Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A pee i te Orometua Rahi

A pee i te Orometua Rahi

A pee i te Orometua Rahi

“E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ . . . ; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—MATAIO 28:19, 20.

1, 2. (a) E nafea tatou paatoa e riro ai ei orometua haapii i nia i te hoê faito? (b) I te pae o te haapiiraa, eaha te hopoia taa ê a te mau Kerisetiano mau?

 E OROMETUA haapii anei outou? I nia i te hoê faito, e orometua haapii tatou paatoa. I te mau taime atoa e faataa ˈi outou i te purumu i te hoê ratere i moe, e faaite ai i te hoê hoa ohipa e nafea ia rave i te hoê ohipa taa maitai, aore ra e faataa ˈi i te hoê tamarii e nafea ia taamu i to ˈna tiaa, te haapii ra outou. E maa mauruuru te noaa mai i te tautururaa ia vetahi ê mai tera, e ere anei?

2 I te pae o te haapiiraa, e hopoia taa ê ta te mau Kerisetiano mau. Ua faauehia tatou e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ . . . ; ma te haapii atu ia ratou.” (Mataio 28:19, 20) I roto atoa i te amuiraa, e taime maitai to tatou e haapii. Ua faatoroahia te mau tane e tia ia ratou no te tavini ei “tiai e ei orometua,” ia tupu maitai te amuiraa. (Ephesia 4:11-13) I roto i ta ratou ohipa Kerisetiano no te mau mahana atoa, e tia i te mau vahine paari ia riro ei ‘feia haapii i te parau maitai’ i te mau vahine apî aˈe. (Tito 2:3-5) O tatou paatoa tei aˈohia e faaitoito i te mau hoa faaroo, e e tia ia tatou ia haapao i taua aˈoraa ra na roto i te faaohiparaa i te Bibilia no te patu ia vetahi ê. (Tesalonia 1, 5:11) Auê ïa hinuhinu te riroraa ei orometua haapii i te Parau a te Atua e te opereraa i te mau faufaa pae varua o te nehenehe e haafaufaa ia vetahi ê ma te taraire!

3. E nafea tatou ia haamaitai i to tatou aravihi ei orometua haapii?

3 E nafea râ tatou e haamaitai ai i to tatou aravihi ei orometua haapii? Na mua roa, mea na roto ïa i te peeraa i te Orometua Rahi, o Iesu. ‘E nafea râ tatou ia pee ia Iesu?’ o ta te tahi pae paha ïa e ui. ‘Mea tia roa hoi oia.’ Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e riro ei orometua haapii tia roa. Teie râ, aita e hiˈoraa mai te aha tatou i te aravihi, e tia ia tatou ia pee maite i te huru i haapii ai Iesu. E tauaparau anaˈe e nafea tatou ia faaohipa e maha o ta ˈna mau ravea—te ahaaha ore, te mau uiraa nanonano, te haaferuriraa tano, e te mau faahohoˈaraa e au.

A haapii ma te ahaaha ore

4, 5. (a) No te aha te ahaaha ore e riro ai ei huru matamua o te parau mau bibilia? (b) No te haapii ma te ahaaha ore, no te aha e mea faufaa ˈi ia ara i ta tatou mau taˈo?

4 E ere te mau parau mau tumu o te Parau a te Atua i te mea fifi roa. Ua parau Iesu i roto i te hoê pure e: “E haamaitai au ia oe, e tau Metua, . . . i te mea, i huna ê noa oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, e ua faaite mai i te tamarii nei.” (Mataio 11:25) Ua rave Iehova e ia heheuhia ta ˈna mau opuaraa i te feia aau haavare ore e te haehaa. (Korinetia 1, 1:26-28) No reira, ua riro te ahaaha ore ei huru matamua o te parau mau bibilia.

