Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaunauna Iehova i to ˈna nunaa i te maramarama

E faaunauna Iehova i to ˈna nunaa i te maramarama

E faaunauna Iehova i to ˈna nunaa i te maramarama

“A tia i nia, [e te vahine ra e, a haaparare i to maramarama], ua tae mai [hoi] to oe maramarama, e ua hiti mai te hanahana o Iehova i nia ia oe.”—ISAIA 60:1; MN.

1, 2. (a) Eaha te huru tupuraa o te huitaata? (b) O vai to muri mai i te pouri o te huitaata?

 “AUÊ, ahiri ta tatou te tahi Isaia aore ra te tahi Paulo Peata e!” Tera ïa te autâ a te peretiteni Marite ra o Harry Truman i te mau matahiti 1940 ra. No te aha oia i faahiti ai i taua mau parau ra? No te mea te ite ra oia e mea hinaarohia te feia faatere morare maitatai roa i roto i te ao no to ˈna tau. No matara noa maira te huitaata mai roto mai i te taime pouri roa ˈˈe o te senekele 20, te piti o te tamaˈi rahi. Noa ˈtu râ e ua hope te tamaˈi, aita te ao e ite ra i te hau. Te vai noa ra te pouri. Oia mau, e 57 matahiti i muri aˈe i te hopea o taua tamaˈi ra, to roto noâ te ao i te pouri. Ahiri e te ora noa râ te peretiteni Truman i teie nei, aita e feaaraa e e ite noâ oia e mea hinaarohia te feia faatere morare mai ia Isaia aore ra te aposetolo Paulo i te maitai.

2 Aita tatou i ite e ua ite anei te peretiteni Truman e te haroaroa maitai ra te aposetolo Paulo i te pouri i roohia ˈi te huitaata, e ua faaara oia no nia i te reira i roto i ta ˈna mau papai. Ei hiˈoraa, ua faaara oia i te mau hoa faaroo e: “E ere hoi i te taata anaˈe ra ta tatou e tô nei o te feia hau atoa râ, e te mana, e te mau tavana o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.” (Ephesia 6:12) Na roto i teie mau parau, ua faaite Paulo e aita noa oia e ite maite ra i te pouri pae varua e tapoˈi ra i te ao, i te tumu mau atoa râ o te reira—te mau mana demoni puai faataahia mai “te mau tavana o teie nei ao.” I te mea e e mau varua puai to muri mai i te pouri o te ao, eaha ta te mau taata haihai e nehenehe e rave no te faaore atu?

3. Noa ˈtu te huru tupuraa rumaruma o te huitaata, eaha ta Isaia i tohu no te feia haapao maitai?

3 Ua paraparau atoa Isaia no nia i te pouri e roohia ˈi te huitaata. (Isaia 8:22; 59:9) Ua tohu râ oia no to tatou tau ma te faauruahia e, i teie nei atoa anotau pouri, e turama Iehova i te a muri aˈe o te feia mea au na ratou te maramarama. Oia, noa ˈtu e aita ta tatou e Paulo aore ra e Isaia, te vai ra ta tatou ta raua mau papai faauruahia no te aratai mai. Ia ite tatou e nafea te reira e riro ai ei haamaitairaa no te feia e here ra ia Iehova, e hiˈopoa anaˈe i te mau parau tohu a Isaia e itehia ra i roto i te pene 60 o ta ˈna buka.

E haaparare te hoê vahine o te parau tohu i te maramarama

4, 5. (a) Eaha ta Iehova e faaue ra i te hoê vahine e rave, e eaha ta ˈna e fafau? (b) Eaha te parau reˈareˈa e vai ra i roto i te Isaia pene 60?

4 Te faahitihia ra te mau parau matamua o te Isaia 60 i nia i te hoê vahine mea peapea roa to ˈna huru tupuraa—to roto oia i te pouri, te tarava ra i nia i te repo. E puta taue mai te maramarama na roto i te pouri taotao, e e pii Iehova e: “A tia i nia, [e te vahine ra e, a haaparare i to maramarama], ua tae mai [hoi] to oe maramarama, e ua hiti mai te hanahana o Iehova i nia ia oe.” (Isaia 60:1; MN) Ua tae mai te taime e tia ˈi te vahine i nia e e faaanapa ˈi i te maramarama o te Atua, to ˈna hanahana. No te aha? Te ite ra tatou i te pahonoraa i roto i to muri mai irava: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau etene i te pouri taotao: e hiti mai râ Iehova i nia ia oe, e itea noa mai hoi to ˈna hanahana i nia iho ia oe ra.” (Isaia 60:2) Ia auraro te vahine i ta Iehova faaueraa, e haapapuhia ˈtu te hoê faahopearaa faahiahia. Te na ô ra Iehova e: “E haere noa mai hoi te mau fenua i to oe ra maramarama; e te mau arii i te anaana o to oe ra mahana e hiti ra.”—Isaia 60:3.

