Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A amui mai i te paieti i to outou faaoromai

A amui mai i te paieti i to outou faaoromai

A amui mai i te paieti i to outou faaoromai

“E . . . apiti atoa to outou faaroo . . . i te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti.”—PETERO 2, 1:5, 6.

1, 2. (a) Eaha te tupuraa e tiaturihia no nia i te hoê tamarii? (b) Mai te aha te faufaa o te tupuraa pae varua?

 MEA faufaa no te hoê tamarii ia tupu mai oia, e ere noa râ te tupuraa pae tino te hinaarohia. E tiaturi-atoa-hia ia tupu oia i te pae feruriraa e te pae aau. Ia maoro aˈe, e faarue te tamarii i ta ˈna mau peu tamarii e e riro mai ei tane aore ra ei vahine tupu maitai. Ua faahiti te aposetolo Paulo i te reira i to ˈna papairaa e: “I to ˈu tamarii-rii-raa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite, e mai to te tamarii hoi to ˈu manaˈo; ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii ra.”—Korinetia 1, 13:11.

2 Te faahiti ra te mau parau a Paulo i te hoê manaˈo faufaa no nia i te tupuraa pae varua. Mea hinaarohia ia haere te mau Kerisetiano i mua mai te faito tamarii pae varua ˈtu e i te tiaraa ‘taata paari i te [puai maramaramaraa].’ (Korinetia 1, 14:20; MN) E tia ia ratou ia tutava e ia noaa ia ratou “te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.” Eita ïa ratou e riro ei “aiû e taueue-noa-hia e te are ra e o te pee haere noa i te mataˈi o te mau huru haapiiraa atoa.”—Ephesia 4:13, 14, MN.

3, 4. (a) Eaha te tia ia tatou ia rave e riro ai ei taata paari i te pae varua? (b) Teihea mau huru maitatai e auhia e te Atua e tia ia tatou ia faaite, e mai te aha te reira i te faufaa?

3 E nafea tatou ia riro ei taata paari i te pae varua? E tupu noa iho â te tino i roto i te mau huru tupuraa au noa, area te tupuraa pae varua ra, e titau ïa i te tutavaraa opuahia. E haamata te reira na roto i te fariiraa i te ite i te Parau a te Atua e te haaraa ia au i ta tatou e haapii ra. (Hebera 5:14; Petero 2, 1:3) Maoti te reira e nehenehe atu ai ta tatou e faaite i te mau huru maitatai e auhia e te Atua. Mai te tupuraa o te tino e te mau tuhaa rau i taaihia i te reira, e pinepine e tupu apitipiti te mau huru maitatai e auhia e te Atua. Ua papai te aposetolo Petero e: “E faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [maitai morare, te maitai morare] hoi, i te ite; te ite hoi, i te hitahita ore; te hitahita ore hoi, i te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti; te paieti hoi, i te aroha taeae; te aroha taeae hoi, i te aroha i te taata atoa.”—Petero 2, 1:5-7; MN.

4 Mea faufaa roa te huru maitai taitahi ta Petero e nanai ra, e eita e nehenehe e vaiiho hoê noa ˈˈe. Te na ô râ oia e: “Tei ia outou te reira mau mea, e te rahi ra, na te reira e faaite e, aore outou i toaruaru e te hotu ore i te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Petero 2, 1:8) E haamau anaˈe i to tatou ara-maite-raa i nia i te hinaaro ia amui mai i te paieti i to tatou faaoromai.

Mea hinaarohia te faaoromai

5. No te aha tatou e hinaaro ai i te faaoromai?

5 Ua taai Petero e o Paulo atoa i te paieti i te faaoromai. (Timoteo 1, 6:11) Te faaoromai, e ere noa ïa te faaitoitoraa i roto i te ati e te tuu-ore-raa. E titauhia te fatimauu ore, te mǎtaˈu ore, e te tuutuu ore ma te ore e faarue i te tiaturiraa ia faaû tatou i te ati, te faataupupuraa, te faahemaraa, aore ra te hamani-ino-raa. I te mea e te ora nei tatou ma te “haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu,” ua ite tatou e e hamani-ino-hia tatou. (Timoteo 2, 3:12) E tia ia tatou ia faaoromai mai te peu e te hinaaro ra tatou e haapapu e mea here na tatou o Iehova e e faahotu i te mau huru maitatai e titauhia no te ora. (Roma 5:3-5; Timoteo 2, 4:7, 8; Iakobo 1:3, 4, 12) Aita anaˈe e faaoromai, aita ïa e ora mure ore.—Roma 2:6, 7; Hebera 10:36.