5 Ia faatere outou i te hoê haapiiraa bibilia i te fare o te taata aore ra ia farerei faahou outou i te feia anaanatae, e nafea outou ia haapii ma te ahaaha ore? Inaha, eaha ta outou i haapii mai na roto i te Orometua Rahi? Ia maramarama maitai te feia e faaroo ra ia ˈna, mea rahi hoi ‘te haapii-ore-hia e te itea ore,’ ua faaohipa Iesu i te huru paraparau e taa ia ratou. (Ohipa 4:13) No reira, no te haapii ma te ahaaha ore, te titauraa matamua, o te araraa ïa i ta tatou mau taˈo. Aita e faufaa ia faaohipa tatou i te mau taˈo aore ra te mau parau faaoru no te haapapu i to vetahi ê manaˈo e e parau mau te Parau a te Atua. E nehenehe taua “parau ahaaha” ra e haamǎtaˈu i te feia iho â râ aita i rahi te ite aore ra te aravihi. (Korinetia 1, 2:1, 2) Te faaite ra te hiˈoraa o Iesu e e mana iti rahi to te parau mau ia maiti-maitai-hia te mau taˈo ahaaha ore.

6. E nafea tatou eiaha ia horoa i te haamaramaramaraa e rave rahi roa i te piahi o te Bibilia?

6 No te haapii ma te ahaaha ore, e tia atoa ia tatou ia ara maitai eiaha ia horoa i te haamaramaramaraa e rave rahi roa i te piahi o te Bibilia. Ua haapao maitai Iesu i te mau taotiaraa o ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 16:12) E tia ia tatou ia na reira atoa i te haapao maitai i te piahi. Ei hiˈoraa, ia faatere tatou i te hoê haapiiraa i roto i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, aita e faufaa ia faataa tatou i te mau parau rii atoa. * Eiaha atoa ia na nia nia noa i te mau haamaramaramaraa, mai te huru ra e o te faaotiraa i te rahiraa paratarafa i faataahia te mea faufaa roa ˈˈe. Area râ, e haerea paari ia vaiiho e na te mau hinaaro e te mau aravihi o te piahi e faataa i te roa o te haapiiraa. Ta tatou fa, te tautururaa ïa i te piahi ia riro mai ei pǐpǐ a te Mesia e ei taata haamori ia Iehova. E tia ia tatou ia rave i te taime e hinaarohia no te tauturu i te piahi e anaanatae ra ia taa maitai ia ˈna te mea ta ˈna e haapii ra. I reira paha ïa to ˈna aau e putapû ai i te parau mau e e turaihia ˈi oia ia ohipa.—Roma 12:2.

7. Eaha te tahi mau manaˈo tauturu no te haapii ma te ahaaha ore ia vauvau tatou i te tahi tumu parau i roto i te amuiraa?

7 Ia vauvau tatou i te tahi tumu parau i roto i te amuiraa, mai te peu iho â râ e e taata apî tei tae mai, e nafea tatou ia faahiti i te parau “itea”? (Korinetia 1, 14:9) E rave anaˈe e toru manaˈo tauturu. A tahi, a faataa i te mau taˈo matau ore atoa ta outou e faahiti. E mau taˈo taa ê tei taa mai ia tatou i roto i te Parau a te Atua. Ia faaohipa tatou i te mau parau mai “te tavini haapao maitai e te paari,” “te mau mamoe ê atu,” e “Babulonia Rahi,” e tia ia tatou ia faataa maitai i te reira ma te mau parau fifi ore. A piti, eiaha ia rahi te parau. Ia rahi roa te parau, ia faahitihia ma te ahaaha, eita paha te taata e anaanatae faahou e faaroo mai. E noaa te maramarama ia faaorehia te mau taˈo e te mau parau faufaa ore. A toru, eiaha e tamata i te puohu i te mau paratarafa e rave rahi roa. E tuu paha ta tatou maimiraa i te mau parau rii faufaa e rave rahi i te hiti. Mea maitai roa râ ia faanaho i te tumu parau ei tau manaˈo rarahi, a faaohipa ˈi i te parau anaˈe o te paturu i taua mau manaˈo ra e o te nehenehe e tatara-maitai-hia i roto i te taime i faataahia.

Faaohiparaa nanonano i te mau uiraa

8, 9. E nafea tatou ia maiti i te hoê uiraa e au maite i ta te hoê fatu fare e anaanatae? A horoa na i te tahi mau hiˈoraa.

