Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haamaitai e e paruru Iehova i te feia auraro

E haamaitai e e paruru Iehova i te feia auraro

E haamaitai e e paruru Iehova i te feia auraro

“O tei faaroo mai râ ia ˈu ra, e parahi noa ïa ma te ora, e faaea noa oia ma te mǎtaˈu ore i te ino.”—MASELI 1:33.

1, 2. No te aha e mea faufaa ˈi ia auraro i te Atua? A horoa na i te hiˈoraa.

 TE TITOTITO haere noa ra te mau fanauˈa moa huruhuru rearea i te maa i roto i te aihere haehaa, ma te ore roa ˈtu e ite ra i te hoê nesa e oineine ra i nia roa. Pii taue noa ˈtura te moa ufa ma te taˈi puai e te rurutaina e hohora ihora i to ˈna pererau. Horo mai nei te mau fanauˈa ia ˈna ra, e aita i maoro, te tapuni ra ma te panoonoo ore i raro aˈe i to ˈna pererau. Aita ˈtura te aˈuaˈuraa a te nesa i manuïa. * Eaha te haapiiraa e noaa mai? E ora tei te auraro!

2 Mea faufaa roa taua haapiiraa ra no te mau Kerisetiano i teie tau, te tutava faahope ra hoi Satani i te haru i to te nunaa o te Atua. (Apokalupo 12:9, 12, 17) Ta ˈna fa, o te faaoreraa ïa i to tatou ea pae varua e ia ere tatou i te farii maitai a Iehova e te tiaturiraa o te ora mure ore. (Petero 1, 5:8) Ia vai piri râ tatou i te Atua e ia farii oioi i te aratairaa ta tatou e fanaˈo ra na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, mea papu tatou i te paruruhia e oia. “E tapoˈi oia ia oe i to ˈna ra huruhuru, e e ora oe i raro aˈe i to ˈna pue pererau,” o ta te fatu salamo ïa i papai.—Salamo 91:4.

Te haruraahia te hoê nunaa auraro ore

3. Eaha te faahopearaa o te auraro ore tamau o Iseraela?

3 A auraro noa ˈi te nunaa Iseraela ia Iehova, ua tiai-maite-hia ratou e oia. Mea pinepine râ to te nunaa faarueraa i Tei hamani ia ratou e te fariuraa i nia i te mau atua raau e ofai—“te mau idolo faufaa ore ra, aita a ratou e faufaa, e ore hoi e tia ia faaora.” (Samuela 1, 12:21) I muri aˈe ehia senekele orureraa hau, ua riro roa te nunaa i te taivaraa aita e ravea faahou. No reira Iesu i autâ ˈi e: “A tae hoi oe, e Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.”—Mataio 23:37, 38.

4. Mea nafea te iteraahia te faarueraa Iehova ia Ierusalema i te matahiti 70 T.T.?

4 Ua itehia te faarueraa Iehova ia Iseraela orure hau i roto i te oto rahi i te matahiti 70 T.T. I taua matahiti ra, ua patia mai te nuu Roma mai te hoê nesa ra i nia ia Ierusalema ma te faateitei i ta ratou mau reva e hohoˈa o te aeto to nia iho no te faatupu i te taparahiraa riaria. Ua î te oire i taua taime ra i te feia i tae mai no te oroa Pasa. Aita i noaa ia ratou te farii maitai a te Atua i ta ratou mau tusia e rave rahi. Ua riro te reira ei haamanaˈoraa peapea roa i te mau parau a Samuela i te arii auraro ore ra o Saula: “Tei te tusia taauahi e te mau tusia atoa anei to Iehova mauruuru, mai tei te faaroo i te parau a Iehova ra? inaha, e maitai rahi tei te haapao i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra.”—Samuela 1, 15:22.