5 Ua riro te mau parau reˈareˈa o teie na irava e toru ei faaomuaraa e ei haapotoraa atoa i te toea o te pene 60 o te Isaia. Te tohu ra te reira i te mau tupuraa e farereihia e te hoê vahine o te parau tohu e te faataa ra e nafea tatou e nehenehe ai e faaea noa i roto i te maramarama o Iehova noa ˈtu te pouri e vai ra i nia i te huitaata. Eaha râ te auraa o te mau parau taipe i roto i teie mau irava faaomuaraa?

6. O vai te vahine o te Isaia pene 60, e o vai to ˈna mau tia i te fenua nei?

6 O Ziona te vahine i roto i te Isaia 60:1-3, te faanahonahoraa a Iehova o te mau varua ora i nia i te raˈi. I teie tau, te mau tia o Ziona i te fenua nei, o te toea ïa o ‘te Iseraela o te Atua,’ te amuiraa nunaa rau o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua e tiaturi ra e faatere e te Mesia i nia i te raˈi. (Galatia 6:16) I te pae hopea, 144 000 melo to roto i teie nunaa pae varua, e ua taai-maite-hia te tupuraa no teie tau o te Isaia pene 60 i to roto ia ratou e ora ra i te fenua nei i teie “anotau hopea nei.” (Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 14:1) Mea rahi atoa te parau i roto i teie parau tohu no nia i te mau hoa o teie mau Kerisetiano faatavaihia, oia te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu.”—Apokalupo 7:9; Ioane 10:16.

7. Eaha na te huru o Ziona i te matahiti 1918 ra, e mea nafea te reira i te tohuraahia?

7 Te vai ra anei te hoê tau i reira ‘te Iseraela o te Atua’ i te taravaraa i roto i te pouri, mai tei faahohoˈa-atea-hia e taua vahine o te parau tohu ra? Oia, ua tupu te reira hau atu i te 80 matahiti aˈenei. I te tau o te tamaˈi rahi matamua, ua tutava puai te mau Kerisetiano faatavaihia e ia tamau noa te ohipa pororaa. I te matahiti 1918 ra râ, te matahiti hopea o te tamaˈi, ua faaea te ohipa pororaa faanahohia. Ua faautuahia o Joseph F. Rutherford, o te tiaau ra i te ohipa pororaa na te ao atoa nei, e te tahi atu mau Kerisetiano hopoia rahi i te mau matahiti tapearaa e rave rahi na nia i te mau pariraa haavare. I roto i te buka Apokalupo, te faataa ra te parau tohu i te mau Kerisetiano faatavaihia i nia i te fenua i taua taime ra mai te mau tino pohe e tarava ra ‘i te aroâ o te oire rahi i parauhia o Sodoma e o Aiphiti, i te haapaoraa o te varua ra.’ (Apokalupo 11:8) E taime pouri mau tera no Ziona tei tiahia i te fenua nei e to ˈna mau tamarii faatavaihia!

8. Eaha te tauiraa rahi i tupu i te matahiti 1919 ra, e ma teihea faahopearaa?

8 Ua tupu râ te hoê tauiraa rahi i te matahiti 1919 ra. Ua faatae Iehova i te maramarama i nia ia Ziona! Ua tia mai tei ora mai o te Iseraela o te Atua e faaanapa i te maramarama o te Atua, a rave faahou ai i te pororaa i te parau apî maitai ma te mǎtaˈu ore. (Mataio 5:14-16) Maoti te itoito i faaapîhia o teie mau Kerisetiano, ua faataehia te tahi atu â mau taata i te maramarama o Iehova. I te omuaraa, ua faatavaihia te feia apî ei melo o te Iseraela o te Atua. Te parauhia ra ratou e arii i roto i te Isaia 60:3 no te mea e riro mai ratou ei feia aiˈa e te Mesia i roto i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. (Apokalupo 20:6) I muri aˈe, ua haamata te feia rahi o te mau mamoe ê atu i te faataehia i te maramarama o Iehova. O “te mau fenua” tera i faahitihia i roto i te parau tohu.

