Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia nafea tatou ia hiˈo i te mau tamataraa?

Ia nafea tatou ia hiˈo i te mau tamataraa?

Ia nafea tatou ia hiˈo i te mau tamataraa?

TAMATARAA! Ati! E faaû atu iho â te taata atoa i te reira. E faatupuhia paha e te mau taa-ê-raa o te huru taata, te mau fifi i te pae ihiihi, te huru maˈimaˈi, te faahemaraa, te faaheporaa a te mau hoa e rave i te mea ino, te hamani-ino-raa, te mau faaaueueraa i to tatou tiaraa amui ore aore ra i to tatou patoiraa i te haamoriraa idolo, e e rave rahi atu â mea. Noa ˈtu te huru o te tamataraa, e faatupu pinepine te reira i te ahoaho rahi. E nafea tatou ia faaruru atu ma te manuïa? Te vai ra anei te tahi ravea e faufaahia ˈi tatou i te reira?

Te turu maitai roa ˈˈe

Ua faaruru te arii Davida i tahito ra i te ati i te roaraa o to ˈna oraraa, ua pohe râ oia i roto i te haapao maitai. Mea nafea to ˈna faaoromairaa? Ua faaite oia i te tumu o to ˈna puai i to ˈna parauraa e: “O Iehova to ˈu tiai, e ore roa vau e ere.” Na ô faahou atu ai oia e: “E ia haere noa ˈtu vau na te peho ra, o te maru pohe, e ore â vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai-atoa-iho oe ia ˈu: to raau e te tootoo tei haamahanahana mai ia ˈu.” (Salamo 23:1, 4) Oia, o Iehova te tumu o te turu otia ore. Ua tiai oia ia Davida i roto i te tahi mau taime ahoaho roa, e ua ineine noa oia i te na reira atoa no tatou ia titauhia ra.

E nafea e noaa ˈi ia tatou te turu a Iehova? Te faataa ra te Bibilia i te ravea a na ô ai e: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova!” (Salamo 34:8) E titauraa mahanahana tera, eaha râ hoi te auraa? E faaitoitoraa tera e tavini ia Iehova e e faaau maite i to tatou oraraa i nia i to ˈna hinaaro. E titau taua huru oraraa ra ia vaiiho i te tahi maa tiamâraa to tatou, ia haapae i te tahi mau mea. I te tahi taime, e faatupu atoa te reira i te tamataraa—te hamani-ino-raa e te mauiui. Eiaha roa ˈtu râ te feia i farii ma te aau tae i te titauraa a Iehova ia tatarahapa. E riro Iehova ei mea maitai roa i nia ia ratou. E aratai oia ia ratou e e aupuru atu i to ratou pae varua. E turu oia ia ratou i roto i te mau ati na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua moˈa, e te amuiraa Kerisetiano. E i te pae hopea, e haamaitai atu oia i te ora mure ore.—Salamo 23:6; 25:9; Isaia 30:21; Roma 15:5.

E itea mai i te feia o te rave i te faaotiraa e tavini ia Iehova, o te taui roa hoi i te oraraa, e te haapao maitai i taua faaotiraa ra e, e faatupu iho â Iehova i ta ˈna mau parau fafau atoa. O ta te mau Iseraela ïa i ite i to ratou peeraa ia Iosua i te Fenua Tǎpǔhia. I te taeraa ˈtu iho â ratou i te tahi pae mai o Ioridana, i tia na ia ratou ia faaruru i te tamataraa, ia tamaˈi, ia haapii ma te mauiui. Ua riro râ taua ui ra ei mea haapao maitai aˈe i to ratou mau metua tei haere mai mai Aiphiti mai e tei pohe i roto i te medebara. No reira, ua turu Iehova i te feia haapao maitai, e no nia i to ratou huru i te pae hopea o te oraraa o Iosua, te na ô ra te Bibilia e: “Ua horoa mai Iehova i te hau no ratou e ati noa ˈˈe, mai ta ˈna hoi i tǎpǔ mai i to ratou ra mau metua . . . Aore roa te hoê mea maitai a Iehova i parau mai i te utuafare o Iseraela i ore i te tia; hope roa aˈera i te tupu.” (Iosua 21:44, 45) O te reira atoa ta tatou e ite mai ia tiaturi maite tatou ia Iehova ia roohia tatou i te ati e i te mau taime atoa.

