Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Faaitoitohia e to tatou huitaeae na te ao atoa nei

Faaitoitohia e to tatou huitaeae na te ao atoa nei

Aamu

Faaitoitohia e to tatou huitaeae na te ao atoa nei

FAATIAHIA E THOMSON KANGALE

I te 24 no Eperera 1993, ua titau-manihini-hia vau i te porotarama avariraa i te hoê amaa apî 13 fare i Lusaka, i Zambie. I te mea e te fifi ra vau i te haere, ua ui mai te tuahine Kerisetiano e haamataitai ra i te mau fare ia matou, ma te maitai e, “Te hinaaro ra anei oe ia taˈitaˈi au i te hoê parahiraa ia nehenehe oe e faafaaea i te tahi taime?” E ereere au, e e papaa oia, aita râ oia e haapao ra i te reira. Ua putapû roa vau e ua haamauruuru atu no te mea, auaa to ˈna maitai i nehenehe ai au e mataitai i te mau fare atoa.

I TE roaraa o te mau matahiti, ua haamahanahana te mau tupuraa mai tera i to ˈu mafatu, e ua haapapu atu â i to ˈu tiaturi e, i roto i te auhoaraa Kerisetiano o te mau Ite no Iehova, te vai ra te aroha ta te Mesia i parau e o te faataa ïa i ta ˈna mau pǐpǐ mau. (Ioane 13:35; Petero 1, 2:17) E faatia ˈtu vau mea nafea to ˈu matauraa i teie mau Kerisetiano i te matahiti 1931 ra, te matahiti i faaite ai ratou i mua i te taata i to ratou hinaaro ia parauhia ratou e mau Ite no Iehova, te hoê iˈoa i niuhia i nia i te Bibilia.—Isaia 43:12.

Haamataraa i te tavini i Afirika

I te avaˈe Novema 1931, e 22 matahiti to ˈu e te faaea ra vau i Kitwe, i te tuhaa fenua Copper Belt no Rhodésie Apatoerau (Zambie i teie nei). Na te hoê hoa to ˈu, mâua hoi ia tue i te popo, i haafarerei ia ˈu i te mau Ite. Ua haere au i te tahi o ta ratou mau putuputuraa e ua papai au i te amaa i Le Cap, i Afirika Apatoa, no te ani i te buka haapiiraa bibilia ra La Harpe de Dieu. * Mea na roto i te reo Beretane te buka ra, e mea fifi roa ia taa ˈtu, aita hoi au i ite maitai i taua reo ra.

Mea rahi te taata no te tahi atu mau tuhaa fenua mai e rave ra i te ohipa i roto i te mau apoo veo i te tuhaa fenua Copper Belt, fatata e 240 kilometera i te pae apatoa tooa o te râ o te roto Bangweulu, i pihai iho i te vahi i reira to ˈu paariraa mai. I putuputu tamau na tau pǔpǔ Ite i reira no te haapiiraa bibilia. Ia maoro aˈe, ua haere au mai Kitwe atu e i te oire tapiri o Ndola e ua haamata i te amui atu e te hoê pǔpǔ Ite i reira. I taua taime ra, e raatira vau o te hoê pǔpǔ tue popo parauhia Prince of Wales. Te rave atoa ra vau i te ohipa ei tavini i roto i te hoê fare na te hoê papaa faatere i te hoê taiete no Afirika mea rahi ta ratou fare toa i Afirika no ropu.

Aita vau i haere rahi i te haapiiraa e ua haapii au i te maa reo Beretane rii ta ˈu i ite i pihai i te tahi feia no Europa ua rave au i te ohipa na ratou. Teie râ, te hinaaro ra vau e faarahi i to ˈu ite noa e ua tapao vau i to ˈu iˈoa i roto i te hoê fare haapiiraa i Plumtree, i Rhodésie Apatoa (Zimbabwe i teie nei). Na roto râ i taua taime ra, ua papai au i te amaa no Le Cap no te piti o te taime. Ua faaite au ia ratou e ua tae mai ta ˈu buka La Harpe de Dieu e te hinaaro ra vau e tavini ia Iehova ma te taime taatoa.

