Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te feia apî e au i te hau haumǎrû

Te feia apî e au i te hau haumǎrû

“E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e tamahanahana”

Te feia apî e au i te hau haumǎrû

AITA e feaaraa e te titau manihini atoa ra Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ apî aˈe i to ˈna parauraa e: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e [tamahanahana].” (Mataio 11:28; MN) I to te taata haamataraa i te afai i ta ratou mau tamarii ia ˈna ra, ua tamata ta ˈna mau pǐpǐ i te tapea ia ratou. Ua parau râ Iesu e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu.” Ua ‘rave atoa Iesu ia ratou, ua hii ihora, e ua [haamaitai] ia ratou.’ (Mareko 10:14-16; MN) Aita e feaaraa, mea here roa na Iesu te feia apî.

Te faahiti ra te Bibilia i te mau tane e te mau vahine apî haapao maitai, tae noa ˈtu i te mau taurearea e te mau tamarii rii, o tei riro ei hiˈoraa maitai roa i roto i te taviniraa i te Atua. Ua tohuhia no nia i te hoê “pǔpǔ taata apî” haumǎrû mai te hau i roto i te buka Salamo. Te parau-atoa-hia ra no nia i “te mau taata apî” e “te mau paretenia” e arue ra i te iˈoa o Iehova.—Salamo 110:3, MN; 148:12, 13.

Te hoê vahi e ruperupe ai te feia apî

Mea tano te faaauraa o te hau, no te mea ua taaihia te hau i te rahi o te mau mea e te haamaitairaa. (Genese 27:28) Mea au te hau e mea haumǎrû. I teie tau o te vairaa mai o te Mesia, mea rahi te Kerisetiano apî e pûpû nei ia ratou ma te aau tae. Mai te mau hau haumǎrû, mea rahi te tane e te vahine apî e tavini nei i te Atua ma te oaoa e e tauturu nei i to ratou mau hoa haamori.—Salamo 71:17.

Eita noa te mau taurearea Kerisetiano e tamahanahana ia vetahi ê; o ratou iho atoa te tamahanahanahia i roto i ta ratou taviniraa. Ua riro te faanahonahoraa a te Atua ei vahi i reira ratou e ruperupe ai. Na roto i te peeraa i te mau ture morare teitei, te fanaˈo ra te mau tane e te mau vahine apî i te hoê taairaa piri e te Atua. (Salamo 119:9) I roto i te amuiraa, te rave atoa ra ratou i te mau ohipa maitatai e te fanaˈo ra i te mau hoa maitatai—e aratai atoa teie mau mea i te hoê oraraa mauruuru e auraa to te reira.

‘Te ora e te haamǎrû’

Te manaˈo ra anei te mau taurearea Kerisetiano e e au ratou i “te hau”? Ua farerei matou ia Tania, te hoê vahine apî e apiti ra ma te itoito i te amuiraa e e rave ra ma te oaoa e hau atu i te 70 hora i te avaˈe i roto i te taviniraa. Eaha to ˈna manaˈo? “E tamahanahanahia vau e e itoitohia,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua riro te peeraa ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa i te fenua i roto i to ˈu oraraa ei ‘ora e ei haamǎrû’ no ˈu.”—Maseli 3:8.

Te mauruuru ra o Ariel, te tahi atu tavini taime taatoa apî, i te maa varua ta ˈna e fanaˈo ra i roto i te amuiraa. “Ia haere au i te mau putuputuraa Kerisetiano e i te mau tairururaa e ia tamaa vau i te airaa maa pae varua a Iehova, e tamahanahana mau â te reira ia ˈu i te pae varua,” o ta ˈna ïa e parau ra. “E te iteraa e e mau hoa ohipa to ˈu i te ao atoa nei, e itoitohia vau.” Ma te faataa i te tumu hopea o te tamahanahanaraa, te na ô ra oia e: “Mea tamahanahana roa ia faahoa ˈtu ia Iehova, ia faaroo iho â râ aore ra ia hiˈo vau i te mau ohiparaa peapea roa a teie faanahoraa i nia i te taata.”—Iakobo 2:23.

I te 20raa o to ˈna matahiti, te tavini ra o Abishai ei poro evanelia taime taatoa e ei tavini tauturu i roto i te amuiraa. Te faataa ra oia i to ˈna tupuraa mai teie: “Te tamahanahanahia ra vau no te mea ua ite au e nafea ia faaruru i te mau fifi e rave rahi ta te feia apî e farerei ra i teie tau. Ua tauturu mai te parau mau o te Bibilia ia tiatonu vau i te mea e tia ia ˈu ia rave no te tavini ia Iehova ma te nephe atoa.”

I to ˈna taurearearaa, e riri haere noa o Antoine. I te hoê taime, ua tairi oia i te hoê hoa piahi i te hoê parahiraa, e ua haapepe oia i te tahi atu i te hoê penitara. E ere o Antoine i te hoê taata au maitai! Ua taui râ te haapiiraa no roto mai i te Bibilia i to ˈna huru. I teie nei, 19 matahiti to ˈna, e tavini tauturu e e tavini taime taatoa oia i roto i te amuiraa, e te parau ra oia e: “E haamauruuru vau ia Iehova no to ˈna faatiaraa mai ia ite au ia ˈna e no to ˈna tautururaa mai ia ite au i te faufaaraa ia haavî ia ˈu iho e ia taui. Maoti te reira i ape ai au i te mau fifi e rave rahi.”

Te ite ra te tahi atu i te haerea tamahanahana o te mau Kerisetiano apî. E Ite apî o Matteo i Italia. Ua faaoti ta ˈna orometua haapii e te piahi e parau ino i roto i te piha haapiiraa, e aufau ïa i te hoê utua moni iti. Tau mahana i muri aˈe, ua ani te mau tamarii e ia faaorehia te faatureraa no te mea “eita e tia eiaha e parau ino” i ta ratou parauraa. “Teie râ,” o ta Matteo ïa e faataa ra, “ua parau te orometua haapii e ua hape ratou, e ua faaohipa o ˈna ia ˈu, te hoê Ite no Iehova, ei hiˈoraa, ma te haapopou ia ˈu i mua i te piha taatoa no ta ˈu mau parau mâ.”

I roto i te hoê piha haapiiraa huehue i Thaïlande, ua parau te orometua haapii ia Racha, 11 matahiti, e tia i nia i mua i te piha e ua haapopou ia ˈna no to ˈna haerea, ma te parau e: “No te aha outou paatoa e ore ai e pee i to ˈna hiˈoraa? Mea haapao roa o ˈna i ta ˈna mau haapiiraa e mea maitai to ˈna haerea.” Ua parau atura oia i te mau piahi e: “I to ˈu manaˈo, e tia paha ia outou ia riro ei Ite no Iehova, mai ia Racha, no te haamaitai i to outou haerea.”

Mea oaoa ia ite i te mau tausani feia apî Kerisetiano ia haamaitai i to ratou ite ia Iehova e i to ˈna hinaaro. Te faaite ra tera feia apî maitatai i te paari e itehia i ǒ i te feia paari ra. E nehenehe te Atua e tauturu ia ratou ia manuïa to ratou oraraa nei e e horoa ˈtu i te hoê oraraa hanahana i roto i te ao apî i mua nei. (Timoteo 1, 4:8) I roto i te medebara pae varua o teie nei faanahoraa o te mau mea, tei î hoi i te feia apî mauruuru ore e te inoino, te horoa ra te feia apî Kerisetiano i te hoê hiˈoraa tamahanahana taa ê roa!