia au i te parau tohu a Isaia, te na ô ra oia ia Ziona e: “Te unauna o Lebanona te tae mai ia oe ra; te raau berusi, e te tedara, e te tasura atoa ra, ei faanehenehe i tau vahi moˈa ra: e ia faaunauna vau i tau taahiraa avae.” (Isaia 60:13) Mea haviti roa ia hiˈo atu i te mau mouˈa i poˈi i te mau uru raau î i te tiare. E tano roa te mau raau mai tera i te heeuri ei taipe no te unauna e te ruperupe o te feia haamori ia Iehova.—Isaia 41:19; 55:13.

4. Eaha te “vahi moˈa” e te “taahiraa avae” o Iehova, e mea nafea te reira i te faaunaunaraahia?

4 Eaha te “vahi moˈa” e te “taahiraa avae” o Iehova i faahitihia i roto i te Isaia 60:13? E au teie mau parau i te mau aua o te hiero rahi pae varua o Iehova, oia hoi te faanahoraa no te haafatata ˈtu ia ˈna maoti te haamoriraa na roto atu ia Iesu Mesia. (Hebera 8:1-5; 9:2-10, 23) Ua faaite Iehova i ta ˈna opuaraa e faahanahana i taua hiero pae varua ra na roto i te haaputuputuraa i te taata no te mau fenua atoa i reira e haamori ai. (Hagai 2:7) Na mua ˈtu, ua ite Isaia iho i te mau nahoa no te mau fenua atoa i te tairururaa ˈtu i nia i te mouˈa teitei a Iehova no te haamoriraa. (Isaia 2:1-4) Tau hanere matahiti i muri aˈe, ua ite orama te aposetolo Ioane i te “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” Te tia ra ratou ‘i mua i te terono o te Atua a haamori ai ia ˈna i te rui e te ao i roto i to ˈna hiero.’ (Apokalupo 7:9, 15) A tupu ai teie mau parau tohu i to tatou nei tau, ua ite roa ˈtu tatou i te faaunaunaraahia te fare o Iehova.

5. Teihea haereraa rahi i mua ta te mau tamarii a Ziona i ite?

5 Auê ïa haereraa rahi i mua taua mau mea atoa ra no Ziona e! Te na ô ra Iehova e: “O oe hoi o tei faaruehia ra, aore i auhia mai, e aore aˈera e taata i haere na roto ia oe ra; e faariro vau ia oe ei arueraa tamau; ei oaoaraa no te mau ui atoa e a muri noa ˈtu.” (Isaia 60:15) I te pae hopea o te tamaˈi rahi matamua, ua ite mau â ‘te Iseraela o te Atua’ i te hoê taime vai-ano-raa. (Galatia 6:16) Ua ite mau oia e ua “faaruehia” oia, no te mea aita ta ˈna mau tamarii i te fenua nei i haroaroa maite i te hinaaro o te Atua no ratou. E, i te matahiti 1919 ra, ua faaoraora mai Iehova i ta ˈna mau tavini faatavaihia, e mai reira mai, ua haamaitai oia ia ratou i te ruperupe pae varua faahiahia. Hau atu â, e ere anei te parau fafau i roto i teie irava i te mea reˈareˈa rahi? E faariro Iehova ia Ziona “ei arueraa.” Oia, e arue te mau tamarii a Ziona, e o Iehova iho, ia Ziona. E riro oia “ei oaoaraa,” ei tumu e hiemateoa rahi ai. E e ere noa no te hoê taime poto. E vai noa te huru tupuraa farii-maitai-hia o Ziona tei tiahia e to ˈna mau tamarii i te fenua nei, “no te mau ui atoa e a muri noa ˈtu.” Eita roa ˈtu e ore.