Eaha te nehenehe e haaparuparu i to tatou tiaturi ia Iehova? Ua faaite Iesu i te hoê mea i to ˈna parauraa e: “E ore te taata e tia ia faaroo i te fatu toopiti . . . O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.” (Mataio 6:24) Ia tiaturi tatou ia Iehova, eita tatou e imi i te panoonoo ore i te vahi i reira te rahiraa o teie nei ao e imi ai, i roto i te mau taoˈa materia. Ua aˈo Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea [materia hinaarohia] ra ia outou.” (Mataio 6:33) Ia vai faito noa te feruriraa o te hoê Kerisetiano i te mau mea materia e ia tuu oia i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa, ua rave ïa oia i te maitiraa maitai. (Koheleta 7:12) E tia iho â ïa ia ˈna ia haapae i te tahi mea, i te pae materia paha. E noaa râ ia ˈna te haamaitairaa e rave rahi. E e turu Iehova ia ˈna.—Isaia 48:17, 18.

Te mea ta tatou e haapii mai na roto i te mau tamataraa

Ia maiti tatou e ‘tamata ia ite i te maitai o Iehova,’ eita iho â ïa te reira e paruru ia tatou i te mau tupuraa manaˈo-ore-hia o te oraraa; eita atoa e paruru roa ino ia tatou i te mau aroraa a Satani e a to ˈna mau tia taata. (Koheleta 9:11) Ei faahopearaa, e nehenehe te aau rotahi e te faaoti-maite-raa a te hoê Kerisetiano e tamatahia. No te aha Iehova e vaiiho ai i to ˈna feia haamori ia faaû atu i taua mau ati ra? Ua horoa te aposetolo Petero i te hoê tumu i to ˈna papairaa e: “Taiâ poto noâ outou i teie nei, no te mea tia ïa, i te mau pohe ěê ra: ia riro te tamataraa o to outou faaroo, o tei rahi roa te maitai i to te auro moe noa nei, tamata noâ i te auahi, ei haamaitai, e ei tura, e ei maitai, i te faraa mai o Iesu Mesia ra.” (Petero 1, 1:6, 7) Oia, mea na roto i te mau tamataraa e faaite ai tatou i te maitai o to tatou faaroo e i to tatou here ia Iehova. E maoti te reira e horoa ˈi tatou i te hoê pahonoraa i te mau tâhitohito e te mau pariraa a Satani te Diabolo.—Maseli 27:11; Apokalupo 12:10.

E tauturu atoa te mau tamataraa ia faahotu tatou i te tahi atu mau huru maitatai Kerisetiano. Ei hiˈoraa, e rave anaˈe i te mau parau a te papai salamo ra: “E haapao mai â [Iehova] i tei haehaa: area tei teoteo, ei te atea ê oia e hiˈo mai ai.” (Salamo 138:6) E rave rahi i roto ia tatou e ere iho â i te mea haehaa, e nehenehe râ te mau tamataraa e tauturu mai ia faahotu i taua huru maitai faufaa ra. A haamanaˈo na i to te tahi pae Iseraela i te tau o Mose parauraa e mea fiu ia amu i te mâna e ia hope noa ˈtu te mau hebedoma e te mau avaˈe. Papu maitai, e tamataraa tera ia ratou, noa ˈtu e e faanahoraa semeio te mâna. Eaha te fa o te tamataraa ra? Ua parau atu Mose e: “[O Iehova] o tei faaamu ia oe i te medebara i te mâna ra . . . ei faahaehaa ia oe, ei tamataraa ia oe, ia maitai oe ia ˈna a muri atu.”—Deuteronomi 8:16.

