Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faatere ra anei te mau tiaturiraa niu ore i to outou oraraa?

Te faatere ra anei te mau tiaturiraa niu ore i to outou oraraa?

Te faatere ra anei te mau tiaturiraa niu ore i to outou oraraa?

TE VAI ra te mau tiaturiraa niu ore i te ao atoa nei. I te tahi taime, e haafaufaa-rahi-hia te reira ei tufaa o te taˈere. Aore ra e hiˈohia paha te reira mai te tahi mea e ere i te mea faufaa roa—o te faariro i te oraraa ei mea au atu â. I te mau fenua i Tooa o te râ, e ere te mau tiaturiraa niu ore i te mea faufaa. I te tahi atu mau fenua, i Afirika ei hiˈoraa, e mana rahi to te mau tiaturiraa niu ore i roto i te oraraa o te taata.

Ua niuhia te rahiraa o te taˈere Afirika i nia i te tiaturiraa niu ore. E pinepine, e haamahitihiti te hohoˈa teata, te ratio, e te mau papai i Afirika i te mau tiaturiraa niu ore e te mau tumu parau miterio, mai te peu tahutahu, te haamoriraa i te tupuna, e te mau taritoa. No te aha te taata e pee roa ˈi i te mau tiaturiraa niu ore, e nohea mai te mau tiaturiraa niu ore?

Nohea mai te mau tiaturiraa niu ore?

No ǒ roa mai e rave rahi tiaturiraa niu ore i te hoê mǎtaˈu i te mau varua o te feia pohe aore ra te mau varua o te tahi atu â mau mea. Ia tupu te tahi mau ohipa, e parauhia e te tamata ra teie mau varua i te farerei i te feia ora ma te hoê haamǎtaˈuraa, hoê faaararaa, aore ra hoê utua maitai.

Ua taai-roa-atoa-hia te mau tiaturiraa niu ore i te faaoraraa e te rapaauraa i te maˈi. No te rahiraa o te taata i te mau fenua e haere ra i mua, e mea moni roa te rapaauraa apî e e pinepine, eita e noaa mai. No reira e rave rahi e imi ai i te rapaauraa aore ra e tamata ˈi i te rave i te tahi mau ravea arairaa na roto i te fariuraa i nia i te mau peu a te mau tupuna, te peu tahutahu, e te mau tiaturiraa niu ore. E mea au aˈe atoa na ratou e farerei i te hoê tahuˈa tahutahu o tei ite i ta ratou mau peu e o te paraparau i to ratou reo, eiaha râ te hoê taote. E mea na reira ïa e ruperupe noa ˈi te mau tiaturiraa niu ore.

Ia au i te mau tutuu niu ore, eita te maˈi e te ati e tupu noa mai mai tera, o te tahi râ mau puai i roto i te ao varua te tumu. E nehenehe te mau tahuˈa tahutahu e parau e aita te hoê tupuna i pohe e mauruuru ra i te tahi mea. Aore ra e nehenehe te feia taura e parau e ua faatae te hoê taata i te tahi ino i nia i te taata ati na roto i te arai o te hoê tahuˈa tahutahu enemi, e no reira te maˈi aore ra te ati i tupu ai.

Ua rau te mau tiaturiraa niu ore i te ao nei, e tei te tutuu, te aai, e te mau tupuraa o te fenua e parare ai te reira. Te manaˈo tumu matauhia râ, o te tiaturiraa ïa e mea hinaarohia ia tamǎrûhia te hoê taata, aore ra te tahi mea o te ao varua itea ore.

E mea ino ore anei aore ra e mea atâta?

No te rahiraa o te mau utuafare, e tupuraa taa ê e te oaoa roa ia fanauhia mai na maehaa. Area te taata e paturu i te tiaturiraa niu ore ra, e nehenehe oia e manaˈo e e tapao tera. I te tahi mau tuhaa fenua no Afirika Tooa o te râ, e mea rahi o te hiˈo i te reira mai te fanauraa o te mau atua, e e haamorihia ïa na maehaa. Ia pohe hoê aore ra na maehaa e piti, e taraihia te mau tii nainai o na maehaa, e e tia i te utuafare ia pûpû i te maa na teie mau idolo. I te tahi atu mau vahi, e hiˈo te taata i te fanauraa o na maehaa mai te hoê ati, e tae roa te tahi mau metua i te haapohe hoê aˈe o raua. No te aha? I to ratou manaˈo, mai te peu e e ora na maehaa, e taparahi pohe ïa raua i to raua na metua ia tae i te hoê mahana.

