Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A auraro atu ma te taiva ore i te mana i haamauhia e te Atua

A auraro atu ma te taiva ore i te mana i haamauhia e te Atua

A auraro atu ma te taiva ore i te mana i haamauhia e te Atua

“O Iehova hoi to tatou haava; o Iehova ta tatou iriti ture; o Iehova to tatou arii.”—ISAIA 33:22.

1. Eaha te mau mea i riro ai Iseraela i tahito ra ei mea taa ê i roto i te mau nunaa?

 I TE matahiti 1513 H.T.T., ua haamauhia te nunaa o Iseraela. I taua tau ra, aita to ratou e oire pu, aita e fenua aiˈa, e aita e arii iteahia. I riro na to ˈna mau tino huiraatira ei tîtî. Mea taa ê râ taua nunaa apî ra na roto i te tahi atu â ravea. O te Atua ra o Iehova to ratou Haava, to ratou Iriti ture, e to ratou Arii itea ore. (Exodo 19:5, 6; Isaia 33:22) Aita ˈtu e nunaa i nehenehe e parau i te reira no ratou iho!

2. Eaha te mau uiraa e hiti mai no nia i te huru i faanahohia ˈi Iseraela, e no te aha e mea faufaa ˈi te pahonoraa na tatou?

2 I te mea e e Atua nahonaho o Iehova, e oia atoa e Atua no te hau, e tiaturi iho â ïa tatou e e faanaho-maitai-hia te nunaa atoa ta ˈna e faatere. (Korinetia 1, 14:33) O te reira mau â te huru o Iseraela. E nafea râ hoi te hoê faanahonahoraa iteahia i te fenua nei e faaterehia ˈi e te hoê Atua itea ore? Mea maitai ia hiˈopoa tatou i te huru i faatere ai Iehova i taua nunaa i tahito ra, a tapao taa ê ai e nafea ta ˈna haaraa i nia ia Iseraela e haamahitihiti ai i te faufaaraa o te auraroraa ma te taiva ore i te mana ta ˈna i haamau.

Mea nafea o Iseraela i tahito ra i faaterehia ˈi

3. Eaha te mau faanahoraa o te ohipa ta Iehova i rave no te aratai i to ˈna nunaa?

3 Noa ˈtu e o Iehova te Arii itea ore no Iseraela, ua faatoroa oia i te mau tane haapao maitai ei tia iteahia no ˈna. Te vai ra te mau raatira, te mau upoo fetii, e te mau matahiapo no te tavini i te nunaa ei aˈo e ei haava. (Exodo 18:25, 26; Deuteronomi 1:15) Eiaha râ tatou ia manaˈo e aita anaˈe te aratairaa a te Atua, e nehenehe ta taua feia haapao hopoia ra e haava i te mau mea ma te haroaroaraa e te maramarama hape ore. E ere ratou i te taata tia roa, e aita ta ratou i nehenehe e hiˈo i roto i te mafatu o to ratou mau hoa haamoriraa. Teie râ, i nehenehe na te mau haava o te mǎtaˈu i te Atua e horoa i te mau aˈoraa faufaa na to ratou mau hoa faaroo no te mea ua niuhia te reira i nia i te Ture a Iehova.—Deuteronomi 19:15; Salamo 119:97-100.

4. Eaha te mau haerea i tia na i te mau haava no Iseraela ia ara maitai i te ape, e no te aha?

4 E hau atu â râ te titauhia i te hoê haava i te ite-noa-raa i te Ture. No to ratou huru tia ore, i titauhia na i te mau matahiapo ia ara maitai i te haavî i to ratou iho mau haerea auraa ore—mai te pipiri, te faatia-pae-tahi-raa, e te nounou—o te nehenehe e haapiˈo i ta ratou haavaraa. Ua parau atu Mose ia ratou e: “Eiaha outou e haapao i te huru o te taata ia haava ra; ia hoê â hete to outou faaroo i te taata rii e te feia rarahi; eiaha outou e mǎtaˈu i te mata taata; na te Atua hoi te tuuraa utua.” Oia, i haava na te mau haava i Iseraela ei tia no te Atua. Auê ïa fanaˈoraa taa ê hahano e!—Deuteronomi 1:16, 17.

5. Taa ê atu i te haamauraa i te mau haava, eaha ˈtu â te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te aupuru i to ˈna nunaa?