Ua maere au i te taioraa i ta ratou pahonoraa: “Te haapopou atu nei matou no to oe hinaaro e tavini ia Iehova. Te hinaaro nei matou e faaitoito atu ia pure no te reira, e e tauturu mai Iehova ia taa maitai aˈe ia oe te parau mau, e e itea mai ia ˈna te hoê vahi i reira oe e tavini ai ia ˈna.” I muri aˈe i to ˈu taioraa i te rata tau taime, ua ui au i te tahi mau Ite eaha te tia ia ˈu ia rave. Ua parau ratou e: “Mai te peu e te hinaaro mau ra oe e tavini ia Iehova, a haere i mua e a na reira roa ˈtu.”

Hoê hebedoma taatoa to ˈu pureraa no te reira e i te pae hopea, ua faaoti au e vaiiho i ta ˈu haapiiraa noa e e tamau i ta ˈu haapiiraa bibilia e te mau Ite. I te matahiti i muri mai, i te avaˈe Tenuare 1932, ua faataipe au i ta ˈu pûpûraa na te Atua ra o Iehova na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. I muri aˈe i to ˈu haereraa mai Ndola ˈtu e i te oire tapiri o Luanshya, ua farerei au ia Jeanette, te hoê hoa faaroo, e ua faaipoipo mâua i te avaˈe Tetepa 1934. I to mâua faaipoiporaa, hoê tamaiti e hoê tamahine aˈena to Jeanette.

Ua haere mǎrû noa vau i mua i te pae varua, e i te matahiti 1937, ua rave au i te taviniraa taime taatoa. Aita i maoro i muri aˈe, ua faatoroahia vau ei tavini ratere, parauhia i teie nei tiaau ratere. E haere te mau tiaau ratere e hiˈo i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova no te faaitoito ia ratou i te pae varua.

Te pororaa i te mau matahiti matamua

I te avaˈe Tenuare 1938, ua faauehia vau e haere e farerei i te hoê tavana Afirika o Sokontwe te iˈoa, tei ani ia haere mai te mau Ite no Iehova e hiˈo ia ˈna. Ua taahi au i te pereoo taataahi e toru mahana i te maoro a tapae atu ai i to ˈna vahi. I to ˈu faaiteraa ˈtu ia ˈna e ua tonohia mai au ei pahonoraa i te rata ta ˈna i faatae i ta matou piha ohipa i Le Cap, ua mauruuru mau oia.

Ua haere au i tera e tera fare i roto i to ˈna nunaa e ua titau atu e haere mai i te insaka (fare huiraatira) ra. I to ratou putuputuraa mai, ua paraparau vau i te nahoa taata. Ei faahopearaa, mea rahi haapiiraa bibilia tei haamatahia. O te tavana o te oire iti e to ˈna tauturu te feia matamua tei riro mai ei tiaau o te mau amuiraa i reira. I teie nei, ua hau atu i te 50 amuiraa to taua vahi ra o te matauhia i teie nei mai te mataeinaa no Samfya.

Mai te matahiti 1942 e tae atu i te matahiti 1947, ua tavini au i te tuhaa fenua e haaati ra i te roto Bangweulu. I faaea na vau hoê ahuru mahana e te amuiraa taitahi. I te mea e aita i rahi te rave ohipa i roto i te auhune pae varua i taua taime ra, ua manaˈo matou mai to tatou Fatu, o Iesu Mesia, tei parau e: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Mataio 9:36-38) I taua mau mahana matamua ra, mea fifi ia ratere haere, no reira Jeanette i faaea pinepine ai i Luanshya e te mau tamarii a haere ai au e hiˈo i te mau amuiraa. I taua taime ra, e piti tamarii hau to mâua Jeanette, ua pohe râ hoê i te 10raa o to ˈna avaˈe.

Mea iti te mau pereoo i taua tau ra, e oia atoa ïa te mau purumu. I te hoê mahana, ua haamata vau i to ˈu tere hau atu i te 200 kilometera na nia i te pereoo taataahi o Jeanette. I te tahi taime, ia titauhia ia na roto atu vau i te hoê anavai iti, e tuu vau i te pereoo taataahi i nia i to ˈu tapono, e tapea ˈtu vau i te hoê rima, e e au vau i te tahi atu. Auaa râ, ua maraa rahi roa te numera o te mau Ite i Luanshya, e i te matahiti 1946, ua haere mai na taata 1 850 i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia.