6. Eaha te auraa e faaoromai e tae noa ˈtu i te hopea?

6 Noa ˈtu te maitai o to tatou haamataraa mai, te mea faufaa roa ˈˈe i te pae hopea, ia faaoromai ïa tatou. Ua parau Iesu e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) Oia, e tia ia tatou ia faaoromai, e tae noa ˈtu anei i te hopea o to tatou oraraa aore ra i te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. I roto i te mau tupuraa atoa, e tia ia tatou ia tapea i to tatou taiva ore i te Atua. Ia ore râ tatou e amui i te paieti i to tatou faaoromai, eita ta tatou e nehenehe e faaoaoa ia Iehova, e eita e noaa ia tatou te ora mure ore. Eaha râ hoi te paieti?

Te auraa o te paieti

7. Eaha te paieti, e eaha ta te reira e turai ia tatou ia rave?

7 Te paieti, o te faatura rahi ïa, te haamoriraa e te taviniraa i te Atua ra o Iehova no to tatou taiva ore i to ˈna mana arii o te ao taatoa. No te faaohipa i te paieti i nia ia Iehova, e titauhia te ite mau no nia ia ˈna e ta ˈna mau raveraa. E tia ia tatou ia hinaaro e ite maite i te huru mau o te Atua. E turai te reira ia tatou ia faahotu i te hinaaro aau tae ia ˈna, o ta tatou ïa e faaite na roto i ta tatou mau ohipa e to tatou huru oraraa. E tia ia tatou ia hinaaro e riro maite mai ia Iehova i te faito e maraa ia tatou—e pee i ta ˈna mau raveraa, to ˈna mau huru maitatai e to ˈna huru. (Ephesia 5:1) Oia mau, e turai te paieti ia tatou ia hinaaro e faaoaoa i te Atua i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave.—Korinetia 1, 10:31.

8. E nafea te paieti i taai-piri-hia ˈi i te haamoriraa ia Iehova anaˈe?

8 No te faaohipa i te paieti mau, e tia ia tatou ia haamori ia Iehova anaˈe, ma te ore e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia rave i to ˈna parahiraa i roto i to tatou mafatu. Ei Atua tei poiete ia tatou, e tiaraa to ˈna e titau mai ia here e ia tavini ia ˈna anaˈe. (Deuteronomi 4:24; Isaia 42:8) Eita râ Iehova e faahepo mai e haamori ia ˈna. Te hinaaro ra oia i to tatou paieti aau tae. Na to tatou here i te Atua, niuhia i nia i te ite mau no nia ia ˈna, e turai ia tatou ia tamâ i to tatou oraraa e ia pûpû ia tatou ma te taotia ore na ˈna e ia ora ˈtu ai ia au i te reira.

A faatupu i te taairaa e te Atua

9, 10. E nafea tatou ia faatupu e ia tapea i te taairaa piri e te Atua?

9 I muri aˈe i to tatou faataiperaa i ta tatou pûpûraa na te Atua na roto i te bapetizoraa, mea titauhiâ ia faatupu tatou i te taairaa piri noa ˈtu â e oia. No reira, e turai to tatou hinaaro e na reira e e tavini ia Iehova ma te haapao maitai ia tamau tatou i te haapii i ta ˈna Parau e te feruriruri atu. A vaiiho ai tatou i te varua o te Atua ia ohipa i nia i to tatou feruriraa e to tatou aau, e hohonu atu â to tatou here ia Iehova. E riro noa to tatou taairaa e oia ei mea faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa. E hiˈo tatou ia Iehova mai to tatou Hoa rahi roa ˈˈe e e hinaaro tatou e faaoaoa ia ˈna i te mau taime atoa. (Ioane 1, 5:3) E rahi noa ˈtu to tatou oaoa i to tatou taairaa au mau e te Atua, e e mauruuru tatou ia haapii mai e ia faatitiaifaro mai oia ma te here ia hinaarohia ra.—Deuteronomi 8:5.