5 Ua rave Iehova i te tahi atu â mau faanahoraa no te aupuru i te mau hinaaro pae varua o to ˈna nunaa. Hou atoa ratou a tae atu ai i te Fenua Tǎpǔhia, ua faaue oia ia ratou e faatia i te sekene, te pu o te haamoriraa mau. Ua haamau atoa oia i te autahuˈaraa no te haapii i te Ture, te pûpû i te mau tusia animara, e te tutui i te mea noˈanoˈa i te poipoi e te ahiahi. Ua faatoroa te Atua i te tuaana o Mose, o Aarona, ei tahuˈa rahi matamua e i ta Aarona mau tamaiti ei tauturu i to ratou metua tane i roto i ta ˈna mau hopoia.—Exodo 28:1; Numera 3:10; Paraleipomeno 2, 13:10, 11.

6, 7. (a) Eaha te taairaa i rotopu i te mau tahuˈa e te mau ati Levi e ere i te tahuˈa? (b) Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai i te mea e i rave na te mau ati Levi i te mau ohipa rau? (Kolosa 3:23)

6 E ohipa iti rahi te aupururaa i te mau hinaaro pae varua o tau mirioni taata, e mea huru iti te mau tahuˈa. No reira te mau faanahoraa i ravehia ˈi ia tauturu te tahi mau melo o te ati Levi ia ratou. Ua na ô Iehova ia Mose e: “E pûpû atu oe i te ati Levi ia Aarona e ta ˈna pue tamarii; tei ia ˈna anaˈe hoi ratou atoa ra, no roto i te tamarii a Iseraela ra.”—Numera 3:9, 39.

7 Mea faanaho-maitai-hia te mau ati Levi. I vahihia na ratou na roto i na utuafare e toru—to Geresona, to Kohata, e to Merari—te tahi ta ˈna iho hopoia. (Numera 3:14-17, 23-37) E au ra paha te tahi mau hopoia i te mea faufaa aˈe i te tahi atu, mea faufaa roa râ te taatoaraa. No ta ratou ohipa, i tapiri roa na te mau ati Levi a Kohata i te afata moˈa o te faufaa e i te mau tauihaa o te sekene. I fanaˈo na râ te mau ati Levi atoa, a Kohata anei aore ra eita, i te mau fanaˈoraa taa ê faahiahia. (Numera 1:51, 53) Ma te peapea, aita te tahi pae i poihere i ta ratou mau fanaˈoraa taa ê. Aita ratou i auraro noa ma te taiva ore i te mana ta te Atua i haamau, ua mauruuru ore râ ratou e ua topa i roto i te teoteo, te nounou toroa, e te pohehae. To roto te hoê ati Levi o Kora te iˈoa ia ratou.

“Te titau nei â outou i te toroa tahuˈa nei?”

8. (a) O vai na o Kora? (b) Eaha paha tei turai ia Kora ia haamata i te hiˈo i te mau tahuˈa ia au i te manaˈo pae tino noa?

8 E ere o Kora i te upoo o te mau fetii ati Levi, e ere atoa oia i te upoo o te mau fetii ati Kohata. (Numera 3:30, 32) E raatira faaturahia râ oia i Iseraela. No ta ˈna mau hopoia, i haa amui na paha o Kora e o Aarona e ta ˈna mau tamaiti. (Numera 4:18, 19) No te mea e i ite roa ˈtu na oia i te mau hapa a teie mau taata, ua feruri paha o Kora mai teie: ‘Eaha râ teie mau tahuˈa i te tia ore, e tera râ, te titauhia mai ra ia auraro atu vau ia ratou! Aita hoi i maoro aˈenei, ua hamani o Aarona i te hoê kafa auro. Na roto i te haamoriraa i taua kafa ra, ua topa to matou nunaa i roto i te haamoriraa idolo. I teie nei, te tavini nei o Aarona, te tuaana o Mose, ei tahuˈa rahi! Eaha râ te faatia pae tahi! E te mau tamaiti a Aarona, o Nadaba e o Abihu? Oia mau, ua faaite raua i te faatura ore rahi no ta raua mau hopoia taa ê i haapohe roa ˈi Iehova ia raua!’ * (Exodo 32:1-5; Levitiko 10:1, 2) Noa ˈtu eaha te manaˈo o Kora, mea papu e ua haamata oia i te hiˈo i te autahuˈaraa ia au i te manaˈo pae tino. Ua turai te reira ia ˈna ia orure i te hau ia Mose e ia Aarona e, i te pae hopea, ia Iehova.—Samuela 1, 15:23; Iakobo 1:14, 15.