8 A haamanaˈo na e mea aravihi roa Iesu i te faaohipa i te mau uiraa tei turai i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite eaha to roto i to ratou aau e tei faaaraara e tei haamataro i to ratou feruriraa. Na roto i ta ˈna mau uiraa, ua haaputapû Iesu i to ratou aau ma te mǎrû. (Mataio 16:13, 15; Ioane 11:26) E nafea tatou ia faaohipa i te mau uiraa ma te nanonano, mai ia Iesu?

9 Ia poro tatou i tera fare, i tera fare, e nehenehe tatou e faaohipa i te mau uiraa o te faatupu i te anaanatae, a faaineine ai i te ravea ia paraparau tatou no nia i te Basileia o te Atua. E nafea tatou ia maiti i te hoê uiraa e au maite i te mau mea ta te fatu fare e anaanatae? A hiˈopoa maitai. Ia piri atu outou i te hoê fare, a hiˈo haere. Te vai ra anei te mau taoˈa hauti i roto i te aua o te faaite e e tamarii to roto i te fare? Mai te peu e e, e ui ïa tatou e: ‘Ua ui aˈena anei oe mai te aha te huru o te ao ia paari mai ta oe mau tamarii?’ (Salamo 37:10, 11) Mea rahi anei te ponao i nia i te opani mua, aore ra te vai ra anei te hoê ravea parururaa? E ui ïa tatou e: ‘Te manaˈo ra anei oe e e tae mai te hoê tau i reira te taata mai ia oe e ia ˈu e ite ai i te panoonoo ore i te fare e i rapae?’ (Mika 4:3, 4) Te vai ra anei te hoê eˈa no te mau parahiraa huira? E ui ïa tatou e: ‘E tae mai anei te hoê tau i reira te taata ora atoa e fanaˈo ai i te ea maitai?’ (Isaia 33:24) E rave rahi manaˈo tauturu e itea i roto i te buka ra Haaferuriraa i nia i te mau Papai. *

10. E nafea tatou ia faaohipa i te mau uiraa e ia “noaa mai” te mau manaˈo e te mau huru aau o te piahi o te Bibilia, eaha râ te tia ia tatou ia haamanaˈo?

10 E nafea tatou ia faaohipa i te mau uiraa ma te nanonano ia faatere tatou i te mau haapiiraa bibilia? Eiaha mai ia Iesu, eita e tia ia tatou ia hiˈo i roto i te mafatu. E tauturu mai râ te mau uiraa mǎrû e te tano maitai ia “noaa mai” te mau manaˈo e te mau huru aau o te piahi. (Maseli 20:5) Ei hiˈoraa, a feruri na e te haapii ra tatou i te pene ra “No te aha te oraraa i te hoê oraraa paieti e faatupu ai i te oaoa,” i roto i te buka Ite. Te tauaparau ra te reira i te manaˈo o te Atua i te haerea tia ore, te poreneia, e i te tahi atu mau mea. Mea tano paha te mau pahonoraa a te piahi i te mau uiraa, teie râ, te farii ra anei oia i ta ˈna e haapii ra? E ui ïa tatou e: ‘E au anei ia oe e mea maruhi te manaˈo o Iehova no nia i taua mau tumu parau ra?’ ‘E nafea oe ia faaohipa i teie mau faaueraa tumu bibilia i roto i to oe oraraa?’ A haamanaˈo râ e mea faufaa ia faatura i te piahi. Eiaha tatou ia ui i te mau uiraa o te faahaama i te piahi o te Bibilia.—Maseli 12:18.

11. E nafea te feia orero i mua i te taata ia faaohipa i te mau uiraa ma te nanonano?

11 E tia atoa i te feia orero i mua i te taata ia faaohipa i te mau uiraa ma te nanonano. E nehenehe te mau uiraa haaferuriraa—mau uiraa aita e titau ra ia pahono mai te feia e faaroo ra—e tauturu atu ia feruri. Ua faaohipa Iesu i taua mau uiraa ra i te tahi taime. (Mataio 11:7-9) Hau atu â, i muri aˈe i te tahi mau parau faaomuaraa, e tia i te hoê taata orero ia faaohipa i te mau uiraa no te faataa i te mau manaˈo rarahi e tauaparauhia. E nehenehe ta ˈna e parau e: “I roto i ta tatou tauaparauraa i teie mahana, e hiˈopoa tatou i te mau pahonoraa i te mau uiraa i muri nei . . .” I muri iho, i roto i te faaotiraa, e nehenehe ta ˈna e faahiti i taua mau uiraa ra ei hiˈo-faahou-raa i te mau manaˈo rarahi.