6. E nafea te mau Kerisetiano mau ia faaohipa i te mau faufaa a te mau nunaa?

6 A faaroo na i teie nei i te tahi atu parau fafau a te Atua. Te parau ra Iehova ia Ziona e: “E ote oe i te û no te mau fenua ra: e ote hoi oe i te û o te hui arii ra; e ite hoi oe e, o vau nei to oe ora, o Iehova; e o tei faaora ia oe ra, o tei Puai Rahi ïa i ǒ Iakoba nei.” (Isaia 60:16) E nafea Ziona ia inu i “te û no te mau fenua” e ia ote i “te û o te hui arii”? Ia faaohipa ïa te mau Kerisetiano faatavaihia e to ratou mau hoa o te mau “mamoe ê atu” i te mau faufaa faahiahia a te mau fenua no te faahaere i te haamoriraa viivii ore i mua. (Ioane 10:16) E tauturu te mau ô moni i horoahia ma te aau tae e ia tupu te ohipa pororaa e haapiiraa rahi na te mau fenua atoa. Maoti te faaohiparaa ma te paari i te ihi anohaa no teie tau e neneihia ˈi te Bibilia e te mau papai niuhia i nia i te Bibilia na roto i te mau hanere reo. I teie tau, e raea te parau mau bibilia i te taata e rave rahi atu â i to mutaa iho i roto i te tuatapaparaa. Te haapii ra te huiraatira o te mau fenua e rave rahi roa e o Iehova mau te Ora, oia tei faaora mai i ta ˈna mau tavini faatavaihia i te faatîtîraa pae varua.

Haereraa i mua o te faanahonahoraa

7. Eaha te haereraa i mua maere roa ta te mau tamarii a Ziona i ite?

7 Ua faaunauna Iehova i to ˈna nunaa na roto i te tahi atu ravea. Ua haamaitai oia ia ratou i te haereraa i mua o te faanahonahoraa. Te taio nei tatou i roto i te Isaia 60:17 e: “E onohia mai e au te veo i te auro; e onohia mai e au te auri i te ario; e onohia mai e au te raau i te veo; e onohia mai te ofai i te auri. E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.” E haereraa i mua te onoraa i te veo i te auro, oia atoa no te tahi atu mau tauihaa i faahitihia. Ia au i te reira, ua ite te Iseraela o te Atua i te mau haereraa i mua o te faanahonahoraa i te roaraa o te mau mahana hopea. E rave anaˈe tau hiˈoraa.

8-10. A faataa na i te tahi mau haereraa i mua o te faanahonahoraa tei tupu mai te matahiti 1919 mai.

8 Hou te matahiti 1919, i tiaauhia na te mau amuiraa a te nunaa o te Atua e te mau matahiapo e te mau diakono tei maiti-demotaratia-anaˈe-hia e te mau melo o te amuiraa. Mai taua matahiti mai ra, ua faatoroa “te tavini haapao maitai e te paari” i te hoê directeur du service i roto i te amuiraa taitahi no te tiaau i te mau ohipa taviniraa. (Mataio 24:45-47) Teie râ, i roto i te mau amuiraa e rave rahi, aita taua faanahoraa ra i manuïa maitai no te mea aita te tahi mau matahiapo i maitihia i turu maite i te ohipa pororaa. No reira, i te matahiti 1932, ua faauehia te mau amuiraa eiaha e maiti faahou i te mau matahiapo e te mau diakono. Ia maiti râ ratou i te mau tane o te tavini i roto i te hoê tomite tiaauraa e te directeur du service. Ua riro te reira mai te onoraa i te “raau” i te “veo”—o te hoê ïa haereraa rahi i mua!

9 I te matahiti 1938, ua farii maite te mau amuiraa na te ao atoa i te hoê faanahoraa maitai aˈe tei au aˈe i te hiˈoraa i roto i te Bibilia. Ua horoahia te tiaauraa i te amuiraa i te hoê serviteur de groupe e i te tahi atu mau tavini, mea faatoroa-anaˈe-hia i raro aˈe i te tiaauraa a te tavini haapao maitai e te paari. Aita e maitiraa faahou! Ua ravehia ïa te mau faatoroaraa i roto i te amuiraa ia au i te hoê ravea teotaratia. Ua riro te reira mai te onoraa i te “ofai” i te “auri” aore ra te “veo” i te “auro.”