Te faaite ra te mau hiˈoraa mai teie e noa ˈtu e e mea au e mea ino ore te tahi mau tiaturiraa niu ore, e nehenehe te tahi atu e riro ei mea atâta—e haapohe atoa. Na roto i te hoê tatararaa ino, e nehenehe te hoê tupuraa ino ore e riro mai ei ohipa atâta.

Oia, i te tanoraa, e manaˈo papu roa te tiaturiraa niu ore, e huru haapaoraa. Ia hiˈohia te mau huru atâta o te tiaturiraa niu ore, e mea tano ia ui e: O vai mau â te maitaihia i te mau tiaturiraa e te mau peu niu ore?

Te tumu o te mau tiaturiraa niu ore

Noa ˈtu eaha te mau haapapuraa, te patoi nei te tahi mau taata i te vai-mau-raa o Satani aore ra o te mau varua iino. I te tau tamaˈi râ, e nehenehe te oreraa e farii e te vai mau ra te hoê enemi atâta e aratai noa ˈtu i te ati. E parau mau atoa no te hoê aroraa i te mau varua puai aˈe i te taata, ua papai hoi te aposetolo Paulo e: ‘Te to nei tatou i te mau varua iino.’—Ephesia 6:12.

Noa ˈtu e eita tatou e ite mata ia ratou, te vai mau ra te mau varua iino. Te faatia ra te Bibilia e ua faaohipa te hoê ihotaata varua itea ore i te hoê ophi, mai te hoê taata o te haaparaparau i te hoê hauti haavare, no te paraparau e te vahine matamua ra o Eva, e ua turai ia ˈna ia patoi i te Atua. (Genese 3:1-5) Te faataa ra te Bibilia i teie ihotaata varua mai ‘te ophi tahito ra, tei parauhia o te Diabolo ra e o Satani, o tei haavare i to te ao atoa nei.’ (Apokalupo 12:9) Ua manuïa taua varua ra o Satani i te ume i te tahi atu mau melahi i roto i te orureraa hau. (Iuda 6) Ua riro mai teie mau melahi iino ei demoni, ei enemi no te Atua.

Ua tiavaru Iesu i te mau demoni i parahi i roto i te taata, ua na reira atoa ta ˈna mau pǐpǐ. (Mareko 1:34; Ohipa 16:18) E ere teie mau varua i te mau tupuna i pohe, no te mea ‘aita a te feia i pohe ra e parau itea.’ (Koheleta 9:5) Area râ, e mau melahi orure hau ratou o tei haavarehia e Satani. E ere i te ohipa hauti ia paraparau atu ia ratou aore ra ia pee i to ratou mana, no te mea e au ratou i to ratou aratai ra o Satani te Diabolo, o te hinaaro e haapau ia tatou. (Petero 1, 5:8) Ta ratou fa, e haafariu ê ïa ia tatou i te tiaturiraa hoê roa no te huitaata—te Basileia o te Atua.

Te faaite ra te Bibilia hoê o te mau raveraa a Satani e a ta ˈna mau demoni: ‘O Satani tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama.’ (Korinetia 2, 11:14) E hinaaro o Satani e turai ia tatou ia tiaturi e e nehenehe ta ˈna e pûpû mai i te hoê huru oraraa maitai aˈe. No reira, ia hiˈohia te tahi mau maitai taime poto, e au ra ïa e no ǒ mai i te mau varua iino ra. Teie râ, eita ta ratou e nehenehe e horoa mai i te mau ravea tamau. (Petero 2, 2:4) Eita ta ratou e nehenehe e horoa mai i te ora mure ore, e e fatata ratou i te haamouhia. (Roma 16:20) O to tatou Atua Poiete anaˈe te tumu o te ora mure ore e o te oaoa mau e o te parururaa maitai roa ˈˈe i te mau puai varua iino.—Iakobo 4:7.

E faahapa te Atua i te taata o te imi i te tauturu i roto i te mau peu tahutahu. (Deuteronomi 18:10-12; Mau arii 2, 21:6) Te haamatau ra ïa outou i te enemi, ma te faaau i te hoê faufaa e te feia i haavare i te Atua! Ia hiˈo outou i te hoê tohuraa tapao, ia uiui i te hoê tahuˈa a te opu fetii, aore ra ia rave i te tahi peu niu ore, te auraa ïa e te vaiiho ra outou e ia mana te mau varua iino i nia i ta outou mau faaotiraa e rave i roto i to outou oraraa. Mai te huru ra e te turu ra outou i ta ratou patoiraa i te Atua.

E nehenehe anei e paruruhia i te ino?