12. A horoa na i te hoê hiˈoraa o te faaite e nafea te mau matahiapo Kerisetiano ia faaohipa i te mau uiraa no te tauturu e ia noaa te tamahanahanaraa o te Parau a te Atua i te hoê hoa faaroo.

12 I roto i ta ratou ohipa tiai mamoe, e nehenehe te mau matahiapo Kerisetiano e faaohipa i te mau uiraa no te tauturu e ia noaa te tamahanahanaraa o te Parau a Iehova i te taata “aau taiâ.” (Tesalonia 1, 5:14) Ei hiˈoraa, no te tauturu i te hoê taata e toaruaru ra, e huti paha te hoê matahiapo i to ˈna ara-maite-raa i nia i te Salamo 34:18. Te na ô ra e: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” Ia papu e e ite mai te taata e hepohepo ra e nafea te reira e au ai ia ˈna iho, e ui ïa te matahiapo e: ‘Te fatata nei Iehova ia vai? Te ite ra anei oe i te tahi taime e e “aau paruparu” e e “aau taiâ” to oe? Mai te peu e, mai ta te Bibilia e parau ra, te fatata nei Iehova i taua huru taata ra, e ere anei ïa e te fatata atoa nei oia ia oe?’ E nehenehe taua haamahanahanaraa î i te here ra e faaitoito i te varua o te hoê tei paruparu te aau.—Isaia 57:15.

Haaferuriraa tano

13, 14. (a) E nafea tatou ia haaferuri i te hoê taata o te parau e eita oia e tiaturi i te hoê Atua eita oia e ite atu? (b) No te aha e ore ai e tia ia tatou ia tiaturi e e farii te taata atoa?

13 I roto i ta tatou taviniraa, e hinaaro tatou e haaputapû i te aau maoti te haaferuriraa maitai o te haapapu i te manaˈo. (Ohipa 19:8; 28:23, 24) O te auraa anei ïa e e tia ia tatou ia haapii i te haaferuriraa tano e te fifi roa no te haapapu ia vetahi ê e e parau mau te Parau a te Atua? Eita roa ˈtu. Aita e faufaa ia riro te haaferuriraa maitai ei mea fifi roa. E pinepine, mea nanonano aˈe te mau manaˈo tano e vauvauhia ma te ahaaha ore. E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa.

14 E nafea tatou ia pahono ia parau mai te hoê taata e eita oia e tiaturi i te hoê Atua eita oia e ite atu? E nehenehe ta tatou e haaferuri i nia i te ture matauhia o te tumu e te faahopearaa. Ia ite tatou i te hoê faahopearaa, e farii tatou e te vai ra iho â te hoê tumu. E na ô ïa tatou e: ‘Ahiri oe tei te hoê vahi atea roa e itea ˈtura ia oe te hoê fare patu-maitai-hia e ua haapuehia te maa i roto (tera ïa te mau faahopearaa), e farii oioi oe e na te hoê taata (oia ïa te tumu) i patu i tera fare e i faatomo i te mau vairaa maa. Na reira atoa, ia hiˈo tatou i te opuaraa e ite-maitai-hia i roto i te natura e te rahi o te maa i roto i te mau “vairaa maa” o te fenua (o te mau faahopearaa ïa), e ere anei i te mea tano ia farii e na te Hoê (te hoê tumu) te reira i hamani?’ Mea ohie roa te manaˈo o te Bibilia e faataa ra i te reira: “E faatia hoi to te mau fare atoa nei, o te faatia râ i te mau mea atoa ra, o te Atua ïa.” (Hebera 3:4) Teie râ, noa ˈtu te maitai o ta tatou haaferuriraa, e ere o te taata atoa te farii. Te haamanaˈo maira te Bibilia e o te feia “aau farii” anaˈe te riro mai ei feia faaroo.—Ohipa 13:48; Tesalonia 2, 3:2.