10 Mai reira mai, ua tamau noa te haereraa i mua. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1972, ua itea mai e ia tiaauhia te mau amuiraa e te hoê tino matahiapo faatoroa-teotaratia-hia e o te haa amui, e e ere anaˈe na te hoê matahiapo e faaohipa i te mana i nia i te toea, mea piri atu â ïa i te huru i tiaauhia ˈi te mau amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua. Hau atu â, fatata a piti matahiti aˈenei, ua ravehia te tahi atu taahiraa i mua. Ua ravehia te hoê faatanoraa i roto i te faatereraa i te tahi mau taatiraa e au i te ture, ia nehenehe te Tino aratai e haapao maite atu â i te mau faufaa pae varua o te nunaa o te Atua, eiaha râ ia faaohipa-rahi-hia e te mau tumu parau i te pae ture o te mau mahana atoa.

11. O vai to muri mai i te mau tauiraa o te faanahonahoraa o te nunaa o Iehova, e eaha te mau faahopearaa o teie mau tauiraa?

11 O vai to muri mai i taua mau haereraa i mua ra? Aita ˈtu maori râ te Atua ra o Iehova. O oia te parau ra e: ‘E ono mai au i te auro.’ E o oia te na ô râ e: “E faariro vau i to mau hiˈopoa ra ei hau; e to mau titau taoˈa ra, ei parau-tia.” Oia, o Iehova te tumu o te tiaauraa i to ˈna nunaa. Ua riro te haereraa i mua o te faanahonahoraa, tei tohuhia, ei ravea â e faaunauna ˈi oia i to ˈna nunaa. E ua haamaitaihia te mau Ite no Iehova i te mau ravea e rave rahi ei faahopearaa. I roto i te Isaia 60:18, te taio nei tatou e: “E ore te hamani ino e itea-faahou-hia i to oe ra fenua; e te pohe, e te ati, i roto i to oe ra mau otia: e parau râ oe i ta oe ra mau aua, O te ora ïa; e to oe ra mau uputa, O te haamaitai ïa.” Auê te nehenehe o taua mau parau ra e! Mea nafea râ te reira i te tupuraa?

12. Mea nafea to te hau rahiraa mai i roto i te mau Kerisetiano mau?

12 E imi maite te mau Kerisetiano mau i te haapiiraa e te aratairaa a Iehova, e ua riro te faahopearaa mai ta Isaia i tohu: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” (Isaia 54:13) Hau atu â, e ohipa te varua o Iehova i nia i to ˈna nunaa, e hoê o te mau hotu a te varua, o te hau ïa. (Galatia 5:22, 23) No te hau e noaa i te nunaa o Iehova e riro ai ratou ei haapuraa haumârû i roto i te hoê ao hamani ino. Ua riro to ratou huru hau i niuhia i nia i te aroha ta te mau Kerisetiano mau e faaite te tahi i nia i te tahi, ei hiˈo-atea-raa o te oraraa i roto i te ao apî. (Ioane 15:17; Kolosa 3:14) Papu maitai e te oaoa ra tatou taitahi i te fanaˈo atu e te turu atu i taua hau ra o te arue e te faahanahana i to tatou Atua e te riro ei tuhaa rahi roa o to tatou paradaiso pae varua!—Isaia 11:9.

E tamau noa te maramarama o Iehova i te anaana

13. No te aha e papu ai ia tatou e eita roa ˈtu te maramarama o Iehova e faaea i te anaana i nia i to ˈna nunaa?

13 E tamau noa anei te maramarama o Iehova i te anaana i nia i to ˈna nunaa? Oia! I roto i te Isaia 60:19, 20, te taio nei tatou e: “E ore te mahana e riro faahou ei maramarama no oe i te ao; e ore hoi oe e maramarama i te avaˈe i te po; e riro râ Iehova ei maramarama vaiiho taiata no oe, e to Atua ra o to oe ïa hanahana. E ore to mahana e topa faahou, e ore hoi to oe marama e pohe faahou; e riro hoi Iehova ei maramarama vaiiho taiata no oe, e to mau mahana autâ noa ra, e hope roa ïa.” I te hoperaa te “autâ” o te mau tîtî pae varua i te matahiti 1919, ua haamata te maramarama o Iehova i te anaana mai i nia ia ratou. Hau atu i te 80 matahiti i muri aˈe, te fanaˈo noa râ ratou i te farii maitai a Iehova no te mea te tamau noa ra to ˈna maramarama i te anaana. E eita te reira e faaea. No to ˈna feia haamori, eita to tatou Atua e “topa” mai te mahana aore ra e “pohe” mai te avaˈe. E faatae râ oia i te maramarama i nia ia ratou e a muri noa ˈtu. Auê ïa haapapuraa faahiahia no tatou o te ora nei i te mau mahana hopea o teie nei ao e vai ra i roto i te pouri!

