Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te feia apî o te au i te parau mau

Te feia apî o te au i te parau mau

Te feia apî o te au i te parau mau

“E NAHEA te taata apî i te tamâraa i to ˈna eˈa?” o ta te hoê papai salamo Hebera ïa i ui tau tausani matahiti aˈenei. (Salamo 119:9) E uiraa faufaa noa teie i teie tau no te mea te faaruru nei te feia apî e rave rahi fifi i roto i te ao. Na roto i te ohipa taiata, te faaû ra e rave rahi feia apî i te maˈi SIDA, fatata te afaraa o tei tupuhia i teie maˈi riaria tei rotopu to ratou matahiti i te 15 e te 24. Te faatupu atoa ra te faaohiparaa i te raau taero e rave rahi fifi, ma te haapohe oioi i te tahi feia apî. Te ohipa puai ra te upaupa hairiiri; te mau hohoˈa haavî uˈana e te faufau i roto i te afata teata, e te video; e te peu faufau i roto i te Internet, i nia i te feia apî. No reira, i teie tau, mea rahi te metua e te feia apî e manaˈo roa ra i te uiraa i uihia e te papai salamo.

I ta ˈna iho uiraa, teie te pahonoraa ta taua noâ papai salamo ra i horoa: “Ia faaau i to ˈna haerea i ta oe ra parau.” Papu maitai, e aratairaa maitai to roto i te Parau a te Atua, te Bibilia, no te feia apî, e na roto i te peeraa i te reira, te manuïa nei e rave rahi feia apî i roto i te oraraa. (Salamo 119:105) E hiˈopoa mai na tatou i te tahi mau hiˈoraa o te feia apî e here ra ia Iehova e e faaitoito ra i te vai puai noa i te pae varua i roto i te hoê ao nounou taoˈa e te imi i te mea navenave.

Te mauruuru ra ratou i te aratairaa a te mau metua

Hou oia a tavini ai i te piha ohiparaa a te amaa no Mehiko a te mau Ite no Iehova, ua tavini o Jacob Emmanuel ei pionie taime taatoa tau matahiti i te maoro. Te haamanaˈo ra oia ma te mauruuru e mea nafea to ˈna auraa e tavini i te Atua: “O to ˈu na metua te mana matamua, noa ˈtu e ua tauturu roa atoa mai te tahi mau taeae aravihi i te pae varua ta ˈu i faahoa ˈtu. Ua turai ratou ia ˈu ia au i te ohipa pororaa. Ma te mǎrû, ua aratai ratou ia ˈu na te eˈa maitai; aita roa ˈtu vau i manaˈo e ua faateimaha ratou ia ˈu.”

Te haamanaˈo ra o David, o tei rave aˈena i te taviniraa taime taatoa tau matahiti i te maoro, e mea nafea to ˈna putapûraa i to to ˈna na metua haamataraa i te tavini ei pionie taa ê, e mea nainai hoi raua to ˈna taeae. I te poheraa to ˈna papa, ua tamau to ˈna mama i te taviniraa pionie taa ê. Ua haapao oia ia raua e i te pororaa i te parau apî maitai. “Aita roa ˈtu raua i faahepo ia ˈu ia riro ei pionie,” o ta David ïa e parau ra, “no te mea râ ua oaoa roa matou te utuafare i te taviniraa pionie, ua turai te auhoaraa e te huru tupuraa ia ˈu ia rave atoa i tera taviniraa.” No nia i te faufaaraa o te aratairaa maitai a te mau metua e to raua haapaoraa ia raua, te parau ra David e: “I te mau ahiahi atoa, e taio mai to ˈu mama i te tahi mau aamu i roto i te buka Du paradis perdu au paradis reconquis. * Ua tauturu mai ta ˈna huru faatiaraa i te reira ia au mâua i te maa varua.”

Te haafaufaaraa i te mau putuputuraa

Mea fifi na te tahi feia apî ia haafaufaa i te mau putuputuraa Kerisetiano. E haere ratou no te mea e afai to ratou mau metua ia ratou. Mai te peu râ e e tamau ratou i te haere i te mau putuputuraa, ia maoro, e haafaufaa ratou i te mau putuputuraa. A hiˈo na ia Alfredo, o tei haamata i te taviniraa taime taatoa i te 11raa o to ˈna matahiti. Te faˈi ra oia e i te 5raa o to ˈna matahiti, ua tamata oia i te ape i te haere i te mau putuputuraa no te mea e taoto oia, aita râ to ˈna na metua i vaiiho e ia taoto o ˈna i te mau putuputuraa. Te haamanaˈo ra oia e: “A paari ai au, ua haamata riirii au i te au i te mau putuputuraa, i muri aˈe iho â râ i to ˈu iteraa i te taio e te papai no te mea i reira to ˈu haamataraa i te pahono na roto i ta ˈu iho mau taˈo.”