E nehenehe atoa to tatou haehaa e tamatahia. E nafea? Inaha, eaha to tatou huru ia tupu te tahi mau faatanoraa i roto i te faanahonahoraa? (Isaia 60:17) E turu anei tatou i te ohipa pororaa e haapiiraa ma to tatou aau atoa? (Mataio 24:14; 28:19, 20) E farii anei tatou ma te aau tae e na “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa mai i te mau faataaraa i te mau parau mau bibilia? (Mataio 24:45-47; Maseli 4:18) E haavî anei tatou i te hinaaro i te tauihaa faufaa ore apî roa ˈˈe, te ahu faito apî roa ˈˈe, aore ra i te pereoo faito apî roa ˈˈe? E noaa i te taata haehaa i te pahono e e i taua mau uiraa ra.—Petero 1, 1:14-16; Petero 2, 3:11.

E tauturu te mau tamataraa i te faahotu i te tahi atu â huru maitai faufaa roa—te faaoromai. Ua parau te pǐpǐ ra o Iakobo e: “Ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau.” (Iakobo 1:2, 3) E faatupu te faaoromairaa ma te manuïa i te hoê tamataraa i muri aˈe i te tahi ma te tiaturi maite ia Iehova, i te aueue ore, te tuutuu ore, e te hapa ore. E haapuai mai te reira e ia patoi tatou i te mau aroraa i mua nei a Satani, te atua o teie nei ao e riri ra.—Petero 1, 5:8-10; Ioane 1, 5:19; Apokalupo 12:12.

Ia tano noa te hiˈoraa i te mau tamataraa

Ua faaû te Tamaiti tia roa a te Atua, o Iesu Mesia, i te mau tamataraa e rave rahi a tia mai ai oia i te fenua nei e ua ooti i te mau haamaitairaa e rave rahi no to ˈna faaoromairaa ˈtu. Ua papai Paulo e ‘ua haapii’ Iesu “i te auraro i to ˈna ra mau pohe.” (Hebera 5:8) Ua faahanahana to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe i te iˈoa o Iehova e ua nehenehe ia ˈna e pûpû i te faufaa o to ˈna ora taata tia roa ei hoo i te huitaata. Ua faatia te reira e ia noaa te tiaturiraa o te ora mure ore i te feia e faaohipa i te faaroo ia Iesu. (Ioane 3:16) No to Iesu taiva-ore-raa i roto i te tamataraa, ua riro oia i teie nei ei Tahuˈa Rahi e ua faateronohia ei Arii.—Hebera 7:26-28; 12:2.

E o tatou? E horoa atoa mai to tatou taiva ore i roto i te mau tamataraa i te mau haamaitairaa rarahi. No nia i te feia e tiaturi ra e haere i nia i te raˈi, te na ô ra te Bibilia e: “E ao to te taata e faaoromai i te ati, ua tia-anaˈe-hia mai hoi oia ra, e roaa ïa ia ˈna te korona ora, i ta Iehova i parau mai e no te feia i hinaaro ia ˈna ra.” (Iakobo 1:12) Te vai ra te haapapuraa no te feia e tiaturi ra e ora i te fenua nei e, ia faaoromai ratou ma te tuutuu ore, e noaa ia ratou te ora mure ore i roto i te hoê paradaiso fenua. (Apokalupo 21:3-6) E te mea faufaa ˈtu â, e faahanahana to ratou faaoromai ma te tuutuu ore i te iˈoa o Iehova.

A pee ai tatou i te mau taahiraa avae o Iesu, e nehenehe tatou e tiaturi e e noaa ia tatou i te faaruru ma te manuïa i te mau tamataraa atoa ta tatou e farerei i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea. (Korinetia 1, 10:13; Petero 1, 2:21) E nafea? Ia tiaturi tatou ia Iehova, o te horoa i “te mana rahi maitai ra” no te feia e turui i nia ia ˈna. (Korinetia 2, 4:7) Ia papu roa ia tatou mai ia Ioba tei parau ma te tiaturi a faaoromai ai oia i te mau ati iti rahi e: “Ia tamatahia vau e ana, e riro ïa vau mai te auro mâ maitai ra.”—Ioba 23:10.

[Hohoˈa i te api 31]

Ua faahanahana te taiva ore o Iesu i roto i te tamataraa i to Iehova iˈoa. E na reira atoa to tatou