15. Eaha te haaferuriraa ta tatou e nehenehe e faaohipa no te haamahitihiti i te mau huru maitatai e te mau raveraa a Iehova, e eaha na hiˈoraa e piti e faaite ra e nafea tatou ia faaohipa i taua haaferuriraa ra?

15 I roto i ta tatou haapiiraa, i roto anei i te pororaa aore ra i roto i te amuiraa, e faaohipa tatou i te haaferuriraa tano no te haamahitihiti i te mau huru maitatai e te mau raveraa a Iehova. Mea nanonano taa ê te haaferuriraa ra ‘e rahi atu ïa’ ta Iesu i faaohipa i te tahi taime. (Luka 11:13; 12:24) No te mea ua niuhia i nia i te taa-ê-roa-raa, e nehenehe teie huru haaferuriraa e haaputapû ma te hohonu. No te faaite maite i te huru maamaa o te haapiiraa o te po auahi, e na ô tatou e: ‘Aita e metua tane o te faautua i ta ˈna tamarii na roto i te tuuraa ˈtu i to ˈna rima i roto i te auahi. E rahi atu ïa te manaˈo iho o te po auahi i te riro ei mea hairiiri no to tatou Metua î i te here i te raˈi ra!’ (Ieremia 7:31) No te haapii e e aupuru tataitahi Iehova i ta ˈna mau tavini, e parau tatou e: ‘I te mea e ua ite Iehova i te iˈoa o te mau miria fetia, e rahi atu ïa oia i te tapitapi i te taata e here ra ia ˈna e tei hoohia mai i te toto faufaa rahi o ta ˈna Tamaiti!’ (Isaia 40:26; Ohipa 20:28) E tauturu mai taua huru haaferuriraa puai ra i te haaputapû i to vetahi ê aau.

Te mau faahohoˈaraa e au

16. No te aha e mea faufaa ˈi te mau faahohoˈaraa i roto i te haapiiraa?

16 Ua riro te mau faahohoˈaraa nanonano ei taotaraa o te faariro i ta tatou haapiiraa ei mea au atu â na vetahi ê ia farii. No te aha e mea faufaa ˈi te mau faahohoˈaraa i roto i te haapiiraa? Ua tapao te hoê orometua haapii e: “Te ite i te feruri i te mau mea fafa-ore-hia, o te hoê ïa o te mau ohipa fifi roa ˈˈe no te taata.” E haaputa te mau faahohoˈaraa i te mau hohoˈa faufaa i roto i te feruriraa e taa maitai roa ˈtu ai ia tatou te mau manaˈo apî. Mea faahiahia roa to Iesu faaohiparaa i te mau faahohoˈaraa. (Mareko 4:33, 34) E hiˈo anaˈe e nafea tatou ia faaohipa i teie ravea haapiiraa.

17. Eaha na mea e maha e nanonano ai te hoê faahohoˈaraa?

17 Eaha te mea e nanonano ai te hoê faahohoˈaraa? A tahi, e tia ia au i te feia e faaroo maira, ia faaohipa i te mau huru tupuraa e taa oioi ia ratou. Te haamanaˈo ra tatou e no roto mai te mau faahohoˈaraa e rave rahi a Iesu i te oraraa no te mau mahana atoa o te feia e faaroo ra ia ˈna. A piti, ia turua iho â ïa te hoê faahohoˈaraa i te manaˈo e tatarahia ra. Ia ore te faaauraa e tano, e faanevaneva noa ïa te faahohoˈaraa i te feia e faaroo maira. A toru, eiaha te hoê faahohoˈaraa ia î i te mau mea rii faufaa ore. A haamanaˈo e ua horoa Iesu i te mau parau taa maitai e te faufaa, ua faaore râ i te mea faufaa ore. A maha, ia rave tatou i te hoê faahohoˈaraa, ia papu ia tatou e mea maramarama te faaohiparaa. Aita anaˈe, eita te reira e taa i te tahi pae.