Faaûraa i te patoiraa i ta tatou ohipa

I te hoê taime i te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua titau mai te tavana hau no Kawambwa ia ˈu e ua na ô mai e: “Te hinaaro nei au ia faaea oe i te faaohipa i te mau buka a te Taiete Watch Tower no te mea ua opanihia te reira i teie nei. E nehenehe râ ta ˈu e horoa ˈtu i te tahi mau mauhaa ta oe e nehenehe e rave no te papai i te tahi atu mau buka ta oe e faaohipa ˈtu i roto i ta oe ohipa.”

“Te mauruuru nei au i ta matou mau papai,” o ta ˈu ïa i pahono atu. “Aita vau e hinaaro ra i te tahi atu â mea.”

“Aita oe i ite i te mau Marite,” o ta ˈna ïa i parau mai (na te mau Hau Amui e nenei ra i ta matou mau papai i taua tau ra). “E haavare ratou ia oe.”

“Eita, eita te feia i taaihia ia ˈu e na reira,” o ta ˈu ïa i pahono atu.

Ui mai nei oia e: “Eita anei ta oe e nehenehe e faaitoito i ta oe mau amuiraa ia horoa i te ô moni no te tauturu i te tamaˈi mai te tahi atu mau haapaoraa?”

“Na te mau vea a te hau tera ohipa,” o ta ˈu ïa i pahono atu.

“Eaha oe e ore ai e hoˈi i te fare e feruri ai i te reira?” o ta ˈna ïa i parau mai.

“I roto i te Exodo 20:13 e te Timoteo 2, 2:24, te faaue maira te Bibilia eiaha e taparahi i te taata e eiaha e aro,” o ta ˈu ïa i pahono atu.

Noa ˈtu e ua faatiahia vau e haere, ua titauhia vau i muri aˈe e te tavana hau no Fort Rosebery, te hoê oire parauhia i teie nei Mansa. “Ua titau vau ia oe i ǒ nei no te faaite atu e ua opani te hau i ta oe mau buka,” o ta ˈna ïa i parau mai.

“E. Ua faaroo vau i te reira,” o ta ˈu ïa i parau atu.

“No reira, e tia ia oe ia haere i ta oe mau amuiraa atoa ra e parau i te taata e haamori amui ra e oe e hopoi pauroa mai i te buka i ǒ nei. Te taa ra ia oe?”

“E ere na ˈu tera ohipa,” o ta ˈu ïa i pahono atu. “E hopoia tera na te mau vea a te hau.”

E hotu mai te hoê farereiraa

I muri aˈe i te tamaˈi, ua tamau noa matou i te poro. I te matahiti 1947, no haere noa ˈtura vau e hiˈo i te hoê amuiraa i te oire iti o Mwanza i to ˈu ui-haere-raa ihea e noaa mai ai te hoê tata ti. Ua parauhia mai e haere i te fare o te hoê taata o Nkonde te paˈeraa, e piha inuraa ti hoi ta ˈna. Ua farii mai o Nkonde Tane e ta ˈna vahine ma te mahanahana. Ua ani au ia Nkonde Tane e nehenehe anei ta ˈna e taio i te pene ra “L’enfer est un lieu de repos provisoire” i roto i te buka “Que Dieu soit reconnu pour vrai!” a inu ai au i ta ˈu ti.

“Eaha ta oe e taa ra no nia i te po auahi?” o ta ˈu ïa i ui atu i te pauraa ta ˈu ti. Ma te maere i te mea ta ˈna i taio, ua haamata oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite e i muri aˈe, ua bapetizohia oia e ta ˈna atoa vahine. Noa ˈtu e aita oia i riro noa ei Ite, ua na reira ta ˈna vahine e te tahi o ta ˈna mau tamarii. Oia mau, te tavini noa râ te hoê o ta ˈna mau tamarii, o Pilney, i te amaa a te mau Ite no Iehova i Zambie. E noa ˈtu e mea huru paari te mama o Pilney i teie nei, e Ite haapao maitai noâ oia.

Te hoê faaearaa poto i Afirika Hitia o te râ

Ua tono ta matou amaa i Rhodésie Apatoerau, tei haamauhia na mua i te matahiti 1948 i Lusaka, ia ˈu i Tanganyika (Tanzanie i teie nei). Ua apee mai te tahi atu Ite ia mâua ta ˈu vahine i roto i to mâua tere haere avae na roto i te hoê tuhaa fenua mouˈa. E toru mahana taua tere ra e mea rohirohi roa. Na ˈu i amo i te afata buka, na ta ˈu vahine i amo i to matou ahu, e na te tahi atu Ite i amo i to matou taotoraa.