5. Eaha te huru auraro ta Iehova e titau, e e nafea tatou e ite ai e e raea taua huru auraro ra?

5 Noa ˈtu e e onoono oia i nia i te auraro, ua ite maitai Iehova i te mau taotiaraa o te taata tia ore. (Salamo 130:3, 4) Te mea ta ˈna e titau ra, o te aau rotahi ïa e te auraro niuhia i nia i te faaroo, te here, e te mǎtaˈu maitai eiaha e faariri ia ˈna. (Deuteronomi 10:12, 13; Maseli 16:6; Isaia 43:10; Mika 6:8; Roma 6:17) E raea taua auraro ra, ua haapapuhia hoi te reira e te hoê ‘nahoa rahi ite’ no mua ˈˈe i te mau Kerisetiano tei tapea i to ratou taiva ore i roto i te mau tamataraa riaria, e tae noa ˈtu i te pohe. (Hebera 11:36, 37; 12:1) Ua faaoaoa mau â ratou ia Iehova! (Maseli 27:11) Area te tahi pae ra, ua haamata ïa i te haapao maitai, aita râ i tamau noa i te auraro. O te arii Ioasa no Iuda i tahito ra te hoê.

Te hoê arii i ino i te amuiraa iino

6, 7. Eaha te huru o te arii Ioasa a ora noa ˈi Iehoiada?

6 Mea ora noa mai te arii Ioasa i te taparahiraa a tamarii ai oia. I te 7raa o to ˈna matahiti, ua iriti mai te Tahuˈa Rahi ra o Iehoiada ia ˈna ma te mǎtaˈu ore i to ˈna tapuniraa ra e faaarii atura ia ˈna. No to Iehoiada, e taata mǎtaˈu hoi oia i te Atua, haaraa ei metua e ei aˈo no Ioasa, ua tamau noa te arii apî ra i te rave “i te parau-tia i te aro o Iehova, e hope roa aˈera na mahana o Iehoiada tahuˈa ra.”—Paraleipomeno 2, 22:10–23:1, 11; 24:1, 2.

7 I roto i te mau ohipa maitatai a Ioasa, te vai ra te faaapîraa i te hiero o Iehova—te hoê ohipa ‘ta Ioasa i opua’ ma te aau tae. Ua haamanaˈo oia i te Tahuˈa Rahi o Iehoiada e e tia ia ohihia te tute no te hiero i Iuda e i Ierusalema, ia au i tei “faauehia e Mose,” no te aufau i te ohipa tataîraa. Te itehia ra ïa e ua manuïa o Iehoiada i te faaitoitoraa i te arii apî ra ia haapii e ia auraro i te Ture a te Atua. Ei faahopearaa, ua oti oioi te ohipa i te hiero e te mau tauihaa atoa.—Paraleipomeno 2, 24:4, 6, MN, 13, 14; Deuteronomi 17:18.

8. (a) Eaha mau â te mea i topa ˈi o Ioasa i te pae varua? (b) Ua turai te auraro ore o te arii ia aha oia i te pae hopea?

8 Ma te peapea, aita Ioasa i auraro noa ia Iehova. No te aha? Te faaite maira te Parau a te Atua e: “E pohe atura Iehoiada, ua haere maira te feia rarahi i Iuda ra, e ua tahopu maira i te arii. E ua faaroo atura te arii ia ratou. Ua faarue maira ratou i te fare o te Atua o to ratou mau metua o Iehova, e ua haamori i te mau idolo no te uru raau, e te mau idolo atoa: roohia maira Iuda e Ierusalema e te riri o Iehova, i taua hara na ratou ra.” Ua turai te mana ino o te mau tamaiti hui arii no Iuda i te arii eiaha e faaroo i te mau peropheta a te Atua, e tamaiti hoi hoê na Iehoiada oia o Zekaria, tei faahapa ma te mǎtaˈu ore ia Ioasa e te nunaa no to ratou auraro ore. Aita Ioasa i tatarahapa, ua rave râ oia e ia pehi-pohe-hia o Zekaria i te ofai. Ua riro mau â Ioasa ei taata aroha ore e te auraro ore—no to ˈna noa ïa peeraa i te mana o te amuiraa iino!—Paraleipomeno 2, 24:17-22; Korinetia 1, 15:33.