Te faatia ra o Cintia, te hoê potii 17 matahiti e tavini ra ei pionie tamau, e nafea te amuimuiraa maitai i tauturu rahi ai ia ˈna ia au e tavini i te Atua. Te parau ra oia e: “Ua arai te taairaa maitai e te mau taeae e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa, ia ore au e mihi i to ˈu mau hoa no teie nei ao e te mau ohipa matauhia e te feia apî, mai te haereraa i roto i te mau fare oriraa. Na roto i te faarooraa i te mau pahonoraa e te mau faatiaraa i te mau putuputuraa, ua hinaaro aˈera vau e horoa i ta ˈu mau mea atoa na Iehova, e te manaˈo ra vau e o to ˈu taurearearaa te mea maitai roa ˈˈe ta ˈu e fanaˈo ra. No reira vau i faaoti ai e faaohipa i te reira i roto i ta ˈna taviniraa.”

Te faˈi ra râ oia e: “I te hoê tau, hou vau a bapetizohia ˈi, mea ohie na ˈu ia mairi i te mau putuputuraa, ma te faaohipa i te ohipa fare aore ra te tahi atu mau ohipa haapiiraa ei otoheraa. Ua mairi au i te tahi mau putuputuraa, e ua fifihia vau i te pae varua. Ua faahoa ˈtu vau i te hoê tamaroa, aita e haapii ra i te Bibilia. Auaˈe Iehova i faaafaro ai au i to ˈu haerea i muri aˈe.”

Na te taata iho e faaoti

Ua anihia te manaˈo o Pablo, te tahi atu taurearea e tavini ra ia Iehova ma te taime taatoa, eaha te mea faufaa roa ˈˈe no te au i te parau mau o te Parau a te Atua, teie ta ˈna e parau ra: “Te vai ra e piti mea i to ˈu manaˈo: te haapii-tamau-raa ia tatou iho e te itoito rahi i roto i te ohipa pororaa. Te mauruuru nei au i to ˈu na metua no to raua haapiiraa mai i te parau mau no nia ia Iehova, e te manaˈo nei au e tera te mea maitai roa ˈˈe ta raua i horoa mai. Teie râ, ua tia ia papu ia ˈu iho no te aha vau e here ai ia Iehova. No te reira, mea titauhia ia ite i ‘te aano e te hohonu’ o te parau mau bibilia. Mea na reira noa tatou e hinaaro ai i te Parau a Iehova, o te ama mai ‘te auahi ama’ i roto ia tatou e faaite atu ai tatou ia vetahi ê. E rahi atu â to tatou mauruuru no te parau mau maoti te itoito rahi no te ohipa pororaa.”—Ephesia 3:18; Ieremia 20:9.

Te haamanaˈo atoa ra o Jacob Emmanuel, tei faahitihia aˈenei, i te faufaaraa ia maiti o ˈna iho e tavini ia Iehova. Te parau ra oia e aita roa ˈtu to ˈna na metua i onoono e ia bapetizohia oia. “Te manaˈo nei au e teie te haerea maitai roa ˈˈe, te ite nei hoi au i te mau faahopearaa maitatai. Ei hiˈoraa, ua faaoti te tahi mau taurearea ta ˈu i faahoa rahi atu e ia bapetizohia ratou i te hoê â taime. Mea maitai, teie râ, ua ite au e ua na reira vetahi no te horuhoru noa, e i muri iti noa ˈˈe, ua iti mai to ratou itoito rahi no te mau ohipa a te Basileia. No ˈu nei, aita to ˈu na metua i faahepo ia ˈu ia faaoti e pûpû ia ˈu na Iehova. Na ˈu iho i faaoti.”

Te tuhaa a te amuiraa

Ua ite te tahi feia apî, o ratou anaˈe, i te parau mau o te Parau a te Atua, ma te ore e tauturuhia e to ratou mau metua. Papu maitai, e ere i te mea ohie i roto i tera mau tupuraa ia haapii i te rave i te mea maitai e ia tamau noa.