14, 15. (a) E nafea te nunaa taatoa o te Atua ia riro ei feia ‘tia’? (b) No nia i te Isaia 60:21, te tiai ru ra te mau mamoe ê atu i teihea tupuraa faufaa?

14 A faaroo na râ i teie nei i te tahi atu parau fafau ta Iehova i faahiti no nia i te mau tia o Ziona i te fenua nei, te Iseraela o te Atua. Te na ô ra te Isaia 60:21 e: “E riro hoi to oe ra mau taata ei feia parau-tia anaˈe; no ratou hoi te fenua e muri noa ˈtu: o te ohǐ ïa i tanuhia e au ra, e ohipa ïa na tau rima, ia haamaitaihia vau ra.” I te matahiti 1919 i to te mau Kerisetiano faatavaihia faahoˈiraahia i roto i te taviniraa, e pǔpǔ taata taa ê ratou. I roto i te hoê ao hara mau â, ua ‘tiahia’ ratou na nia i to ratou faaroo aueue ore i te tusia taraehara o te Mesia ra o Iesu. (Roma 3:24; 5:1) I muri iho, mai te mau Iseraela tei tuuhia i te faatîtîraa i Babulonia, ua parahi ratou i te hoê “fenua,” te hoê fenua pae varua, aore ra ao taviniraa, i reira ratou e fanaˈo ai i te hoê paradaiso pae varua. (Isaia 66:8) Eita roa ˈtu te unauna paradaiso o taua fenua ra e marau no te mea, eiaha mai ia Iseraela i tahito ra, eita te Iseraela o te Atua e taiva ei nunaa. Eita roa ˈtu to ratou faaroo, to ratou tuutuu ore, e to ratou itoito e faaea i te faahanahana i te iˈoa o te Atua.

15 Ua ô te mau melo atoa o taua nunaa pae varua ra i roto i te hoê faufaa apî. Ua papaihia te ture a Iehova i nia i to ratou paatoa aau, e ua faaore Iehova i ta ratou mau hara na nia i te tusia taraehara a Iesu. (Ieremia 31:31-34) E faatia oia ia ratou ei “tamarii” e e haa i nia ia ratou mai te huru ra e mea tia roa ratou. (Roma 8:15, 16, 29, 30) Ua faaore-atoa-hia te mau hara a to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu na nia i te tusia a Iesu e, mai ia Aberahama, ua tiahia ratou ei hoa o te Atua maoti te faaroo. ‘Ua horoi ratou i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra.’ E te tiai ru ra teie mau hoa o te mau mamoe ê atu i te tahi atu haamaitairaa faahiahia roa. Ua ora ˈtu anaˈe ratou i “te ati rahi” aore ra ua faatia-faahou-hia mai anaˈe, e ite atu ratou ia tupu te mau parau i roto i te Isaia 60:21 i te pae tino ia riro mai te fenua taatoa ei paradaiso. (Apokalupo 7:14; Roma 4:1-3) I te reira tau, ‘e parahi te feia mǎrû i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.’—Salamo 37:11, 29.