I to matou tapaeraa i Mbeya i te avaˈe Mati 1948, mea rahi te ohipa i tia na ia ravehia no te tauturu i te mau taeae ia faatano atu â i nia i te mau haapiiraa o te Bibilia. A tahi, i matauhia na matou mai te nunaa Watchtower i roto i taua tuhaa fenua ra. Noa ˈtu e ua fariihia te iˈoa ra Ite no Iehova e te mau taeae, aita i faaitehia i te taata. Hau atu â, i titauhia na i te tahi mau Ite ia faarue i te tahi mau peu i taaihia i te faaturaraa i tei pohe. Te faatanoraa fifi roa ˈˈe paha no te rahiraa, o te faatiamâraa ïa i to ratou faaipoiporaa, ia tura ratou i mua i te taata atoa.—Hebera 13:4.

Ia maoro aˈe, ua noaa ta ˈu fanaˈoraa taa ê e tavini i te tahi atu mau vahi i Afirika Hitia o te râ, tae noa ˈtu i Uganda. Ua faaea vau fatata e ono hebedoma i Entebbe e i Kampala, mea rahi tei tauturuhia i reira ia noaa te ite i te parau mau bibilia.

Titauraa e haere i te oire o New York

I muri aˈe i te taviniraa i Uganda maa taime iti, ua tae au i te omuaraa o te matahiti 1956 i Dar es-Salaam, te oire pu o Tanganyika. I reira, te tiai maira te hoê rata a te pu rahi a te mau Ite no Iehova. Te horoahia maira te mau faaueraa e haamata i te faaineine i te haere mai i New York no te hoê tairururaa nunaa e tupu mai te 27 no Tiurai e tae atu i te 3 no Atete 1958. Aita iho â e faufaa e parau e te reˈareˈa roa ra vau a tiai atu ai.

Ia tae i taua mahana ra, ua na nia mâua te tahi atu tiaau ratere, o Luka Mwango, i te manureva mai Ndola ˈtu e i Salisbury (Harare i teie nei), i Rhodésie Apatoa, e i Nairobi atu ai, i Kenya. Mai reira ˈtu, ua tere mâua i Lonedona, i Beretane, i reira to mâua fariiraahia ma te mahanahana. I to mâua haereraa i nia i te roi i te po i tapae ai mâua i Beretane, te reˈareˈa roa ra mâua e ua paraparau noa mâua i te mea e ua farii-maitai-roa-hia mâua te mau Afirika e te papaa. Ua faaitoito-roa-ino-hia mâua e taua tupuraa ra.

I te pae hopea, ua tae mâua i New York i reira te tupuraa te tairururaa. I te hoê mahana i te tairururaa, ua vauvau vau i te hoê parau faataa no nia i te ohipa a te mau Ite no Iehova i Rhodésie Apatoerau. I taua mahana ra, fatata e 200 000 taata tei tairuru mai i te Polo Grounds e te Yankee Stadium i New York. Aita i topa to ˈu taoto i taua po ra no to ˈu feruriraa i taua fanaˈoraa taa ê ta ˈu ra.

Oioi roa te tairururaa i te hoperaa e hoˈi atura mâua i te fare. I roto i to mâua tere hoˈiraa i te fare, ua fanaˈo faahou mâua i te farii maitai î i te here o to mâua mau taeae e tuahine i Beretane. Eita e moehia te tahoêraa o te nunaa o Iehova, noa ˈtu te nunaa aore ra te tiaraa basileia, tei haapapuhia i nia ia mâua i roto i taua tere ra!

Te tamauraa i te tavini e te mau tamataraa

I te matahiti 1967, ua faatoroahia vau ei tiaau mataeinaa—te hoê tavini o te haere i tera e tera tuhaa haaati. I taua taime ra, ua maraa te rahiraa Ite i Zambie i nia hau atu i te 35 000. I muri aˈe, no te mea te ino atura to ˈu ea, ua tono-faahou-hia vau i roto i te tiaauraa haaati i te Copper Belt. Ia maoro aˈe, ua roohia Jeanette i te maˈi e i te avaˈe Titema 1984, ua pohe oia ma te taiva ore ia Iehova.