E hoˈi mai te mau tamarii a te vahine ra i te fare!

9, 10. (a) Eaha te ohipa faahiahia ta te vahine i ite, e eaha ta te reira i faahohoˈa? (b) Eaha te tumu i oaoa ˈi Ziona?

9 I teie nei, e haamata Iehova i te haamataratara ˈtu â i te parau i faataahia i roto i te Isaia 60:1-3. E horoa oia i te tahi atu faaueraa na te vahine. A faaroo na i ta ˈna i parau: “A nânâ na i to mata i nia a hiˈo e ati noa ˈˈe.” E auraro te vahine, e e ohipa haamahanahana mau ta ˈna e ite atu! Te hoˈi maira ta ˈna mau tamarii i te fare. Te na ô râ te irava e: “Ua putuputu atoa mai ratou, i haere mai ratou ia oe ra; e tae mai to mau tamarii tamaroa mai te fenua roa mai; e to mau tamahine, e afai-tuta-hia mai ïa.” (Isaia 60:4) Ua faahaere mai te pororaa i te Basileia na te ao atoa nei tei haamata i te matahiti 1919 ra i te mau tausani feia apî i roto i te taviniraa ia Iehova. Ua riro atoa mai ratou ei “tamarii tamaroa” e ei “tamahine” na Ziona, mau melo faatavaihia o te Iseraela o te Atua. Ua faaunauna ïa Iehova ia Ziona na roto i te hopoiraa i te mau melo hopea o na 144 000 i te maramarama ra.

10 E nehenehe anei ta outou e feruri i te oaoa o Ziona i te fariiraa i ta ˈna mau tamarii i pihai iho ia ˈna? E horoa râ Iehova i te mau tumu hau e oaoa ˈi Ziona. Te taio nei tatou e: “Ei reira oe e ite ai, e rahi roa te oaoa; e horuhoru hoi to aau, e horahorahia; ia hopoihia mai te mau taoˈa no te moana ia oe ra; e ia tae mai te mau taoˈa no te mau fenua ia oe ra.” (Isaia 60:5) Ia au i taua mau parau tohu ra, mai te mau matahiti 1930 maira, ua tairuru mai te mau nahoa Kerisetiano e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, i Ziona. No roto mai ratou i “te moana” o te huitaata i atea ê i te Atua e o ratou te mau taoˈa no te mau fenua. O ratou “tei hinaarohia [no] te mau fenua atoa ra.” (Hagai 2:7; MN; Isaia 57:20) A tapao atoa na e aita teie mau mea “hinaarohia” e tavini ra ia Iehova ia au i to ratou iho manaˈo. Aita, te faaunauna ˈtu â ra ratou ia Ziona na roto i te haereraa mai e haamori amui e to ratou mau taeae faatavaihia, a riro mai ai ei ‘hoê nǎnǎ’ i raro aˈe i te ‘hoê tiai.’—Ioane 10:16.

E haere mai te feia hoo taoˈa, te mau tiai mamoe, e te feia tapihoo i Ziona

11, 12. A faataa na i te mau nahoa i itehia e te haere atura i Ziona.

11 Te faahopearaa o teie haaputuputuraa i tohuhia, o te hoê ïa maraaraa faahiahia o te numera o te feia arue ia Iehova. Ua tohuhia te reira i roto i te mau parau i muri mai o te parau tohu. A feruri na e te tia ra outou e te vahine o te parau tohu i nia i te mouˈa Ziona. E hiˈo outou i te pae hitia o te râ, e eaha ta outou e ite ra? “E apǐ oe i te rahi o te kamela; e te bekari no Midiana e no Epha; o ratou atoa to Seba i te haerea mai: ma te auro e te libano i te hopoiraa mai; e ma te himene i te haamaitairaa ia Iehova.” (Isaia 60:6) E aratai te mau nahoa feia hoo taoˈa i ta ratou mau kamela na nia i te mau purumu e tae atu ai i Ierusalema. Auê, e au te mau kamela i te hoê vai pue e tapoˈi ra i te fenua! Te taˈitaˈi ra te feia tapihoo i te mau ô faufaa rahi, “te auro e te libano.” E te haere maira teie feia hoo taoˈa i te maramarama o te Atua ra no te arue ia ˈna i mua i te taata, no te “himene i te haamaitairaa ia Iehova.”