9. E nafea te faahopearaa no Ioasa e te mau tamaiti hui arii ia haapapu e mea maamaa te auraro ore?

9 No to ratou faarueraa ia Iehova, eaha te ohipa i tupu i nia ia Ioasa e to ˈna mau hoa hui arii iino? Ua haere mai te hoê nuu faehau Arama—“e nuu iti haihai hoi”—i Iuda e “pau roa aˈera te feia rahi o te mau taata atoa ra i te pohe.” Ua faahepo te feia aro i te arii e horoa ˈtu i ta ˈna iho mau faufaa e te auro e te ario o te hiero. Noa ˈtu e ua ora mai o Ioasa, ua paruparuhia e ua maˈihia oia. Aita i maoro aˈe, ua taparahi-pohe-hia oia e te tahi feia opuaraa ino no roto i ta ˈna iho mau tavini. (Paraleipomeno 2, 24:23-25; Mau arii 2, 12:17, 18) E parau mau â ta Iehova ia Iseraela: “Ia ore râ oe ia faaroo i te reo o to Atua ra o Iehova, e ia ore ia rave, e ia ore ia haapao i te mau parau atoa e te mau ture . . . , e iri mai teie atoa nei mau ino i nia ia oe, e e vai â i nia ia oe ra.”—Deuteronomi 28:15.

Faaorahia te hoê papai parau no to ˈna auraro

10, 11. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia feruri i te aˈoraa a Iehova ia Baruka? (b) Eaha te aˈoraa ta Iehova i horoa ia Baruka?

10 Te ite ra anei outou i te hepohepo i te tahi taime no te mea aita i rahi te taata ta outou e farerei ra i roto i te taviniraa Kerisetiano o te anaanatae ra i te parau apî maitai? Te ite ra anei outou i te tahi taime e te nounou rii ra outou i to ratou huru oraraa fanaˈo e te faatiatia ia ratou iho? Mai te peu e e, a feruri na ia Baruka, te papai parau a Ieremia, e te aˈoraa î i te here ta Iehova i horoa ˈtu.

11 Te papai ra o Baruka i te hoê poroi parau tohu i to ˈna haapaoraahia mai e Iehova. No te aha? No te mea ua haamata o Baruka i te amuamu no to ˈna huru tupuraa e te hinaaro i te hoê mea maitai aˈe i ta ˈna taviniraa taa ê i te Atua. I to ˈna iteraa i teie tauiraa o te huru o Baruka, ua horoa ˈtu Iehova i teie aˈoraa papu e te maitai râ hoi: “Te imi râ oe i te maitai rahi na oe iho? eiaha e imihia; inaha hoi, te hopoi mai nei au i te ino i nia i te taata atoa ra, . . . e horoa ˈtu râ vau i te ora no oe ei taoˈa, i te mau vahi atoa ta oe e haere na.”—Ieremia 36:4; 45:5.

12. No te aha e tia ˈi ia tatou eiaha e imi i “te maitai rahi” na tatou iho i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea?

12 Te ite ra anei outou i to Iehova haapeapea rahi ia Baruka i roto i ta ˈNa i parau atu, e taata maitai hoi teie tei tavini ia ˈna ma te tuutuu ore e te mǎtaˈu ore e o Ieremia? Oia atoa i teie tau, te haapeapea rahi ra Iehova no te feia e hinaaro ra e tapi i te mea ta ratou e manaˈo ra ei mea maitai aˈe i roto i teie faanahoraa o te mau mea. Auaa râ, mai ia Baruka, e rave rahi tei farii i te faatitiaifaroraa î i te here a te mau taeae e aratai pae varua. (Luka 15:4-7) Oia, ia haroaroa tatou paatoa e aita e a muri aˈe to te feia e imi ra i “te maitai rahi” na ratou iho i roto i teie faanahoraa. E ere noa e aita ratou e ite ra i te oaoa mau, te mea ino atu â râ, ua fatata ratou i te mou e teie nei ao e to ˈna mau hinaaro miimii atoa.—Mataio 6:19, 20; Ioane 1, 2:15-17.