18. E nafea tatou ia hamani i te mau faahohoˈaraa e au?

18 E nafea tatou ia hamani i te mau faahohoˈaraa e au? Aita e faufaa ia hamani tatou i te mau aamu roa e te fifi roa. Mea nanonano roa te mau faahohoˈaraa poto. A tamata noa i te feruri i te mau hiˈoraa e au i te manaˈo e tauaparauhia ra. Ei hiˈoraa, a feruri na e te tauaparau ra tatou no nia i ta te Atua faaoreraa hara, e te hinaaro ra tatou e faahohoˈa i te manaˈo i roto i te Ohipa 3:19, e na ô ra e e ‘parai,’ aore ra e horoi, Iehova i ta tatou mau hara. Ua riro te reira noa iho ei huru paraparau oraora, eaha râ te hiˈoraa mau ta tatou e nehenehe e rave no te faahohoˈa i te manaˈo—te hoê uaua tumâ parau? te hoê rimu? E parau ïa tatou e: ‘Ia faaore Iehova i ta tatou mau hara, e tumâ oia i te reira mai te huru ra e ua rave oia i te hoê rimu (aore ra i te hoê uaua tumâ parau).’ Eita e nehenehe eita e taa te manaˈo o tera faahohoˈaraa fifi ore.

19, 20. (a) Ihea e itea mai ai te mau faahohoˈaraa maitatai? (b) Eaha te tahi mau hiˈoraa o te mau faahohoˈaraa nanonano tei neneihia i roto i ta tatou mau papai? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia.)

19 Ihea e itea mai ai ia outou te tahi mau faahohoˈaraa e au, e mau hiˈoraa o te oraraa mau to roto? A imi i roto i to outou iho oraraa aore ra i roto i te oraraa e te pueraa tupuraa o te mau hoa faaroo. E nehenehe te mau faahohoˈaraa e maitihia no roto i te tahi atu mau mea e rave rahi, mai te mea ora e te mea ora ore, te mau tauihaa fare, aore ra te hoê tupuraa apî matauhia e to te oire. Te hoê ravea maitai e itea mai ai te mau faahohoˈaraa maitatai, o te araraa ïa, te “hiˈo-noa-raa” i te mau huru tupuraa o te mau mahana atoa e haaati ra ia tatou. (Ohipa 17:22, 23) Te faataa ra te hoê buka no nia i te paraparauraa i te taata e: “E paraparau te taata orero o te hiˈopoa i te oraraa e te mau ohipa rau a te taata, i te mau huru taata atoa, e hiˈo maite atu i te mau mea e e ui i te mau uiraa e ia taa roa ˈtu ia ˈna, e haaputu oia i te puea faahohoˈaraa o te tauturu maitai ia ˈna ia hinaarohia ra.”

20 Te vai ra te tahi atu vahi maimiraa maitai i te mau faahohoˈaraa nanonano—Te Pare Tiairaa, te Réveillez-vous!, e te tahi atu mau papai i neneihia e te mau Ite no Iehova. E haapii rahi mai outou ia hiˈo outou e nafea teie mau papai ia faaohipa i te mau faahohoˈaraa. * E rave anaˈe, ei hiˈoraa, i te faahohoˈaraa i faaohipahia i roto i te paratarafa 11 o te pene 17 i roto i te buka Ite. Te faaau ra te reira i te huru taata e rave rau i roto i te amuiraa i te huru rau o te mau pereoo e tere apipiti ra e outou i nia i te purumu. Eaha te mea e nanonano ai te reira? A tapao na e ua niuhia te reira i nia i te huru tupuraa o te mau mahana atoa, mea turua maite e te manaˈo e tatarahia ra, e mea maramarama te faaauraa. E nehenehe ta tatou e faaohipa i te mau faahohoˈaraa i neneihia, i roto i ta tatou haapiiraa, peneiaˈe ma te faaau atu i nia i te mau hinaaro o te piahi o te Bibilia aore ra i te hoê vauvauraa parau.