Te tamau ra te maraaraa

16. Eaha te parau fafau faahiahia ta Iehova i faahiti, e mea nafea te reira i te tupuraa?

16 I roto i te irava hopea o te Isaia 60, te taio nei tatou i te parau fafau hopea a Iehova no teie pene. Te na ô ra oia ia Ziona e: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” (Isaia 60:22) I to tatou nei tau, ua tapea Iehova i ta ˈna parau. I to te mau Kerisetiano faatavaihia faahoˈiraahia i roto i te taviniraa i te matahiti 1919, mea iti ratou—oia mau, e “mea iti haihai.” Ua maraa to ratou numera a arataihia mai ai te mau Iseraela pae varua hau. Haamata ˈtu ai te mau mamoe ê atu i te tairuru mai ia ratou ra ma te rahi noa ˈtu â. No te rahi o te feia aau tia tei anaanatae i te huru hau o te nunaa o te Atua, te paradaiso pae varua e vai ra i to ratou “fenua,” i riro mau mai ai “te mea iti haihai” ei “fenua itoito.” I teie nei, mea taata aˈe teie “fenua”—te Iseraela o te Atua e na “tamarii o te taata ê” i pûpûhia e hau atu i te ono mirioni—i te mau hau tiamâ e rave rahi o te ao nei. (Isaia 60:10) E faaanapa to ˈna tino huiraatira atoa i te maramarama o Iehova, e no reira ratou paatoa e riro ai ei mea unauna i ta ˈna hiˈoraa.

17. Eaha to outou huru i muri aˈe i te tauaparauraa i te Isaia pene 60?

17 Oia mau, e puai mai to tatou faaroo ia hiˈopoa tatou i te mau manaˈo i haamahitihitihia i roto i te Isaia pene 60. Mea mahanahana ia hiˈo e mea maoro to Iehova ite-aˈena-raa e e hopoi-tîtî-hia to ˈna nunaa i te pae varua e e faahoˈihia ˈtu ai. E maere tatou e mea maoro to Iehova ite-atea-raa i te maraaraa rahi o te numera o te feia haamori mau i to tatou nei tau. Hau atu â, mea mahanahana roa ia haamanaˈo e eita Iehova e faarue ia tatou! Mea au roa te haapapuraa e e matara noa te mau uputa o “te oire” no te farii maitai atu i te feia “aau farii e tano no te ora mure ore”! (Ohipa 13:48, MN) E tamau noa Iehova i te anaana i nia i to ˈna nunaa. E tamau noa Ziona i te riro ei arueraa a faaanaana e a faaanaana noa ˈtu â ˈi ta ˈna mau tamarii i to ratou maramarama. (Mataio 5:16) Papu mau e e faaoti maite atu â tatou e vai piri noa i te Iseraela o te Atua e e poihere i ta tatou fanaˈoraa taa ê e faaanapa i te maramarama o Iehova!

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• No nia i te patoiraa, e tiaturi tatou i te aha?

• Mea nafea to te mau tamarii a Ziona ‘oteraa i te û no te mau fenua’?

• Mea nafea to Iehova ‘onoraa i te raau i te veo’?

• Eaha na huru maitatai e haamahitihitihia ra i roto i te Isaia 60:17, 21?

• Mea nafea to “te mea iti haihai” ra riroraa mai ei “fenua itoito”?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 18]

TE PARAU TOHU A ISAIA—e maramarama ïa no te taata atoa

Ua vauvauhia te mau manaˈo o teie mau tumu parau i roto i te hoê oreroraa parau i te mau tairururaa mataeinaa 2001/02 ra “Orometua haapii i te Parau a te Atua.” I te pae hopea o te oreroraa parau, i te rahiraa o te mau vahi, ua faaite te taata orero i te hoê buka apî teie te upoo parau La prophétie d’Isaïe, lumière pour tous les humains, buka II. I te matahiti na mua ˈtu, ua matara mai La prophétie d’Isaïe, lumière pour tous les humains, buka I. I teie nei e ua matara mai teie buka apî, te vai ra ïa te hoê tauaparauraa faaapîhia fatata o te mau irava atoa o te buka a Isaia. Te riro ra teie na buka ei tauturu maitatai no te faahohonu i to tatou maramaramaraa e to tatou mauruuru i te buka parau tohu a Isaia o te faatupu i te faaroo.

[Hohoˈa i te api 15]

I mua i te patoiraa uˈana, ‘e faanehenehe Iehova i to ˈna nunaa i te ora’

[Hohoˈa i te api 16]

E faaohipa te nunaa o te Atua i te mau faufaa faahiahia a te mau fenua no te faahaere i te haamoriraa viivii ore i mua

[Hohoˈa i te api 17]

Ua haamaitai Iehova i to ˈna nunaa i te haereraa i mua o te faanahonahoraa e i te hau