Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Teihea ˈtura te feia tapiri atoa?

Teihea ˈtura te feia tapiri atoa?

Teihea ˈtura te feia tapiri atoa?

“Aita te ao no teie tau e farii ra i te tiaraa o te taata tapiri.”—Benjamin Disraeli, tia hau Beretane no te senekele 19.

E RAVEA maere ta te mau Cubains ruhiruhia no te haamaitai i te au-maitai-raa o te tino: te mau faanahoraa o te tuhaa fenua, aore ra círculos de abuelos (mau pǔpǔ papa e mama ruau) mai ta ratou e parau. Ia au i te hoê parau faataa no 1997, fatata 1 i nia e 5 Cubains ruhiruhia to roto i taua mau pǔpǔ ra, i reira hoi ratou e ite ai i te auhoaraa, te tamahanahanaraa, e te tauturu mau no te tapea noa i te hoê huru oraraa maitai. “I te mau taime atoa e hinaaro ai te mau taote utuafare o te tuhaa fenua i te tauturu i te pae o te ohipa patiaraa arai,” o ta te vea World-Health ïa e parau ra, “o te mau círculos de abuelos ïa te mau rima tauturu aau tae e te ite.”

Te mea peapea râ, aita faahou tera mau pǔpǔ taata hamani maitai i te tahi mau tuhaa fenua i te mau vahi e rave rahi i te ao nei. A hiˈo na i te tupuraa peapea o Wolfgang Dircks, i faaea na i roto i te hoê fare tahua i Europa tooa o te râ. Tau matahiti aˈenei, ua faatia The Canberra Times e noa ˈtu e aita na utuafare 17 o te faaea ra i roto i te hoê â fare tahua e o Wolfgang e ite faahou ra ia ˈna, “aita hoê noa ˈˈe i manaˈo e patoto i to ˈna opani.” E i to te fatu fare haereraa mai, “ua ite oia i te hoê ivi tino pohe e parahi ra i mua i te afata teata.” I nia i te turi o te ivi tino pohe, te vai ra te hoê porotarama afata teata no te 5 no Titema 1993. A pae matahiti atura to Wolfgang poheraa. Auê ïa faaiteraa peapea i te tâuˈa ore e te haapao ore i te feia tapiri e! E ere ïa i te mea maere ia parau te hoê papai buka i roto i The New York Times Magazine e ua riro to ˈna tuhaa fenua, mai e rave rahi ê atu, “ei tuhaa fenua taata ěê.” Mai tera atoa anei i ǒ outou?

E parau mau e te fanaˈo noa ra te tahi mau mataeinaa i te hoê huru auhoa mau o te aau e te faaitoito ra te tahi mau oire i te tâuˈa ˈtu â i te feia tapiri. Teie râ, mea rahi te feia no te oire e moemoe nei e e toaruaru nei i roto i to ratou iho tuhaa oire. Te autâ ra ratou no te oreraa e matau i to ratou feia tapiri. E nafea ïa?

Te matau-ore-raa

Parau mau, e feia tapiri to te rahiraa o tatou. Te mau hautiutiraa o te maramarama o te hoê afata teata, te mau hautiutiraa o te ata i te haamaramarama, te amaraa e te poheraa te mori, te haruru pereoo e tae mai e e reva, te mau taahiraa avae i roto i te vahi haereraa taata, te tatararaa e te taviriraa i te opani, e mau tapao anaˈe ïa e mea “oraora” te tuhaa fenua. Teie râ, e moe te auraa mau o te mau taairaa maitatai e te feia tapiri ia ore ratou e haamatau aore ra e tâuˈa te tahi i te tahi no te ru o te hoê huru oraraa huehue. E manaˈo paha te taata e aita roa ˈtu e faufaa ia haamatau i te feia tapiri aore ra ia riro ei aitarahu ia ratou. Te faˈi ra te vea Auteralia Herald Sun e: “Eita te taata e faaite o vai ratou i roto i to ratou iho tuhaa fenua, e eita ïa ratou e faahepo-rahi-hia e te mau hopoia totiare. I teie nei, e mea ohie atu â ia ore e tâuˈa aore ra e farii i te feia e ore e au ia vetahi ê.”

E ere teie tupuraa i te mea maere. I roto i te hoê ao e mea “miimii” te taata, te ooti nei te mau tuhaa fenua i te mau faahopearaa o te huru oraraa miimii o tera mau taata. (Timoteo 2, 3:2) Te faahopearaa, o te parareraa ïa o te moemoe e o te atea-ê-raa. E faatupu te atea-ê-raa i te tiaturi ore, ia haafifi iho â râ te haavîraa uˈana e te ohipa ino i te tuhaa fenua. E te tiaturi ore, e iriti ê ïa i te aumihi i roto i te taata.

Noa ˈtu eaha te huru tupuraa i roto i to outou tuhaa fenua, e farii iho â outou i te parau e e maitai ta te feia tapiri maitatai e hopoi mai na te hoê tuhaa oire. Mea rahi te ohipa e oti mai ia haa te taata no te hoê â tapao. E riro atoa te feia tapiri maitatai ei haamaitairaa. Na te tumu parau i muri nei e faaite mai e nafea.