13. Eaha te haapiiraa no nia i te haehaa e vai ra i roto i te aamu o Baruka?

13 E haapiiraa maitai roa atoa to roto i te aamu o Baruka no nia i te haehaa. A tapao na e aita Iehova i aˈo tia ˈtu ia Baruka, ua paraparau râ oia na roto atu ia Ieremia, ua ite maitai paha o Baruka i to ˈna mau huru tia ore e to ˈna mau haerea taa ê. (Ieremia 45:1, 2) Aita râ o Baruka i teoteo-roa-hia; ua haroaroa oia ma te haehaa i te tumu mau o te aˈoraa ra—oia o Iehova. (Paraleipomeno 2, 26:3, 4, 16; Maseli 18:12; 19:20) No reira ‘ia hape noa ˈtu tatou hou a ite atu ai’ e ia horoahia mai te aˈoraa e hinaarohia no roto mai i te Parau a te Atua, e pee anaˈe i te haerea paari, te haroaroaraa pae varua e te haehaa o Baruka.—Galatia 6:1, MN.

14. No te aha e mea maitai ai no tatou ia auraro i te feia e aratai ra ia tatou?

14 E faaohie atoa to tatou haerea haehaa i te ohipa a tei horoa ra i te aˈoraa. Te na ô ra te Hebera 13:17 e: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [nephe], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.” Auê hoi te pinepine ia pure te mau matahiapo ia Iehova ma te aau tae e horoa mai i te itoito, te paari, e te parau maitai e hinaarohia no te haapao i teie tuhaa fifi o ta ratou ohipa tiai mamoe! “E ite maitai atu” anaˈe “i te taata mai te reira te huru.”—Korinetia 1, 16:18.

15. (a) Mea nafea to Ieremia haapapuraa i to ˈna tiaturi ia Baruka? (b) Mea nafea to Baruka haamaitairaahia no to ˈna auraro e to ˈna haehaa?

15 Mea papu e ua faatitiaifaro o Baruka i to ˈna feruriraa no te mea, i muri iho, ua horoa Ieremia i te hoê hopoia fifi atu â na ˈna—e haere i te hiero e taio ma te reo puai i te poroi haavaraa mau ta ˈna iho i papai e ta Ieremia i faahiti atu. Ua auraro anei o Baruka? Oia, ua rave oia i te mau mea atoa “ta te peropheta ra ta Ieremia i faaue mai ia ˈna ra.” Oia mau, ua taio atoa oia i tauâ poroi ra i te mau tamaiti hui arii no Ierusalema, aita e feaaraa e ua titau te reira i te itoito rahi. (Ieremia 36:1-6, 8, 14, 15) I to te oire toparaa i te rima o to Babulonia fatata 18 matahiti i muri aˈe, a feruri na mai te aha râ o Baruka i te mauruuru e ua faaorahia oia no te mea ua haapao oia i te faaararaa a Iehova e ua faaea i te imi i “te maitai rahi” na ˈna iho!—Ieremia 39:1, 2, 11, 12; 43:6.

Ua ora te tahi pae maoti te auraro i te taime i haaatihia ˈi te oire

16. Mea nafea to Iehova faaiteraa i te aroha i te mau ati Iuda i Ierusalema i te taime i haaati ai to Babulonia ia ratou i te matahiti 607 H.T.T.?

16 I te haamouraahia Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T., ua ite-faahou-hia te aroha o te Atua no te feia auraro. I te taime puai roa ˈˈe o te haaatiraa, ua na ô Iehova i te mau ati Iuda e: “Inaha, te tuu nei au i te eˈa ora i mua ia outou, e te eˈa pohe. O te parahi i roto i teie nei oire, e pohe ïa i te ˈoˈe, e te poia, e te maˈi; o te haere râ i rapae, e ua horoa ia ˈna iho i te rima o te Kaladaio e haaati mai ia outou ra, e ora ïa oia, e riro to ˈna ora ei taoˈa na ˈna.” (Ieremia 21:8, 9) Noa ˈtu e e au te feia no Ierusalema ia haamouhia, ua faaite Iehova i te aroha i te feia e auraro ia ˈna tae roa ˈtu i taua taime hopea ra. *

17. (a) Mea nafea to te auraro o Ieremia tamataraahia i to Iehova faaueraa ˈtu e parau i te mau ati Iuda e haaatihia ra ia ‘reva i ǒ te Kaladaio’? (b) E nafea tatou ia faufaahia i te hiˈoraa o Ieremia no te auraro ma te mǎtaˈu ore?