I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua mauiui roa vau i te pariraa mai te tahi mau fetii faaroo ore o to ˈu hoa e na ˈu i haapohe ia ˈna na roto i te peu tahutahu. Ua faataa ˈtu râ te tahi mau taata tei ite i to Jeanette maˈi e tei paraparau i to ˈna taote i te parau mau i taua mau fetii ra. Tupu mai nei te tahi atu tamataraa. Te hinaaro ra te tahi mau fetii ia auraro vau i te peu tutuu parauhia ukupyanika. I te tuhaa fenua no reira mai au, ia pohe te hoê vahine faaipoipo, e titau teie peu ia taoto te hoa i ora mai i te hoê fetii piri o tei pohe. Papu iho â ïa e ua patoi au.

Ia maoro aˈe, ua faaea te faaheporaa a te mau fetii. Ua mauruuru vau e ua tauturu mai Iehova ia vai aueue ore noa vau. Hoê avaˈe i muri aˈe a hunahia ˈi ta ˈu vahine, ua haere mai te hoê taeae ia ˈu ra e parau e: “Taeae Kangale, ua riro mau oe ei faaitoitoraa no matou i te poheraa ta oe vahine no te mea aita oe i auraro i te hoê noa ˈˈe peu etene. Te hinaaro nei matou e haamauruuru roa ia oe.”

Te hoê auhune faahiahia roa

E 65 atura matahiti i teie nei to ˈu haamataraa i ta ˈu taviniraa taime taatoa ei Ite no Iehova. Mea oaoa mau i te iteraa i te roaraa o taua mau matahiti ra i te haamauraahia te mau hanere amuiraa e te paturaahia te mau Piha a te Basileia e rave rahi i te mau vahi i reira to ˈu taviniraa ei tiaau ratere! I te matahiti 1943, fatata matou e 2 800 Ite, ua maraa te reira i teie nei i nia hau atu i te 122 000 feia poro i te Basileia i Zambie. Oia mau, i te matahiti i mairi aˈenei, 514 000 taata tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa i teie fenua, to raro mai hoi to ˈna huiraatira i te 11 mirioni.

Na roto i taua taime ra, ua aupuru maite Iehova ia ˈu. I to ˈu hinaaroraa i te taote, ua hopoi te hoê taeae Kerisetiano ia ˈu i te fare maˈi. Te titau noa mai râ te mau amuiraa e haere atu e vauvau i te mau oreroraa parau no te taatoaraa, e e horoa mai te reira i te mau taime maitatai i te pae varua. Ua faanaho ta ˈu iho amuiraa e ia haere mai te mau tuahine Kerisetiano te tahi i muri aˈe i te tahi e tamâ i to ˈu fare, e e pûpû te mau taeae e apee mai ia ˈu i te mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa. Ua ite au e eita roa ˈtu vau e fanaˈo i taua aupururaa î i te here ra ahiri e aita vau e tavini ra ia Iehova. Te haamauruuru nei au ia ˈna no to ˈna tamauraa i te faaohipa ia ˈu i roto i te taviniraa taime taatoa e no te mau hopoia e rave rahi i maraa ia ˈu e tae roa mai i teie nei.

Ua mohimohi noa ˈtu to ˈu mata, e ia haere au na raro i te Piha a te Basileia, mea titauhia ia faafaaea rii au i te tahi taime. E au ra e mea teiaha aˈe ta ˈu pute buka i teie nei, no reira vau i haamâmâ ˈtu ai na roto i te tatararaa i te mau buka atoa eita e hinaarohia i te putuputuraa. Te rahiraa o ta ˈu taviniraa, te faatereraa ïa i te mau haapiiraa bibilia e te feia e haere mai i to ˈu fare. Teie râ, mea oaoa roa ia hiˈo i muri i te roaraa o te mau matahiti e ia feruri i te maraaraa faahiahia roa tei tupu! Ua tavini au i roto i te hoê aua i reira te mau parau a Iehova i roto i te Isaia 60:22 i te tupuraa ma te taa ê. Te na ôhia ra e: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” Oia mau, ua ora vau no te ite atu i taua iho mea ra ia tupu eiaha noa i Zambie, na te ao atoa nei râ. *

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova, aita faahou râ i teie nei.

^ Ma te peapea, i te pae hopea, ua ore te itoito o Taeae Kangale, e ua pohe oia ma te taiva ore a faaineinehia ˈi teie tumu parau no te neneiraa.

[Hohoˈa i te api 24]

O Thomson e te amaa no Zambie i muri mai

[Hohoˈa i te api 26]

Te amaa no Zambie i teie nei