Te haamanaˈo ra o Noé e mea nafea to ˈna faufaa-rahi-raahia i te parau mau. Mai to ˈna apî-roa-raa mai, e riri haere noa oia e mea haavî uˈana. I to ˈna haamataraa i te haapii i te Bibilia i te 14raa o to ˈna matahiti, ua maitai mai to ˈna huru, e ua mauruuru roa to ˈna na metua, aita e anaanatae ra i te Bibilia i taua tau ra. A haere ai o Noé i mua i te pae varua, ua hinaaro oia e faaohipa faahope i to ˈna oraraa i roto i te taviniraa a te Atua. I teie nei, to roto oia i te taviniraa taime taatoa.

Oia atoa, ua anaanatae o Alejandro i te parau mau Kerisetiano i to ˈna apî-roa-raa, noa ˈtu e aita to ˈna na metua e au ra i te reira. Teie ta ˈna e parau ra no nia i to ˈna mauruuru no te parau mau: “Ua arataihia vau i roto i te hoê fare Katolika tumu. Teie râ, ua au atu â vau i te tiaturi-ore-raa i te Atua a te Communisme, i te mea e aita te ekalesia i pahono i te mau uiraa o tei haapeapea ia ˈu mai to ˈu apî-roa-raa mai. Ua tauturu mai te faanahonahoraa a Iehova ia ite au no nia i te Atua. Ua faaora mau â te reira ia ˈu, ahiri aita vau i haapii i te Bibilia, ua topa paha ïa vau i roto i te morare ore, te inu-hua-raa i te ava, aore ra te raau taero. Ua apiti atoa paha ïa vau i te tahi pǔpǔ orure hau, ma te mau faahopearaa peapea.”

E nafea te hoê taurearea e tamau ai i te imi i te parau mau e i te pee maite atu ma te ore e tauturuhia e to ˈna na metua? Parau mau, e tuhaa faufaa roa ta te mau matahiapo e te tahi atu mau melo o te amuiraa. Te haamanaˈo ra o Noé e: “Aita roa ˈtu vau i manaˈo e o vau anaˈe, no te mea tei pihai roa iho noa Iehova ia ˈu. Ua turu atoa mai e rave rahi taeae e tuahine î i te here e ua riro mai ratou ei papa, ei mama, e ei taeae pae varua no ˈu.” I teie nei, te tavini ra oia i te Betela e te faaohipa ra i to ˈna taime i roto i te taviniraa a te Atua. Oia atoa, te faatia ra o Alejandro e: “Te mea ta ˈu e mauruuru noa, oia ïa te haamaitairaa e riro ei melo o te hoê amuiraa ma te hoê tino matahiapo o tei faaite i te anaanatae î i te here i nia ia ˈu, ei taata. Te mauruuru iho â nei au no te mea i to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia, i te 16raa o to ˈu matahiti, ua fifi-atoa-hia vau i te tapitapi o te feruriraa matauhia e te feia apî. Aita roa ˈtu te mau utuafare i roto i te amuiraa i faarue ia ˈu. Te vai noâ ra te tahi taata o te farii maitai mai ia ˈu e o te horoa mai eiaha noa to ˈna fare e ta ˈna maa, to ˈna atoa râ aau.” I teie nei, to roto o Alejandro i te taviniraa taime taatoa 13 e tiahapa matahiti i te maoro.

Te manaˈo ra te tahi mau taata e na te mau ruhiruhia anaˈe te haapaoraa. Teie râ, mea rahi te feia apî tei ite i te parau mau bibilia i to ratou nainairaa, tei here ia Iehova e tei haapao maitai ia ˈna. I teie feia apî e au ai ta Davida mau parau i papaihia i roto i te Salamo 110:3: “E tia rahi roa to to oe ra mau taata, i te mahana e faaitehia ˈi to oe ra mana ma te tura moˈa ra; to oe ra huaai, mai te hau ïa no te opu ra o te poipoi.”

E tautooraa no te feia apî ia haapii i te parau mau e ia tapea maite i te reira. Auê te oaoa e ia ite e mea rahi te tapiri roa ra i te faanahonahoraa a Iehova, te haere tamau ra i te mau putuputuraa, e te haapii maite ra i te Bibilia. Mea na reira ratou e faahotu ai i te hinaaro mau i te Parau a te Atua e ta ˈna taviniraa!—Salamo 119:15, 16.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova i te matahiti 1961; aita e nenei-faahou-hia ra.