Te haapii ra o Ade, * te hoê taata e faaea ra i Niger, i te Bibilia e te hoê taata poro taime taatoa Ite no Iehova. Ua faataa o Ade no te aha oia i tamau ai i te hoê taoˈa manamana paruru i roto i ta ˈna fare toa: “E mea rahi te enemi.” Ua faaite atura te orometua haapii i te Bibilia ia ˈna e o Iehova anaˈe te nehenehe e tiaturihia no te paruru mau â ia tatou. Ua taio oia i te Salamo 34:7 ia Ade, e na ô ra e: “Te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.” Ua faaoti o Ade e: “Mai te peu e e nehenehe iho â ta Iehova e paruru ia ˈu, e tatara ïa vau i te taoˈa manamana paruru.” I teie nei, tau matahiti i muri aˈe, te haa ra oia ei matahiapo e ei tavini taime taatoa. Aita hoê aˈe o to ˈna mau enemi i hamani ino ia ˈna.

Te faaite ra te Bibilia e e tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia to tatou paatoa, noa ˈtu e te turu ra tatou i te mau tiaturiraa niu ore aore ra aita. (Koheleta 9:11) Eita roa ˈtu râ Iehova e tamata ia tatou ma te mau ohipa iino. (Iakobo 1:13) O te hara i tutuuhia mai e Adamu te tumu o te pohe e te huru tia ore. (Roma 5:12) E no reira te taata atoa e maˈihia ˈi e e hape atoa ˈi i te tahi taime, e tupu atu ai te mau faahopearaa iino. No reira, mea hape ia parau e o te mau varua iino te tumu o te mau maˈi aore ra o te mau fifi atoa o te oraraa. E turai noa tera tiaturiraa ia tatou ia tamata i te tamǎrû i te mau varua na roto i te tahi ravea. * Ia maˈihia tatou, e tia ia tatou ia haere e hiˈo i te taote, eiaha e ani i te manaˈo o te hoê ‘haavare, e te metua o te haavare,’ o Satani te Diabolo. (Ioane 8:44) Ia au i te mau numera, aita te feia e ora ra i te mau fenua e mea rahi te mau tiaturiraa niu ore a te mau tupuna i reira e ora maoro atu â ra aore ra e ora maitai aˈe ra i te feia i te tahi atu mau fenua. E mea maramarama maitai ïa e eita te mau tiaturiraa niu ore e haamaitai i te ea.

E mea puai aˈe te Atua i te mau varua iino, e te haapao ra Oia i to tatou maitai. ‘Tei te feia parau-tia to te Fatu ra mata, e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa.’ (Petero 1, 3:12) A pure ia ˈna no te ani i te parururaa e te paari. (Maseli 15:29; 18:10) A tutava i te maramarama i ta ˈna Parau Moˈa, te Bibilia. O te ite mau i te Bibilia te parururaa maitai roa ˈˈe no tatou. E tauturu mai te reira ia ite tatou no te aha te mau ohipa iino e tupu ai e nafea e fanaˈo ai i te farii maitai a te Atua Mana hope.

Mau maitai o te ite i te Atua

Te ite mau ia Iehova e i ta ˈna mau opuaraa—tei taa ê roa hoi i te ite ore e te tiaturiraa niu ore—o te taviri ïa e fanaˈo ai i te parururaa mau. O ta te hiˈoraa ïa o Jean no Bénin e faaite ra. Ua aˈa roa te mau tiaturiraa niu ore i roto i te fetii o Jean. Ia au i te mau peu niu ore a te opu fetii, e tia i te hoê vahine no fanau noa ˈtura i te hoê tamaiti ia faaea i roto i te hoê tiahapa taa ê e iva mahana i te maoro. Mai te peu e e fanau oia i te hoê tamahine, e faaea ïa oia i roto i te tiahapa e hitu mahana i te maoro.

I te matahiti 1975, ua fanau te vahine a Jean i te hoê aiû tamaroa haviti, ta raua i mairi i te iˈoa o Marc. Ia au i to raua ite i te Bibilia, aita o Jean raua ta ˈna vahine i hinaaro e amui atu i te mau varua iino. Teie râ, ua hema anei raua i te riaria e i te faaheporaa e pee i te tiaturiraa niu ore e ia faaea te mama i roto i te tiahapa? Aita—ua patoi raua i teie tiaturiraa niu ore a te opu fetii.—Roma 6:16; Korinetia 2, 6:14, 15.

Ua hamani-ino-hia anei te utuafare o Jean? E rave rahi matahiti tei mairi, e i teie nei e tavini tauturu o Marc i roto i te amuiraa a te mau Ite no Iehova o to ˈna fenua. Te oaoa nei te utuafare taatoa e aita ratou i vaiiho e ia mana te tiaturiraa niu ore i nia i to ratou oraraa e ia haafifi i to ratou maitai pae varua.—Korinetia 1, 10:21, 22.