10 Ia ore tatou e tutava tamau i te haapaari i to tatou taairaa faufaa e Iehova, e nehenehe te reira e paruparu atu. Ia tupu noa ˈtu te reira, e ere ïa no te Atua te hape, no te mea ‘aita oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ (Ohipa 17:27) Auê tatou i te oaoa e aita Iehova i faariro i te haafatataraa ˈtu ia ˈna ei mea fifi roa! (Ioane 1, 5:14, 15) Parau mau, e tia ia tatou ia tutava i te atuatu i te taairaa piri e Iehova. E tauturu mai râ oia ia haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te horoaraa mai i te tauturu atoa ta tatou e hinaaro no te faahotu e te tapea i te paieti. (Iakobo 4:8) E nafea tatou ia faaohipa maite i taua tauturu î i te here atoa ra?

A vai puai noa i te pae varua

11. Eaha te tahi mau faaiteraa o to tatou paieti?

11 E turai to tatou here hohonu maitai no te Atua ia faaite tatou i te faito o to tatou paieti, ia au i te aˈoraa a Paulo: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” (Timoteo 2, 2:15) E titau te reira ia tapea tatou i te hoê porotarama matauhia e te maitai no te haapiiraa bibilia tamau, te haereraa i te putuputuraa e i roto i te taviniraa. E nehenehe atoa ta tatou e vai fatata noa ia Iehova na roto i te ‘pureraa ma te tuutuu ore.’ (Tesalonia 1, 5:17) E mau faaiteraa faufaa tera o to tatou paieti. Ia haapao ore tatou i te hoê o taua mau mea ra, e roohia tatou i te maˈi pae varua e e noaa haere tatou i te mau ravea a Satani.—Petero 1, 5:8.

12. E nafea tatou ia manuïa i te faaruru i te mau ati?

12 E tauturu atoa mai te vai-puai-raa i te pae varua e te itoito ia faaruru atu i te mau ati e rave rahi e roohia ˈi tatou. E tae mai paha te mau ati na roto i te mau tumu o te nehenehe e tamata ia tatou ma te teimaha. Mea fifi aˈe paha ia faaoromai i te tâuˈa ore, te patoiraa e te hamani-ino-raa o te fetii piri anaˈe, aore ra te feia tapiri anaˈe te tumu. E tupu paha te faaheporaa huna e ofati i ta tatou mau faaueraa tumu Kerisetiano i ta tatou raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa. E nehenehe te toaruaruraa, te maˈi, e te hepohepo e haaparuparu ia tatou i te pae tino e e faariro ei mea fifi atu â ia faaruru i te mau tamataraa faaroo. E manuïa râ tatou i te faaruru i te mau ati atoa mai te peu e e tuutuu ore tatou “i te [haerea viivii ore] e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra.” (Petero 2, 3:11, 12; MN) E e noaa ia tatou i te tapea i to tatou oaoa ia na reira tatou, ma te tiaturi e e haamaitai mai te Atua.—Maseli 10:22.

13. Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e te hinaaro ra tatou e tamau i te faaohipa i te paieti?

13 Noa ˈtu e e imi Satani i te aro i te feia e faaohipa ra i te paieti, eiaha tatou ia mǎtaˈu. No te aha? No te mea “ua ite maori te Fatu i te faaora i te feia paieti i roto i te ati ra.” (Petero 2, 2:9) No te faaoromai i te mau ati e te ite atu i taua faaoraraa ra, e tia ia tatou ia ‘haapae i te paieti ore, e te hinaaro i teie nei ao, e ia parahi ma te haapao maitai, e te parau-tia, e te paieti, i teie nei ao.’ (Tito 2:12) Ei Kerisetiano, e tia ia tatou ia ara eiaha te tahi noa ˈˈe paruparu i taaihia i te mau hinaaro e te mau ohipa a te tino ia tuino i to tatou paieti e ia ore roa ˈtu. E hiˈopoa anaˈe i te tahi o teie mau mea atâta.