9, 10. Eaha te pariraa a Kora e a to ˈna mau hoa orure hau ia Mose, e no te aha ratou i ite ai e mea maitai aˈe eiaha?

9 I te mea e e taata mana oia, e ere i te mea fifi na Kora ia huti mai i te feia hoê â huru feruriraa e to ˈna, i to ˈna ra paeau. Ua noaa ia ˈna, e ia Datana e ia Abirama atoa, e 250 feia turu—e mau raatira anaˈe o te amuiraa. Ua haere amui ratou ia Mose e ia Aarona ra e ua na ô atu e: “Te moˈa atoa nei te taata atoa e ati noa ˈˈe te amuiraa atoa nei, e tei roto Iehova ia ratou ra: e tena na, eaha orua i faateitei ai ia orua iho e haehaa iho nei te amuiraa o Iehova nei?”—Numera 16:1-3.

10 Ua ite hoi te mau orure hau e mea maitai aˈe eiaha e aa ˈtu i te mana o Mose. Aita i maoro aˈenei, ua na reira mau atoa o Aarona e o Miriama. Oia mau, ua feruri atoa raua mai ia Kora ra! Ia au i te Numera 12:1, 2, ua ui raua e: “Ia Mose anaˈe ra anei ta Iehova parauraa mai? aita anei oia i parau ia tâua atoa nei?” Te faaroo noa maira Iehova. Ua faaue Oia ia Mose, ia Aarona, e ia Miriama e putuputu i te uputa o te tiahapa amuiraa e ia faaite Oia o vai te aratai ta ˈna i maiti. I muri iho, ma te maramarama maitai, ua parau Iehova e: “E peropheta i ǒ outou na, ua mataro vau nei o Iehova i te faaite ia ˈna i roto i te orama, e i te parau ia ˈna i roto i te taoto: aita râ vau i na reira i tau tavini nei ia Mose, o tei haapao maitai i to ˈu atoa nei utuafare.” I muri aˈe i te reira, ua faatupu Iehova i te maˈi lepera i nia ia Miriama no te hoê taime poto.—Numera 12:4-7, 10.

11. Mea nafea to Mose faatitiaifaroraa i te ohipa ta Kora i faatupu?

11 Ua ite mau â o Kora e te feia i tia i to ˈna ra paeau i taua ohipa ra. Aita e mea i faatia i ta ratou orureraa hau. Noa ˈtu â, ua tamata Mose i te haaferuri ia ratou ma te faaoromai. Ua faaitoito oia ia ratou e mauruuru atu â i ta ratou mau fanaˈoraa taa ê a na ô ai e: “E mea iti anei ia outou, outou i faataahia e te Atua no Iseraela no roto i te amuiraa Iseraela nei, ia hopoi oia ia outou i pihaiiho ia ˈna ihora.” Eita, e ere i te “mea iti”! Te fanaˈo rahi aˈena ra te mau ati Levi. Eaha ˈtu â ta ratou e hinaaro ra? Te faataa ra te mau parau a Mose i muri mai i te feruriraa o to ratou aau: “Te titau nei â outou i te toroa tahuˈa nei?” * (Numera 12:3; 16:9, 10) Eaha râ to Iehova huru i mua i teie orureraa hau i te mana ta ˈna i haamau?

E arai mai te Haava o Iseraela

12. Tei te aha e maitai noa ˈi te taairaa o Iseraela e te Atua?

12 I to Iehova horoaraa i te Ture na Iseraela, ua parau oia i te nunaa e ia faaroo ratou, e riro ratou ei “nunaa moˈa” e e vai moˈa noa ratou ia tamau noa ratou i te farii i te faanahoraa a Iehova. (Exodo 19:5, 6) I teie nei e te tupu ra te orureraa hau, ua tae mai ïa te taime e arai mai ai te Haava e te Iriti ture o Iseraela! Ua na ô atu Mose ia Kora e: “Ei mua oe e to oe ra pǔpǔ i te aro o Iehova; o oe, e o ratou, e o Aarona, ananahi; e rave hoi te taata atoa i ta ˈna auˈa tutuiraa mea noˈanoˈa, a tuu ai i te mea noˈanoˈa i nia iho; e piti hanere e pae ahuru auˈa tutuiraa mea noˈanoˈa ta outou e hopoi mai i mua i te aro o Iehova, o te taata o ta ˈna iho auˈa tutuiraa mea noˈanoˈa; o oe hoi e o Aarona, ta orua atoa auˈa tutuiraa mea noˈanoˈa.”—Numera 16:16, 17.