21. Eaha te mau haamaitairaa e noaa i te orometua aravihi i te haapii i te Parau a te Atua?

21 Mea rahi roa te mau haamaitairaa e noaa i te orometua haapii aravihi. Ia haapii tatou, te tufa ra tatou e vetahi ê; te horoa ra tatou i te tahi o ta tatou mau faufaa no te tauturu atu. E hopoi mai taua horoaraa ra i te oaoa, te na ô ra hoi te Bibilia e: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) No te mau orometua haapii i te Parau a te Atua, no roto mai taua oaoa ra i te iteraa e te horoa ra tatou i te hoê mea faufaa mau e te taraire—te parau mau no nia ia Iehova. E noaa atoa ia tatou te mauruuru i te iteraa e te pee ra tatou i te Orometua Rahi ra o Iesu Mesia.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ A hiˈo i te tuhaa ra “Omuaraa parau no te pororaa,” i te mau api 9-15.—Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Ia itea mai te tahi mau hiˈoraa, a hiˈo i te Index des publications de la Société Watch Tower 1986-2000, i te upoo parau ra “Exemple.”—Neneihia na roto i te tahi mau reo e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou ia haapii ma te ahaaha ore ia faatere tatou i te hoê haapiiraa bibilia i te fare o te taata? ia vauvau tatou i te hoê tumu parau i roto i te amuiraa?

• E nafea tatou ia faaohipa i te mau uiraa ma te nanonano ia poro tatou i tera fare, i tera fare?

• E nafea tatou e faaohipa ˈi i te haaferuriraa tano no te haamahitihiti i te mau huru maitatai e te mau raveraa a Iehova?

• Ihea e itea mai ai ia tatou te mau faahohoˈaraa e au?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 23]

Te haamanaˈo ra anei outou i teie mau faahohoˈaraa?

Teie te tahi nau faahohoˈaraa nanonano. Eaha hoi e ore ai e hiˈo i te faahororaa e e tapao mea nafea te faahohoˈaraa i te tautururaa ia haamahitihiti i te manaˈo e tatarahia ra?

• Mai te mau trapézistes aore ra na hoa faahee i nia i te vai paari, tei te apitiraa i te hoê hoa tano maitai e manuïa ˈi te feia e tutava ra i te haamaitai i te faaipoiporaa.—Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 2001, api 16.

• Ua riro te faaiteraa i to outou huru aau mai te taoraraa i te hoê popo. E nehenehe ta outou e taora mǎrû noa ˈtu aore ra e hui puai roa ˈtu a pepe atu ai te tahi.—Réveillez-vous! o te 8 no Tenuare 2001, api 10.

• Ua riro te haapiiraa i te here mai te haapiiraa i te hoê reo apî.—Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1999, mau api 18, 22-3.

• E nehenehe te hara i noaa mai e faaauhia i te ohipa e tupu ia totovahia te mau porotarama o te hoê roro uiraa.—Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous?, api 156.

• Ua riro te peu tahutahu ei ravea na te mau demoni mai te arainu na te feia aˈuaˈu animara. E faatae te reira i te taata.—Te ite e aratai i te ora mure ore, api 111.

• E nehenehe te ravea e faaora ˈi Iesu i te hui tamarii o Adamu e faaauhia i te hoê taata hamani maitai taoˈa rahi o te aufau haapee roa i te tarahu a te hoê taiete (tei noaa no te haerea tia ore o te taata faatere) e o te iriti faahou i te fare hamaniraa tauihaa, faufaahia ˈtu ai te rave ohipa e rave rahi.—Te Pare Tiairaa o te 1 no Fepuare 1991, api 23.

• Mai te feia mea au na ratou te mau tauihaa a te rimaî o te tutava i te tataî i te hoê tauihaa faahiahia i ino maitai, e faaore Iehova i to tatou mau hapa, e hiˈo i te mea maitai i roto ia tatou, e i te pae hopea, e faahoˈi oia ia tatou i te huru tia roa i erehia e Adamu.—La Tour de Garde o te 15 no Fepuare 1990, api 22.

[Hohoˈa i te api 20]

Ua riro te mau Kerisetiano mau ei orometua haapii i te Parau a te Atua

[Hohoˈa i te api 21]

E nehenehe ta te mau matahiapo e faaohipa i te mau uiraa no te tauturu e ia noaa te tamahanahanaraa o te Parau a te Atua i te mau hoa faaroo