A ara i te mau mea atâta no te paieti

14. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo mai te peu e ua topa tatou i roto i te marei o te nounou taoˈa?

14 Ua riro te nounou taoˈa ei marei no te rahiraa. E nehenehe atoa tatou e haavare ia tatou iho, a ‘manaˈo ai e o te paieti te mea e taoˈahia ˈi tatou.’ I reira tatou e mǎtaˈu ore ai i te faaohipa ma te tano ore i te tiaturi o te mau hoa faaroo. (Timoteo 1, 6:5) E manaˈo atoa paha tatou ma te hape e aita e fifi ia faahepo i te hoê Kerisetiano e faufaa ta ˈna ia horoa tarahu mai i te moni eita paha e maraa ia tatou i te faahoˈi. (Salamo 37:21) O te paieti râ, eiaha te tapiraa i te mau mea materia, te mea e “fafauhia mai ai te ora i teie nei e to a muri aˈe.” (Timoteo 1, 4:8, MN) ‘Aita roa a tatou e taoˈa i hopoi mai i teie nei ao e aita roa e taoˈa e tia ia hopoi atoa ia haere ê tatou ra,’ e opua maite aˈe anaˈe ïa e tapi i “te paieti e te mauruuru” e ia mauruuru anaˈe i ‘te maa, e te ahu.’—Timoteo 1, 6:6-11.

15. Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e te haamǎtaˈu ra te tapiraa i te faanavenaveraa i te faaiti roa i to tatou paieti?

15 E nehenehe te tapiraa i te faanavenaveraa e faaiti roa i to tatou paieti. E riro anei e mea titauhia ia rave oioi tatou i te tahi mau faatanoraa i te reira paeau? Parau mau, e noaa te tahi maa maitai i te faaetaetaraa tino e te faafaaearaa. Mea iti roa râ taua mau maitai ra ia faaauhia i te ora mure ore. (Ioane 1, 2:25) I teie tau, mea rahi o “te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:4, 5) Area te feia e haafaufaa ra i te paieti, te ‘haapue maite ra ïa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu, ia [mau maite ia ratou te ora mau].’—Timoteo 1, 6:19; MN.

16. No teihea mau hinaaro hara e ore ai te tahi pae e ora ia au i te mau titauraa parau-tia a te Atua, e e nafea tatou ia haavî i taua mau hinaaro ra?

16 E nehenehe te inu-hua-raa i te ava, te rave-hua-raa i te raau taero, e te mau hinaaro hara e tuino i to tatou paieti. Ia hema tatou i teie mau mea, e riro tatou i te ore e ora faahou ia au i te mau titauraa parau-tia a te Atua. (Korinetia 1, 6:9, 10; Korinetia 2, 7:1) O Paulo iho atoa tei titauhia ia faaoromai i te hoê faaûraa tamau e te tino hara. (Roma 7:21-25) E tia ia haa ma te etaeta no te faaore i te mau hinaaro iino. Na mua, e tia ia tatou ia faaoti maite e vai mâ noa i te pae morare. Te na ô maira Paulo e: “Uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Kolosa 3:5) No te uumi i to tatou mau melo i taua mau mea hara ra, e titauhia ia faaoti maite e faaore roa ˈtu. Ia pure tatou ma te haavare ore e ia tauturu mai te Atua, e nehenehe ta tatou e faarue i te mau hinaaro iino e e tapi i te parau-tia e te paieti i roto i teie faanahoraa ino o te mau mea.

17. E nafea tatou ia hiˈo i te aˈo e tia ˈi?

17 E nehenehe te toaruaruraa e haaparuparu i to tatou faaoromai e e tuino i to tatou paieti. E rave rahi tavini a Iehova tei farerei i te toaruaruraa. (Numera 11:11-15; Ezera 4:4; Iona 4:3) Mea ino roa ˈtu â te toaruaruraa mai te peu e te vai atoa ra te inoino no te mea ua maheaitu tatou aore ra ua faahapahia e aore ra ua aˈohia ma te etaeta. E haapapuraa râ te faahaparaa e te aˈoraa e te haapao maira e te haapeapea maira te Atua ma te here. (Hebera 12:5-7, 10, 11) Eiaha te aˈoraa ia hiˈo-noa-hia mai te hoê faautuaraa, mai te hoê râ ravea faaineineraa ia tatou i nia i te eˈa o te parau-tia. Mai te peu e mea haehaa tatou, e haafaufaa e e farii tatou i te aˈoraa, ma te ite maite e “te [mau faahaparaa a te aˈo] ra, o te eˈa ora ïa.” (Maseli 6:23; MN) E nehenehe te reira e tauturu mai ia haere maitai i mua i te pae varua i te tapiraa i te paieti.