13. (a) No te aha e haerea teoteo ai ia pûpû te mau orure hau i te mea noˈanoˈa na Iehova? (b) Ua nafea Iehova i te mau orure hau?

13 Ia au i te Ture a te Atua, o te mau tahuˈa anaˈe te tia ia pûpû i te mea noˈanoˈa. I te manaˈo-noa-raa e na te hoê ati Levi e ere i te tahuˈa e pûpû i te mea noˈanoˈa na Iehova, e tia roa i taua mau orure hau ra ia feruri maitai. (Exodo 30:7; Numera 4:16) Aita ïa o Kora e to ˈna feia turu! Ia poipoi aˈe, “ua haaputuputu maira” oia “i te amuiraa atoa ra i reira ia raua ra, i te uputa o te tiahapa amuiraa ra.” Te faaite maira te papai e: “Ua parau maira Iehova ia Mose raua o Aarona, na ô maira, A faataa ê na orua i rapae i teie nei amuiraa, ia haamou roa vau ia ratou i teie nei.” Ua taparuparu râ o Mose e o Aarona e ia faaorahia te nunaa. Ua farii Iehova i ta raua mau taparuparuraa. Area o Kora e to ˈna mau taata ra, “ua puroro maira te auahi mai ǒ mai ia Iehova ra, pau ihora na taata e piti hanere e pae ahuru tei hopoi i te mea noˈanoˈa ra.”—Numera 16:19-22, 35. *

14. No te aha Iehova i rave ai i te hoê ohipa etaeta i nia i te amuiraa o Iseraela?

14 Ma te maere mau, ua ite te mau Iseraela mea nafea to Iehova haaraa i nia i te mau orure hau e aitâ râ ratou i huti mai i te haapiiraa. “Poipoi aˈera râ, ua amuamu anaˈe ihora te amuiraa tamarii atoa a Iseraela ia Mose raua atoa o Aarona, na ô aˈera, Ua taparahi orua i te taata no Iehova.” Te tia ra te mau Iseraela i te paeau o te mau orure hau! I te pae hopea, aita Iehova i faaoromai faahou. Aita e taata—tae noa ˈtu o Mose e o Aarona—i nehenehe faahou e arai no te nunaa i teie nei. Ua faatupu Iehova i te hoê ati i nia i te feia faaroo ore, “e te feia i pohe roa i taua maˈi pohe ra, hoê ïa ahuru ma maha i te tausani e hitu hoi hanere; e taa ê hoi tei pohe i te orure hau a Kora ra.”—Numera 16:41-49.

15. (a) No te aha i tia ˈi i te mau Iseraela ia farii i te aratairaa a Mose e a Aarona ma te haamarirau ore? (b) Eaha ta teie aamu i haapii ia outou no nia ia Iehova?

15 I nehenehe noa na i teie rahiraa taata e ape i te pohe. Ahiri noa paˈi ratou i feruri maitai i taua mau mea ra. I nehenehe na ta ratou e ui ia ratou e: ‘O vai tei tia ˈtu i mua ia Pharao ma te faaû i te pohe? Na vai i titau ia tuuhia te mau Iseraela? O vai te taata hoê roa tei titauhia e paiuma i nia i te mouˈa Horeba i muri aˈe i to Iseraela faaoraraahia no te paraparau tia ˈtu e te melahi a te Atua?’ Papu maitai e ua haapapu te aamu faahiahia o Mose e o Aarona i to raua taiva ore ia Iehova e to raua here i te nunaa. (Exodo 10:28; 19:24; 24:12-15) Aita Iehova i mauruuru i te haapoheraa i te mau orure hau. Teie râ, i te papuraa e e tamau noa te nunaa i roto i ta ratou orureraa hau, ua rave oia i te hoê ohipa taa maitai. (Ezekiela 33:11) Mea faufaa roa teie mau mea atoa na tatou i teie tau. No te aha?