E tia i te mau Kerisetiano mau ia haapae roa i te peu ino niu ore i roto i to ratou oraraa e ia farii i te maramarama pae varua no ǒ mai i te Atua Poiete ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. E nehenehe ïa ratou e fanaˈo i te hau mau o te feruriraa no te mea ua ite ratou e te rave ra ratou i te mea tia i te aro o te Atua.—Ioane 8:32.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ A hiˈo i te tumu parau “Na te Diabolo anei to tatou maˈi e faatupu?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 1999.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 5]

Te tahi mau tiaturiraa niu ore matauhia i te ao nei

• Ia faatiahia te patia Tinito i roto i te hoê auˈa raiti, e tapao ïa o te pohe

• Ia itehia te hoê chouette i te maramarama o te mahana, e hopoi mai ïa i te manuïa ore

• Ia mohimohi te hoê mori hinu i roto i te hoê oroa, e tapao faaite ïa e tei pihai mai te mau varua iino

• Ia marua te hoê fare amarara i raro, te auraa ïa e e taata te taparahi-pohe-hia i roto i te fare

• Ia tuuhia te hoê taupoo i nia i te roˈi, e hopoi mai ïa i te manuïa ore

• Ia taˈi te ôe, e horo ê te mau demoni

• Ia pupuhihia te mau mori hinu atoa i nia i te hoê faraoa monamona o te oroa mahana fanauraa i te taime matamua, e tupu ïa te hinaaro o te taata

• Ia tuuhia te hoê purumu i pihai i te hoê roˈi, e pifao ïa te mau varua iino i roto i te purumu i te roˈi

• Ia haere te hoê mimi ereere na mua ia outou, e tapao ïa o te manuïa ore

• Ia marua te hoê patia maa, te auraa ïa e te haere mai ra te hoê taata

• Ia tuuhia te hoê hohoˈa elefani i mua i te opani, e hopoi mai ïa i te manuïa

• Ia tuuhia te hoê auri puaahorofenua i nia noa mai i te opani, e hopoi mai ïa i te manuïa

• Ia tupu te lierre i nia i te fare, e parururaa ïa i te ino

• Ia haere outou na raro aˈe i te hoê eˈa, e hopoi mai ïa i te manuïa ore

• Ia parari te hoê hiˈo, te auraa ïa e hitu matahiti manuïa ore

• Ia manii te pepa, te auraa ïa e e tatamaˈi outou e to outou hoa rahi

• Ia manii te miti papaa, e tupu ïa te manuïa ore e ia taorahia te miti na nia i te tapono aui, e ore ïa te reira

• Ia vaiihohia te hoê parahiraa taueue ia taueue aita e taata i nia iho, e haere mai ïa te demoni e parahi i nia iho

• Ia hurihia te mau tiaa, e hopoi mai ïa i te manuïa ore

• Ia pohe te hoê taata, e tia ia tatarahia te mau haamaramarama ia haere te nephe i rapae au

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Ua tiamâ i te mana o te tiaturiraa niu ore

Te poro ra nau Ite no Iehova i te hoê tuhaa fenua i Afirika Apatoa. I muri aˈe i to nau Ite patotoraa ˈtu, ua iriti mai te hoê vahine e ahu Sangoma moni rahi to ˈna (e ahu tahuˈa tahutahu). Ua hinaaro raua e reva, ua onoono râ te vahine e ia faaite mai raua i ta raua poroi. Ua taio atura hoê o nau Ite i te Deuteronomi 18:10-12 no te faaite ia ˈna eaha te manaˈo o te Atua i te mau peu tahutahu. Ua farii te tahuˈa tahutahu i te poroi e i te hoê haapiiraa bibilia. Ua parau oia e mai te peu e e haapapu mai ta ˈna haapiiraa bibilia e eita o Iehova e au i te peu Sangoma, e faaea ïa oia i te rave i te reira.

I muri aˈe i to ˈna haapiiraa i te pene 10 o te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei e te Bibilia, ua tanina oia i ta ˈna mau taoˈa tahutahu atoa i te auahi e ua haamata i te haere i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia. Hau atu â, ua haamana oia i to ˈna faaipoiporaa, noa ˈtu e ua taa oia e ta ˈna tane 17 matahiti i te maoro. I teie nei, e Ite no Iehova pûpûhia e te bapetizohia raua e piti atoa ra.

[Hohoˈa i te api 6]

Te taora ra te hoê “Sangoma” i te ivi no te ite na roto i te peu hiˈohiˈo eaha te tumu o te mau fifi o te hoê taata maˈi

[Hohoˈa i te api 7]

E hopoi mai te ite mau i te Atua i te parururaa e te oaoa mau