Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tamahanahanaraa i roto i te ite mau i te Atua

Tamahanahanaraa i roto i te ite mau i te Atua

Tamahanahanaraa i roto i te ite mau i te Atua

NO TE tahi mau taata, e mau uiraa haapeapea te hiti mai no nia i ta te Bibilia e parau ra e e aroha te Atua e te aroha hamani maitai. E ui ratou e: Mai te peu e e hinaaro te Atua e faaore i te ino, ua ite oia e nafea ia faaore, e e mana to ˈna no te na reira, no te aha ïa te ino e rahi noa ˈi? Mea fifi na ratou ia faatuati i na manaˈo e toru: (1) E Atua mana hope oia; (2) e Atua aroha e te maitai; e (3) te tupu noa ra te ati. I to ratou manaˈo, i te mea e e parau mau iho â te manaˈo hopea, e ere ïa hoê aˈe o na manaˈo matamua e piti i te mea mau. No ratou, eita ta te Atua e nehenehe e tapea i te ino aore ra aita o ˈna e tâuˈa maira.

Tau mahana i muri aˈe i te vavahiraahia te World Trade Center i New York, ua parau te hoê aratairaa haapaoraa rahi i te mau Hau Amui e: “Ua ui au . . . tau hanere taime i roto i to ˈu oraraa no te aha te Atua e faatia ˈi i te ati e te mauiui. E tia ia ˈu ia parau e aita roa ˈtu vau iho nei i ite i te pahonoraa.”

I mua i teie tatararaa, ua papai te orometua haapii i te teologia e te maere ra oia i “te teologia papu” ta teie aratai haapaoraa e faaite ra. Ua paturu atoa oia i te manaˈo o te hoê aivanaa o tei papai e: “Te taa-ore-raa i te mauiui, e tuhaa ïa o te taa-ore-raa i te Atua.” Teie râ, eita iho â anei e taa ia tatou no te aha te Atua e faatia ˈi i te ino?

Nohea mai te ino

Taa ê roa i ta te mau aratai haapaoraa e nehenehe e parau, aita te Bibilia e faataa ra i te faatiaraa te Atua i te ino mai te hoê parau taa ore. Te hoê manaˈo faufaa e taa ˈi ia tatou te parau o te ino, o te fariiraa ïa e aita Iehova i hamani i te hoê ao ino. Ua hamani oia i na taata matamua ma te tia roa, aita e hara. I to Iehova hiˈoraa i ta ˈna mau mea i poiete, ua ite oia e “e mea maitai roa.” (Genese 1:26, 31) Ta ˈna opuaraa, ia faaaano Adamu raua o Eva i te paradaiso i Edene e ati aˈe te fenua e e faaî atu i te taata oaoa i raro aˈe i te parururaa a to ˈna mana arii î i te here.—Isaia 45:18.

Ua haamata te ino e te hoê mea ora varua, mea haapao maitai hoi i te Atua i te matamua ra, o tei hinaaro e ia haamorihia oia. (Iakobo 1:14, 15) Ua itehia ta ˈna orure hau i nia i te fenua i to ˈna turairaa i na taata matamua ia apiti ia ˈna i roto i ta ˈna patoiraa ia Iehova. Aita o Adamu raua o Eva i auraro i te faaueraa taa maitai a te Atua eiaha e amu aore ra e tapea i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, ua rave maori râ raua i te maa e ua amu. (Genese 3:1-6) I to raua na reiraraa, aita noa raua i faaroo ore i te Atua, ua faaite atoa râ raua e te hinaaro ra raua i to raua tiamâraa.

Ua mârôhia te hoê tumu parau morare

Na roto i teie orure hau i Edene, ua mârôhia te hoê tumu parau morare, te hoê aaraa faufaa o te ao taatoa. Ua mârô na taata orure hau i te tiaraa o Iehova e faatere ma te tano i ta ˈna mau mea ora i poiete. E tiaraa anei to te Atua Poiete e titau i te taata ia auraro hope ia ˈna? E maitai aˈe anei te taata mai te peu e e na ratou iho e faatere ia ratou?