17 Ua riro atoa te parauraa i te mau ati Iuda e tuu ia ratou iho ei tamataraa i te auraro o Ieremia. Na mua no te mea e itoito rahi to ˈna no te iˈoa o te Atua. Aita oia i hinaaro ia ino taua iˈoa ra ia parau te mau enemi e auaa te mau idolo pohe i upootia ˈi ratou. (Ieremia 50:2, 11; Oto o Ieremia 2:16) Hau atu â, ua ite Ieremia e ia parau oia i te nunaa e tuu ia ratou iho, e faaû oia iho i te pohe, no te mea e rave rahi o te manaˈo e te faatupu ra oia i te amahamaharaa. Aita râ oia i mǎtaˈu e ua faahiti atura i te mau faaotiraa a Iehova ma te auraro. (Ieremia 38:4, 17, 18) Mai ia Ieremia, te poro atoa ra tatou i te hoê poroi eita e auhia e te taata. No tauâ poroi ra i vahavahahia ˈi Iesu. (Isaia 53:3; Mataio 24:9) Eiaha ïa tatou ia “mǎtaˈu i te taata,” ia auraro râ tatou ia Iehova ma te itoito, mai ia Ieremia, a tiaturi maite ai ia ˈna.—Maseli 29:25.

Te auraro ia faaû tatou i te aroraa a Goga

18. Eaha te mau tamataraa i to ratou auraro ta te mau tavini a Iehova e faaû atu a muri aˈe?

18 Fatata roa, e haamouhia te faanahoraa ino taatoa a Satani i roto i te hoê “ati rahi” faito ore. (Mataio 24:21) Aita e feaaraa e na mua ˈˈe e i taua taime ra, e farerei te nunaa o te Atua i te mau tamataraa rarahi i to ratou faaroo e to ratou auraro. Ei hiˈoraa, te parau maira te Bibilia e e aro o Satani, na roto i to ˈna tiaraa “Goga i te fenua o Magoga,” i te mau tavini a Iehova, a faaohipa ˈi i te mau nuu tei faataahia mai te hoê “nuu puai . . . , mai te ata ra e moe ai te fenua ra.” (Ezekiela 38:2, 14-16) No te iti e te mauhaa ore, e imi te nunaa o te Atua i te haapuraa i raro aˈe i te “pererau” o Iehova ta ˈna e hohora no te tapoˈi i te feia auraro.

19, 20. (a) No te aha e mea faufaa roa ˈi ia auraro te mau Iseraela i te taeraa ˈtu ratou i te Miti uteute ra? (b) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te feruriruriraa i roto i te pure i te aamu o te Miti uteute i teie tau?

19 Te haamanaˈo maira taua huru tupuraa ra i te revaraa o Iseraela mai Aiphiti mai. I muri aˈe i to ˈna tairiraa ia Aiphiti i na ati rarahi hoê ahuru, ua aratai Iehova i to ˈna nunaa, eiaha i nia i te eˈa poto roa ˈˈe e tae atu ai i te Fenua Tǎpǔhia, e tae atu râ i te Miti uteute i reira ratou e mau e e aro-ohie-hia ˈi. Ia au i te hiˈoraa i te pae tamaˈi, e au ra e e tere atâta roa tera. Ahiri outou tera, e auraro anei outou i te parau a Iehova i faahitihia e Mose e e haere atu anei i te Miti uteute ra ma te tiaturi maite, a ite ai e mea na te vahi ê ia haere i te Fenua Tǎpǔhia?—Exodo 14:1-4.