Te faataaraa i te tia i teie tau

16. (a) Eaha te mea tei tia ia haapapu i te manaˈo o te mau ati Iuda no te senekele matamua e o Iesu te tia o Iehova? (b) No te aha Iehova i mono ai i te autahuˈaraa ati Levi e ua mono atu oia e te aha?

16 I teie tau, te vai ra te hoê “nunaa” apî o Iehova to ratou Haava itea ore, to ratou Iriti ture, e to ratou Arii. (Mataio 21:43) Ua fa mai taua “nunaa” ra i te senekele matamua T.T. ra. Hou te reira tau, ua monohia te sekene no te tau o Mose e te hiero haviti i Ierusalema, i reira te mau ati Levi e rave noa ˈi i te ohipa. (Luka 1:5, 8, 9) Teie râ, i te matahiti 29 T.T., ua fa mai te tahi atu hiero, te hoê hiero pae varua, o Iesu Mesia te Tahuˈa Rahi. (Hebera 9:9, 11) Ua hiti faahou mai te tumu parau o te mana i haamauhia e te Atua. O vai ta Iehova e faaohipa no te aratai i teie “nunaa” apî? Ua haapapu Iesu e mea taiva ore oia i te Atua ma te taotia ore. Mea aroha na ˈna te taata. Ua faatupu atoa oia e rave rahi semeio faahiahia. Teie râ, mai to ratou metua tupuna aˈî etaeta, ua patoi te rahiraa o te mau ati Levi ia Iesu. (Mataio 26:63-68; Ohipa 4:5, 6, 18; 5:17) I te pae hopea, ua mono Iehova i te autahuˈaraa ati Levi e te mea taa ê roa—te hoê autahuˈaraa arii. Te vai noa ra te autahuˈaraa arii e tae roa mai i teie tau.

17. (a) Teihea pǔpǔ te riro ei autahuˈaraa arii i teie tau? (b) E nafea Iehova ia faaohipa i te autahuˈaraa arii?

17 O vai to roto i teie autahuˈaraa arii i teie tau? Te pahono ra te aposetolo Petero i taua uiraa ra i roto i ta ˈna rata matamua i faauruahia. Ua papai o Petero i te mau melo faatavaihia o te tino o te Mesia e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Petero 1, 2:9) Ia au i teie mau parau, mea papu e, ei pǔpǔ, o te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu to roto i teie “autahuˈaraa arii,” ta Petero e parau atoa ra te “nunaa moˈa.” O ratou te tia ta Iehova e faaohipa no te horoa i te haapiiraa e te aratairaa pae varua na to ˈna nunaa.—Mataio 24:45-47.

18. Eaha te taairaa i rotopu i te mau matahiapo i faatoroahia e te autahuˈaraa arii?

18 E tia te mau matahiapo no te autahuˈaraa arii, e amo ratou i te mau hopoia i roto i te mau amuiraa a te nunaa o Iehova na te ao atoa nei. E au i teie mau tane to tatou faatura e to tatou turu ma te aau atoa, mea faatavaihia anei ratou aore ra aita. No te aha? No te mea, na roto i to ˈna varua moˈa, ua faatoroa Iehova i te mau matahiapo i nia i to ratou mau tiaraa. (Hebera 13:7, 17) E nafea hoi te reira?

19. Na roto i teihea auraa e faatoroahia ˈi te mau matahiapo e te varua moˈa?

19 Ua raea i teie mau matahiapo te mau titauraa i faataahia i roto i te Parau a te Atua, na te varua o te Atua hoi te reira i tuu mai. (Timoteo 1, 3:1-7; Tito 1:5-9) E nehenehe ïa e parauhia e ua faatoroahia ratou maoti te varua moˈa. (Ohipa 20:28) E tia i te mau matahiapo ia matau maitai i te Parau a te Atua. Mai te Haava Rahi roa ˈˈe tei faatoroa ia ratou, e tia atoa i te mau matahiapo ia riri i te mau mea atoa e au i te faatia-pae-tahi-raa i roto i te haavaraa.—Deuteronomi 10:17, 18.