Ua haapao Iehova i teie aaraa i ta ˈna faatereraa ma te hoê ravea o tei faaite e mea faito maitai roa oia i roto i te aroha, te parau-tia, te paari, e te puai. E nehenehe hoi ta ˈna e faaohipa i to ˈna mana no te tinai i te orure hau i reira iho. E ohipa tia ia hiˈohia, i te mea e e tiaraa to ˈna e na reira. Teie râ, eita te reira e pahono i na tumu parau morare i mârôhia. I te tahi aˈe pae, e nehenehe hoi ta te Atua e haamoe noa i te hara. E nehenehe te tahi pae i teie mahana e manaˈo e e maitiraa î i te here tera. Teie râ, eita atoa te reira e pahono i te parau a Satani e e maitai aˈe te taata ia faatere ratou ia ratou iho. Hau atu â, eita anei tera raveraa e faaitoito atoa ia vetahi ê ia faarue i to Iehova eˈa? O te mauiui hopea ore ïa te faahopearaa.

I roto i to ˈna paari, ua faatia Iehova e ia faatere te taata ia ratou iho no te hoê taime. Noa ˈtu e ua faatia oia i te ino no te hoê taime poto, e taime maitai to te taata no te faaite e e manuïa anei ratou i te faatere ia ratou iho ma te faataa ê mai i te Atua, ma te faaohipa i ta ratou iho mau ture aveia no te mea maitai e te mea ino. Eaha te faahopearaa? Ua tupu noa te tamaˈi, te parau-tia ore, te haavîraa, e te mauiui i roto i te tuatapaparaa o te taata. Na te manuïa-ore-raa hopea o te orure hau i te Atua e faatitiaifaro roa i na tumu parau i mârôhia i Edene.

I te hoê â taime, ua faaite te Atua i to ˈna aroha na roto i te horoaraa mai i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, o tei pûpû i to ˈna ora taata ei tusia taraehara. E faatiamâ te reira i te taata faaroo i te utua o te hara e te pohe no ǒ mai i te faaroo ore o Adamu ra. Maoti te hoo e nehenehe ai te feia atoa o te faaroo ia Iesu e fanaˈo i te ora mure ore.—Ioane 3:16.

Na Iehova e haapapu maira ma te tamahanahana e e taime poto to te mauiui o te taata. “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra,” o ta te fatu salamo ïa i papai. “Oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:10, 11.

Te hoê oraraa panoonoo ore e te oaoa a muri aˈe

Te faaite ra te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e ua fatata te taime e faaore ai te Atua i te maˈi, te oto, e te pohe. A tapao na eaha te mau mea faahiahia e tupu i mua nei, o tei faaitehia i te aposetolo Ioane i roto i te hoê orama. Ua papai oia e: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua; e aore aˈera e miti. . . . Ei pihai atoa iho te Atua [i te huitaata] . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” No te haapapu e e parau mau teie mau fafau, ua parauhia ia Ioane e: “A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:1-5.

Eaha ïa no te mau miria taata hapa ore tei pohe mai te orure hau mai â i Edene? Ua fafau Iehova e e faahoˈi mai oia i te feia e taoto nei i roto i te pohe, i te ora. Ua parau te aposetolo Paulo e: “Te tiaturi nei au i te Atua . . . e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E nehenehe ratou e ora i roto i te hoê ao i reira ‘te parau-tia e vai mau ai.’—Petero 2, 3:13.

Mai te hoê metua tane î i te here o te faatia e ia tâpûhia ta ˈna tamarii noa ˈtu te mauiui no te mea ua ite oia e e maitai mure ore to muri mai, te faatia atoa ra Iehova e ia faaruru te taata i te vai-mau-raa taime poto o te ino i nia i te fenua. Teie râ, e mau haamaitairaa mure ore te tiai maira i te feia atoa e imi i te rave i to te Atua hinaaro. Ua faataa Paulo e: “Ua faarirohia hoi te mau mea hamanihia nei ei mea faufaa ore noa, e ere ra i te mea hinaaro, na ˈna râ na tei faariro ei mea faufaa ore noa ma te tiai, e faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.”—Roma 8:20, 21.

E parau apî mau â teie—eiaha tera ta tatou e ite ra i roto i te afata teata aore ra e taio ra i roto i te vea, e parau apî maitai râ. Teie te parau apî maitai roa ˈˈe no ǒ mai i “te Atua o te tamahanahanaraa atoa,” o te haapao mau â ra ia tatou.—Korinetia 2, 1:3, MN.

[Hohoˈa i te api 6]

Te faaite maira te tau e eita e manuïa i te huitaata i te faatere ia ratou iho ma te faataa ê mai i te Atua

[Faaiteraa i te tumu]

Utuafare no Somalie: UN PHOTO 159849/M. GRANT; paura atomi: USAF photo; aua haavîraa: U.S. National Archives photo