20 A taio ai tatou i te Exodo pene 14, e ite tatou mea nafea to Iehova faaoraraa i to ˈna nunaa na roto i te hoê faaiteraa mana riaria. E haapuai mau â taua mau aamu ra i to tatou faaroo ia rave tatou i te taime no te faahohonu e te feruriruri atu! (Petero 2, 2:9) Na te faaroo puai atu ai e faaitoito mai ia auraro ia Iehova, noa ˈtu e e au ra e mea ê roa ta ˈna titauraa i to te taata feruriraa. (Maseli 3:5, 6) No reira, a ui ia outou iho, ‘Te tutava ra anei au i te patu i to ˈu faaroo na roto i te faaitoitoraa i te haapii i te Bibilia, te pure, te feruriruriraa, e na roto atoa i te amui-tamau-raa e te nunaa o te Atua?’—Hebera 10:24, 25; 12:1-3.

E faatupu te auraro i te tiaturiraa

21. Eaha te mau haamaitairaa, no teie nei e no a muri aˈe, e tae mai i nia i te feia e auraro ia Iehova?

21 E ite te feia o te faariro i te auraro ia Iehova ei huru oraraa no ratou i te tupuraa o te Maseli 1:33 i teie nei atoa, te na ô ra hoi e: “O tei faaroo mai râ ia ˈu ra [ma te auraro], e parahi noa ïa ma te ora, e faaea noa oia ma te mǎtaˈu ore i te ino.” Auê te au mau teie mau parau tamahanahana ia tae mai te mahana tahooraa o Iehova e fatata maira! Oia mau, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.” (Luka 21:28) Papu maitai, o te feia anaˈe e auraro i te Atua o te pee ma te tiaturi i taua mau parau ra.—Mataio 7:21.

22. (a) Eaha te tumu e tiaturi ai te nunaa o Iehova? (b) Eaha te mea e tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

22 Te tahi atu tumu e tiaturi ai, o te mea ïa e “aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.” (Amosa 3:7) I teie tau, eita Iehova e faaurua i te mau peropheta mai i tahito ra; area râ, ua faaue oia i te hoê pǔpǔ tavini haapao maitai e horoa i te maa varua i te taime au na to ˈna utuafare. (Mataio 24:45-47) Mea faufaa roa ïa ei haerea auraro to tatou i taua “tavini” ra! Mai ta te tumu parau i muri nei e faataa, e faaite atoa taua auraro ra i to tatou huru i nia ia Iesu, te fatu o te “tavini,” “tei ia ˈna” hoi “te auraro o te mau fenua.”—Genese 49:10, MN.

[Nota i raro i te api]

^ Noa ˈtu e e pinepine “te moa ufa” i te parauhia e e mea mamahu, “e tito oia e tae noa ˈtu i te pohe no te paruru i to ˈna mau fanauˈa i te ati,” o ta te buka ïa a te hoê taatiraa parururaa animara e parau ra.

^ Te faaite ra te Ieremia 38:19 e “ua reva” te tahi rahiraa ati Iuda i ǒ te Kaladaio e ua ora mai ratou i te pohe eiaha râ i te hopoi-ê-raa. Ua tuu anei ratou ia ratou iho ei pahonoraa i te mau parau a Ieremia, aita tatou i ite. Teie râ, te haapapu ra to ratou oraraa mai i te mau parau a te peropheta.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te faahopearaa o te auraro ore tamau o Iseraela?

• Mea nafea to te feia tapiri ohiparaa i nia i te arii Ioasa, i to ˈna apîraa ra e i muri aˈe?

• Eaha te mau haapiiraa ta tatou e huti mai na roto ia Baruka?

• No te aha e tumu ore ai ia mǎtaˈu te nunaa auraro o Iehova a fatata ˈi teie nei faanahoraa i te mou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

A arataihia ˈi oia e Iehoiada, ua auraro noa Ioasa ia Iehova i to ˈna apîraa ra

[Hohoˈa i te api 15]

Na te amuiraa iino i turai ia Ioasa ia rave e ia haapohehia te peropheta a te Atua

[Hohoˈa i te api 16]

Ahiri i tia, ua auraro anei outou ia Iehova a ite atu ai i to ˈna mana faaora hahano?