Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua au anei outou i te taioraa i te mau numera hopea o Te Pare Tiairaa? A hiˈo mai te peu e e nehenehe ta outou e pahono i te mau uiraa i muri nei:

Eaha te aumauiui, e no te aha e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia faahotu i te reira?

O te ravea e feruri e tei roto tatou i to vetahi ê tupuraa, mai te taaraa i to vetahi ê oto i roto i to tatou aau. Ua aˈohia te mau Kerisetiano ia faaite i te ‘aroha-atoa-raa, te aroha taeae, e te aau aroha.’ (Petero 1, 3:8) Ua horoa mai o Iehova i te hiˈoraa no te faaite i te aumauiui. (Salamo 103:14; Zekaria 2:8) E nehenehe tatou e tâuˈa ˈtu â ia vetahi ê na roto i te faarooraa, te hiˈoraa, e te feruriraa.—15/4, api 24-6.

Ia noaa mai te oaoa mau, no te aha te faaoraraa pae varua e na mua ˈi i te ravea hopea o te mau paruparu pae tino?

Mea rahi te taata oraora maitai i te pae tino aita e oaoa ra, ua teimaha roa ratou i te fifi. I te tahi aˈe pae, mea rahi te Kerisetiano tei paruparu te tino i teie mahana o te oaoa roa ra i te tavini ia Iehova. Te feia e fanaˈo ra i te faaoraraa pae varua, e fanaˈo atoa ïa i te faaoraraa o te mau paruparu pae tino i roto i te ao apî.—1/5, api 6-7.

• No te aha te Hebera 12:16 e tuu ai ia Esau i roto i te hoê â anairaa e te hoê faaturi?

Te faaite ra te aamu bibilia e ua faatupu o Esau i te hoê huru feruriraa haamauhia i nia i te mau haamaitairaa ru e te haafaufaa-ore-raa i te mau mea moˈa. Ia faatupu te hoê taata i tera huru feruriraa i teie mahana, e aratai te reira i te tahi hara rahi, mai te faaturi.—1/5, api 10-1.

• O vai o Tertullien, e mea matau-maitai-hia o ˈna no te aha?

E taata papai e teologia o ˈna e i ora na i na senekele piti e toru T.T. Mea matau-maitai-hia oia no te tahi mau buka ta ˈna i papai i roto i te parururaa i tei parau-noa-hia te Kerisetianoraa. A pûpû ai oia i ta ˈna parururaa, ua faaô mai o ˈna i te mau manaˈo e haapiiraa philosopho o tei riro ei niu no te mau haapiiraa haavare, mai te Toru tahi.—15/5, api 29-31.

• No te aha e ere te mau tapao tupuna anaˈe te tumu o te maˈi, te haerea, e te pohe o te taata?

Ua manaˈo te mau aivanaa e o te mau tapao tupuna te tumu o te mau maˈi rau o te taata, e te tiaturi ra vetahi e na to tatou mau tapao tupuna e faataa i te haerea o te taata. Tera râ, te faataa ra te Bibilia nohea mai te huitaata, oia atoa nafea te hara e te huru tia ore i haamauiui ai i te huitaata. E tuhaa paha ta te mau tapao tupuna i roto i te hamaniraa i te huru taata, e ohipa rahi atoa râ to tatou huru tia ore e to tatou huru oraraa i nia ia tatou.—1/6, api 9-11.

• Mea nafea to te hoê tâpû gima i itehia i Oxyrhynchos, i Aiphiti, haamaramaramaraa i te faaohiparaa i te iˈoa o te Atua?

Te vai ra te Tétragramme (na reta Hebera e maha o te iˈoa o te Atua) i roto i teie tâpû o te Ioba 42:11, 12 no roto mai i te Septante Heleni. E haapapuraa hau teie e te vai ra te iˈoa Hebera o te Atua i roto i te Septante, i faahiti-pinepine-hia e te mau taata papai i te mau Papai Heleni Kerisetiano.—1/6, api 30.

• Ua faaauhia te mau taputôraa haavî uˈana e te haapohe a te hau emepera Roma i teihea mau haa tuaro no teie tau?

Ua haamanaˈo mai te hoê faaiteiteraa apî i roto i te Colisée i Roma, i Italia, i te tahi mau tupuraa tuea no teie tau na roto i te pataraa i te mau hohoˈa video no nia i te taputôraa puaatoro, te motoraa rahi, te mau faahororaa pereoo e te moto, e te taputôraa te feia mataitai i te tahi atu mau haa tuaro no teie tau. Ua haapao maite te mau Kerisetiano matamua e eita Iehova e au i te haavîraa uˈana aore ra te feia haavî, e hoê â atoa ïa no te mau Kerisetiano i teie mahana. (Salamo 11:5)—15/6, api 29.

A tutava ˈi tatou i te riro ei orometua haapii maitai, eaha ta tatou e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Ezera?

Te haamahiti ra te Ezera 7:10 e maha mea ta Ezera i rave, o ta tatou e faaitoito i te pee. Te parauhia ra e: ‘Ua [1] faaineine Ezera i to ˈna aau i [2] te imi i te ture a Iehova e [3] te rave atu e [4] te haapii ia Iseraela i te faaueraa e te parau-tia.’—1/7, api 20.

• I roto i teihea na huru tupuraa e piti o te ohipa e tia ˈi i te hoê vahine Kerisetiano ia tapoˈi i te upoo?

E fa mai te tupuraa matamua i roto i te utuafare. Te faaite ra te tapoˈiraa te vahine i te upoo e te farii ra oia i te hopoia a ta ˈna tane ei aratai i roto i te pure e te horoaraa i te haapiiraa bibilia. Te tahi atu i roto ïa i te mau ohipa a te amuiraa, i reira o ˈna e faaite ai i to ˈna mauruuru e na te mau Papai e faatia ra i te mau tane bapetizohia ia haapii ia vetahi ê e ia aratai. (Korinetia 1, 11:3-10)—15/7, api 26-7.

• No te aha te mau Kerisetiano e parau ai e e ere te yoga i te tahi noa faaetaetaraa tino e e mea atâta?

Te fa o te haapiiraa i te yoga, o te aratairaa ïa i te hoê taata ia taai atu i te hoê varua puai aˈe i te taata. Taa ê roa i te aratairaa a te Atua, e tapea te yoga i te puai feruriraa natura. (Roma 12:1, 2) E nehenehe te yoga e tuu ia outou i roto i te tahi tupuraa atâta o te peu tahutahu. (Deuteronomi 18:10, 11)—1/8, api 20-2.