18. Eaha ta tatou hopoia ia tupu te maheaituraa?

18 E nehenehe te mau taa-ore-raa e te mau maheaituraa e riro ei tautooraa no to tatou paieti. E nehenehe te reira e faatupu i te ahoaho aore ra e turai i te vetahi ia faaatea ê mai ma te paari ore i to ratou mau taeae e tuahine pae varua. (Maseli 18:1) E tia râ ia tatou ia haamanaˈo e e nehenehe te tapearaa i te inoino aore ra i te au ore ia vetahi ê e tuino i to tatou taairaa e Iehova. (Levitiko 19:18) Oia mau, “o tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?” (Ioane 1, 4:20) I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapapu Iesu e mea titauhia ia rave oioi i te mau taahiraa no te faatitiaifaro i te mau fifi i roto i te taata. Ua parau oia i te feia e faaroo atura e: “E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora oe i reira e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i ta oe taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e faite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa.” (Mataio 5:23, 24) E nehenehe te tatarahapa e tauturu i te faaora i te hoê pepe i faatupuhia e te mau parau aore ra te mau ohipa maitai ore. E nehenehe te taairaa i fifi e haamaitaihia e e nehenehe te hau e faatupu-faahou-hia ia ani tatou e faaore mai i te hara e ia faˈi tatou e ua hape to tatou faaafaroraa i te mau mea. Ua horoa atoa Iesu i te tahi atu aˈoraa no te faaafaro i te mau fifi. (Mataio 18:15-17) Auê tatou i te oaoa e ia manuïa te mau tutavaraa i te faatitiaifaro i te mau fifi!—Roma 12:18; Ephesia 4:26, 27.

A pee i te hiˈoraa o Iesu

19. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

19 E roohia iho â tatou i te ati, eiaha râ te reira ia faatioi ia tatou i roto i te hororaa no te ora mure ore. A haamanaˈo na e e tia ia Iehova ia faaora ia tatou i te ati. A ‘haapae ai tatou i te mau mea teimaha atoa,’ e “a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei,” e ‘tiatonu maite anaˈe to tatou mata ia Iesu, i te tumu e te faaoti i to tatou faaroo.’ (Hebera 12:1-3) Ia hiˈopoa maitai tatou i to Iesu hiˈoraa e ia tutava i te pee i ta ˈna mau parau e mau ohipa, e nehenehe ta tatou e faahotu i te paieti e e faaite hau atu â i te reira.

20. Eaha te mau haamaitairaa e roaa mai ia tapi tatou i te faaoromai e te paieti?

20 E tauturu amui te faaoromai e te paieti i te haapapu i to tatou faaoraraa. Na roto i te faaiteraa i teie mau huru maitatai faufaa e nehenehe ai tatou e tamau ma te haapao maitai i roto i ta tatou taviniraa moˈa i te Atua. Tae noa ˈtu i roto i te ati, e oaoa tatou ia ite tatou i te here rahi o Iehova e ta ˈna haamaitairaa no te mea ua faaoromai tatou e te faaohipa ra i te paieti. (Iakobo 5:11) Hau atu â, te haapapu maira Iesu iho e: “E ora râ outou i te mau tamau maite.”—Luka 21:19.

E nafea outou ia pahono?

• No te aha e mea faufaa ˈi te faaoromai?

• Eaha te paieti, e e nafea te reira e faaitehia ˈi?

• E nafea tatou ia faatupu e ia tapea i te taairaa piri e te Atua?

• Eaha te tahi mau mea atâta no to tatou paieti, e e nafea tatou ia ape i te reira?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 12, 13]

E faaitehia te paieti na roto i te mau ravea e rave rahi

[Hohoˈa i te api 14]

A ara i te mau mea atâta no to outou paieti