12 E ere o te feia hoo taoˈa anaˈe te feia e ratere ra. Te tairuru atoa maira te mau tiai mamoe i Ziona. Te na ô râ te parau tohu e: “E putuputu atoa mai te mau nǎnǎ i Kedara ia oe; e riro hoi te mau mamoe oni i Nebaiota ia oe.” (Isaia 60:7a) Te haere maira te mau opu fetii tiai mamoe i te oire moˈa e pûpû i te mea maitai roa ˈˈe i roto i ta ratou mau nǎnǎ na Iehova. E pûpû atoa ratou ia ratou iho no te tavini i Ziona! E nafea Iehova ia farii i teie feia ěê? E pahono te Atua iho e: “E tae ratou i nia i tau fata ma te itehia mai; e tau fare unauna, na ˈu â e faaunauna.” (Isaia 60:7b) E farii Iehova ma te mauruuru i te mau pûpûraa e te taviniraa a teie feia ěê. E faaunauna ratou i to ˈna hiero.

13, 14. Eaha te itehia e haere maira mai tooa o te râ mai?

13 I teie nei, a fariu na i to outou mata e hiˈo i te iriatai i tooa o te râ. Eaha ta outou e ite ra? I te atea roa, te vai ra mai te hoê ata uouo i vauvauhia i nia i te miti. E ui Iehova i te uiraa ta outou e manaˈo ra: “O vai râ teie e pee nei mai te ata e pee ra? e mai te tiaa uuairao e maue i to ratou mau apoo ra?” (Isaia 60:8) E pahono Iehova i ta ˈna iho uiraa: “E tiai mai te mau fenua roa ia ˈu; e te mau pahi o Taresisa i mua: i te faahororaa mau i to mau tamarii mai te vahi roa mai, e ta ratou ario e ta ratou auro atoa ra: no te iˈoa o to Atua ra o Iehova e no Tei Moˈa i Iseraela ra, ua faahanahana hoi oia ia oe.”—Isaia 60:9.

14 E nehenehe anei ta outou e hamani i te hohoˈa o te tupuraa? Ua piri mai taua ata uouo ra e i teie nei, e au te reira i te hoê pueraa huˈahuˈa i te atea i te pae tooa o te râ. E au te reira i te hoê tiaa manu e na nia noa ra i te mau are. Ia piri noa mai râ ratou, e ite outou e e mau pahi tera ua horahora te mau ie no te faaû i te mataˈi. No te rahi o te pahi e fano atura i Ierusalema e au ai ratou i te tiaa uuairao. Mai te mau tapaeraa pahi atea mai, te tere puai roa ino ra te nuu pahi, te hopoi maira i te feia faaroo i Ierusalema e haamori ia Iehova.

E aano atu te faanahonahoraa a Iehova

15. (a) Eaha te maraaraa ta te mau parau i roto i te Isaia 60:4-9 i tohu? (b) E faaite te mau Kerisetiano mau i teihea varua?

15 Auê ïa hohoˈa parau tohu oraora mau ta te mau irava 4 e tae atu i te 9 e horoa ra no nia i te maraaraa na te ao atoa nei tei tupu mai te matahiti 1919 mai! No te aha Iehova i haamaitai ai ia Ziona i taua maraaraa ra? No te mea, mai te matahiti 1919 mai, ua auraro e ua haaparare tamau te Iseraela o te Atua i te maramarama o Iehova. Ua tapao anei râ outou e, ia au i te irava 7, e haere te feia i tae apî mai ‘i nia i te fata’ a te Atua? Te hoê fata, o te hoê ïa vahi i reira e ravehia ˈi te mau pûpûraa tusia, e te haamanaˈo maira teie tuhaa o te parau tohu e e titau te taviniraa a Iehova i te faatusiaraa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te aˈo atu nei au ia outou . . . e ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, [te hoê taviniraa moˈa ma to] outou [feruriraa].” (Roma 12:1; MN) Ia au i te mau parau a Paulo, eita te mau Kerisetiano mau e mauruuru noa i te haereraa i te mau putuputuraa faaroo hoê taime i te hebedoma. E horoa ratou i to ratou taime, to ratou ito e ta ratou mau faufaa no te paturu i te haamoriraa viivii ore. Eita anei taua feia haamori haapao maitai ra e faaunauna i te fare o Iehova? Ua na ô te parau tohu a Isaia e oia. E e nehenehe e papu ia tatou e mea unauna na Iehova taua feia haamori itoito ra.