20. Eaha ta outou e haafaufaa rahi i roto i te mau matahiapo o te haa puai ra?

20 Eiaha tatou ia aa ˈtu i to ratou mana, ia mauruuru mau râ tatou i ta tatou mau matahiapo e haa puai ra! E faatupu ta ratou taviniraa haapao maitai, e pinepine e rave rahi matahiti i te maoro, i to tatou tiaturi. E faaineine e e faatere ratou i te mau putuputuraa a te amuiraa ma te tuutuu ore, e rave amui ratou e tatou i roto i te pororaa i “te evanelia o te basileia,” e e horoa mai i te aˈoraa bibilia ia hinaaro tatou. (Mataio 24:14; Hebera 10:23, 25; Petero 1, 5:2) E haere mai ratou e hiˈo ia tatou ia maˈihia tatou e e tamahanahana mai ia oto tatou. E turu ratou ma te taiva ore e te pipiri ore i te mau faufaa a te Basileia. To nia te varua o Iehova ia ratou; te farii maitai ra oia ia ratou.—Galatia 5:22, 23.

21. E tia i te mau matahiapo ia ite maite i te aha, e no te aha?

21 Parau mau, e ere te mau matahiapo i te mea tia roa. No te mea ua ite maite ratou i to ratou mau taotiaraa, eita ratou e tamata i te faahepo i te nǎnǎ, “te tufaa a te Atua.” Area râ, e faariro ratou ia ratou iho ei ‘tauturu i te oaoa o to ratou mau taeae.’ (Petero 1, 5:3; Korinetia 2, 1:24) Mea here na te mau matahiapo haehaa e te haa puai ia Iehova, e ua ite ratou e ia rahi noa ˈtu ratou i te pee ia ˈna, e rahi noa ˈtu te maitai ta ratou e nehenehe e rave i roto i te amuiraa. Ma te haamanaˈo i te reira, e tutava tamau ratou i te faahotu i te mau huru maitatai o te Atua, mai te aroha, te aumihi, e te faaoromai.

22. Mea nafea te hiˈo-faahou-raa i te aamu o Kora i te haapaariraa i to outou faaroo i te faanahonahoraa iteahia a Iehova?

22 Auê tatou i te oaoa e o Iehova to tatou Arii itea ore, o Iesu Mesia to tatou Tahuˈa Rahi, o te autahuˈaraa arii faatavaihia to tatou mau orometua haapii, e o te mau matahiapo Kerisetiano haapao maitai to tatou feia aˈo! Noa ˈtu e aita e faanahonahoraa faaterehia e te taata o te riro ei mea tia roa, e oaoa tatou i te tavini i te Atua e te mau hoa faaroo haapao maitai o te auraro ma te oaoa i te mana i haamauhia e te Atua!

[Nota i raro i te api]

^ E hiˈoraa maitai to te tahi atu na tamaiti a Aarona, o Eleazara e o Itamara, i roto i ta raua taviniraa ia Iehova.—Levitiko 10:6.

^ E mau ati Reubena o Datana e o Abirama, te mau hoa orure hau o Kora. No reira, e au ra e aita raua e nounou ra i te toroa tahuˈa. Te inoino ra raua i te tiaraa aratai o Mose e i te mea e, i taua taime ra, aitâ ratou i tapae atura i te Fenua Tǎpǔhia.—Numera 16:12-14.

^ I te tau o te mau patereareha, e tia te upoo utuafare taitahi no ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii i mua i te Atua, a pûpû atoa ˈi i te mau tusia no ratou. (Genese 8:20; 46:1; Ioba 1:5) Teie râ, i te haamauraahia te Ture, ua faatoroa Iehova i te mau tane o te utuafare o Aarona ei tahuˈa e na ratou e pûpû i te mau tusia. Aita ïa na orure hau e 250 e hinaaro ra e auraro i teie tauiraa i te pae faanahoraa.

Eaha ta outou i haapii mai?

• Eaha te mau faanahoraa î i te here ta Iehova i rave no te aupuru i te mau Iseraela?

• No te aha e ore ai e nehenehe e faatia i te orureraa hau a Kora ia Mose e ia Aarona?

• Eaha te haapiiraa e vai ra no tatou i roto i te huru i haa ˈi Iehova i nia i te mau orure hau?

• E nafea tatou e faaite ai e te mauruuru ra tatou i te mau faanahoraa a Iehova i teie tau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

E faariro anei outou i te mau hopoia atoa i roto i te taviniraa ia Iehova ei fanaˈoraa taa ê?

[Hohoˈa i te api 10]

“E tena na, eaha orua i faateitei ai ia orua iho e haehaa iho nei te amuiraa o Iehova nei?”

[Hohoˈa i te api 13]

E tia te mau matahiapo faatoroahia no te autahuˈaraa arii