16. O vai tei turu i te ohipa patu-faahou-raa i te tau tahito, e o vai tei na reira i teie nei tau?

16 E hinaaro te feia i tae apî mai e rave i te ohipa. E na ô â te parau tohu e: “E na te mau tamarii o te taata ê ra e patu i to mau aua, e itehia mai oe e to ratou ra hui arii.” (Isaia 60:10) I roto i te tupuraa matamua o teie mau parau i te tau o te hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia, ua tauturu mau te tahi mau arii e vetahi ê no te mau nunaa i te patu-faahou-raa i te hiero e te oire o Ierusalema. (Ezera 3:7; Nehemia 3:26) I roto i te tupuraa no teie nei tau, ua turu te feia rahi roa i te toea faatavaihia i roto i te faatia-faahou-raa i te haamoriraa mau. Ua tauturu ratou i te faatia i te mau amuiraa Kerisetiano e te haapaari ra ïa i te mau “aua” o te faanahonahoraa a Iehova e au i te oire. Te apiti atoa ra ratou i roto i te hoê ohipa paturaa mau—te paturaa i te mau Piha a te Basileia, te mau Piha tairururaa, e te mau Betela. Na roto i teie mau ravea atoa, te turu ra ratou i to ratou mau taeae faatavaihia i te haapaoraa i te mau hinaaro o te faanahonahoraa a Iehova e aano atura!

17. Eaha te hoê ravea e faaunauna ˈi Iehova i to ˈna nunaa?

17 E faaitoito mau â te mau parau hopea o te Isaia 60:10! Te na ô ra Iehova e: “I tairi hoi au ia oe i tau riri nei, e aroha râ vau ia oe i taua aroha no ˈu nei.” Oia, i te area matahiti 1918/19, ua faatitiaifaro mau Iehova i to ˈna nunaa. No mutaa ihora râ tera. Teie nei te taime e aroha ˈi Iehova i ta ˈna mau tavini faatavaihia e to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu. Te haapapuraa, o te maraaraa faahiahia roa ïa ta ˈna i haamaitai ia ratou, ‘a faaunauna ˈi ia ratou,’ ei auraa parau.

18, 19. (a) Eaha te parau fafau ta Iehova i faahiti no nia i te feia apî e haere maira i roto i ta ˈna faanahonahoraa? (b) Eaha ta te toea o te mau irava o te Isaia pene 60 e faaite maira?

18 I te mau matahiti atoa, e amui mai te mau hanere tausani feia hau, “te mau tamarii o te taata ê,” i roto i te faanahonahoraa a Iehova, e e matara noa te eˈa no te feia e rave rahi â o te na muri atoa mai ia ratou. Te na ô ra Iehova ia Ziona e: “E vaiiho-noa-hia to oe ra mau uputa ma te iritihia; i te ao e te rui atoa e ore e opanihia: ia hopoi mai ratou i te taoˈa no te mau fenua ra ia oe, e ia haere mai to ratou mau arii.” (Isaia 60:11) E tamata te tahi feia patoi i te opani i taua mau “uputa” ra, ua ite râ tatou e eita ratou e manuïa. Ua parau Iehova iho e, noa ˈtu eaha te ravea, e matara noa te mau uputa. E tamau noa te maraaraa.

19 Te vai ra ˈtu â te tahi atu mau ravea i haamaitai ai Iehova i to ˈna nunaa, a faaunauna ˈtu ai, i teie nei mau mahana hopea. E faaite atea mai te toea o te mau irava o te Isaia 60 eaha taua mau ravea ra.

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• O vai te “vahine” a te Atua, e o vai to ˈna mau tia i te fenua nei?

• Afea ra te mau tamarii a Ziona i te taravaraa i raro, e afea ra e mea nafea to ratou ‘tiaraa’ mai i nia?

• Ma te faaohipa i te mau taipe taa ê, mea nafea to Iehova tohuraa i te maraaraa no teie tau o te feia poro i te Basileia?

• Mea nafea to Iehova faaanaanaraa i to ˈna maramarama i nia i to ˈna nunaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Te faauehia ra te “vahine” a Iehova e tia i nia

[Hohoˈa i te api 12]

E au te nuu pahi i te mau uuairao i nia i te iriatai