Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Aupururaa i te tamarii i te fenua ê—Te mau fifi e te mau haamaitairaa

Aupururaa i te tamarii i te fenua ê—Te mau fifi e te mau haamaitairaa

Aupururaa i te tamarii i te fenua ê—Te mau fifi e te mau haamaitairaa

E HAERE te mau mirioni taata i te fenua ê ma te tiaturi e haamata i te hoê oraraa apî. Ua hau atu i te 20 mirioni feia ěê e noho ra i Europa i teie nei, ua farii te Hau Amui hau atu i te 26 mirioni taata no te tahi atu mau fenua mai, e e 21 % o te huiraatira taatoa no Auteralia, ua fanauhia ïa i te mau fenua ěê. E pinepine, e tia i teie mau utuafare ěê ia tutava i te haapii i te hoê reo apî e te faaau atu i te hoê taˈere apî.

E pinepine, e ite oioi te mau tamarii i te reo o to ratou fenua apî e e haamata i te feruri na roto i te reo apî. No te mau metua, e maoro aˈe paha. A paari mai ai te mau tamarii i te hoê fenua matau-ore-hia e to ratou mau metua, e nehenehe te mau fifi o te reo e faatupu i te fifi i te pae aparauraa e ere i te mea ohie ia faatitiaifaro.

Eita noa te reo apî e taui i te huru e feruri ai te mau tamarii, e ohipa atoa râ i nia i to ratou huru aau. E manaˈo paha te mau metua e mea fifi roa ia taa ia ratou te huru o te mau tamarii. No reira, e mau tautooraa matau ore ta te mau metua ěê o te tamata ra i te aupuru i to ratou mau tamarii “e ia paari ma te aˈo a te Fatu ra.”—Ephesia 6:4.

Te tautooraa e haaputapû i te feruriraa e te aau atoa

Te hinaaro ra te mau metua Kerisetiano e na ratou hoi tera hopoia, e haapii i te “reo ateate” o te parau mau bibilia i ta ratou mau tamarii. (Zephania 3:9, MN) Teie râ, mai te peu e ua ite rii noa te mau tamarii i te reo o to ratou mau metua e mai te peu e eita te mau metua e paraparau maitai i te reo ta to ratou mau tamarii i haamatau, e nafea ïa te mau metua ia haaputa i te ture a Iehova i roto i te aau o ta ratou mau tamarii? (Deuteronomi 6:7) E taa paha i te mau tamarii te mau taˈo ta to ratou mau metua e parau ra, ia ore râ te mea e parauhia ra e haaputapû i te mafatu, e nehenehe te mau tamarii e riro ei feia ěê i roto i to ratou iho fare.

Ua haere o Pedro e o Sandra i Auteralia mai Marite Apatoa ˈtu, e ua farerei raua i teie tautooraa i te aupururaa i to raua na tamaroa hoê ahuru e tiahapa matahiti. a Te na ô ra o Pedro e: “Ia paraparau oe no nia i te mau tumu parau pae varua, e titauhia te aau e te mau huru aau. E hinaaro oe e faataa i te mau manaˈo hohonu aˈe e te faufaa ˈtu â, no reira e hinaaro oe i te mau taˈo e rave rahi atu â.” Te na ô atoa ra o Sandra e: “Ia ore e taa maitai i to mâua na tamarii to mâua reo tumu, e nehenehe to raua oraraa pae varua e ino atu. E nehenehe raua e ere i te mauruuru rahi i te parau mau no te mea aita e taa ra ia raua te faaueraa tumu o te mea ta raua e haapii ra. E nehenehe to raua haroaroaraa pae varua e paruparu atu, e e ino atu to raua taairaa e Iehova.”

Ua haere o Gnanapirakasam e o Helen i Heremani mai Sri Lanka ˈtu e i teie nei, e piti to raua tamarii. Te farii ra raua e: “Te manaˈo nei mâua e mea faufaa roa ia paraparau to mâua na tamarii i to mâua reo tumu a haapii atoa ˈi i te reo Heremani. Mea faufaa no raua ia nehenehe ta raua e faaite mai i to raua mau huru aau, ia paraparau ma te huna ore e te haama ore.”

Te na ô ra o Miguel e o Carmen tei haere mai Uruguay atu e i Auteralia e: “E tia i te mau metua mai ia mâua ia haa puai atu â. E tia ia ratou ia haapii maitai anei i te reo apî e ia taa ia ratou te mau tumu parau pae varua e e faataa ˈtu aore ra e haapii i to ratou mau tamarii e ia aravihihia ratou i te reo o te mau metua.”

Te hoê faaotiraa a te utuafare

Mea faufaa roa no te ea pae varua o te mau utuafare ěě atoa ia faaoti ratou teihea reo e faaohipa no te ‘haapiiraa a Iehova.’ (Isaia 54:13) Mai te peu e te vai ra te hoê amuiraa o te parau i te reo tumu o te utuafare i to ratou vahi, e nehenehe te utuafare e maiti e turu i te reira amuiraa. I te tahi aˈe pae, e nehenehe ratou e maiti e haere i te hoê amuiraa o te parau i te reo tumu o te fenua ta ratou i haere atu. Eaha te mau mea e tia ia haapaohia hou a faaoti ai?

Te faataa ra o Demetrios e o Patroulla, tei haere mai Kupero atu e i Beretane e tei aupuru e pae tamarii i reira, eaha tei ohipa i nia i ta raua faaotiraa: “I te omuaraa, ua haere to mâua utuafare i te amuiraa reo Heleni. Ua tauturu rahi mai te reira ia mâua te mau metua, ua riro râ ei faataupupuraa i te haereraa i mua i te pae varua o ta mâua mau tamarii. Noa ˈtu e ua ite ratou i te a rii o te reo Heleni, ua fifihia ratou e te mau manaˈo hohonu aˈe. Ua itehia te reira na roto i to ratou haereraa i mua i te pae varua huru taere. Ei utuafare, ua haere matou i roto i te hoê amuiraa reo Beretane, e mea huru oioi te noaaraa te mau faahopearaa maitatai no ta mâua mau tamarii. Ua itoitohia ratou i te pae varua. E ere te faaotiraa e taui i te mea ohie, no matou râ, ua riro ei mea paari.”

Ua atuatu noa te utuafare i te reo tumu o te mau metua e ua ooti i te mau haamaitairaa e rave rahi. Teie te manaˈo o ta raua mau tamarii: “Mea faahiahia te iteraa hau atu i te hoê noa reo. Noa ˈtu e o te reo Beretane to matou reo matamua, ua itea mai ia matou e maoti to matou ite i te reo Heleni i puai ai e i piri ai to matou taairaa utuafare, e to matou iho â râ mau metua tupuna. Ua faariro atoa te reira ia matou ei mea aumauiui aˈe i nia i te feia no te mau fenua ěê mai, e maoti te reira i tiaturi ai matou e e nehenehe ta matou e haapii i te reo ê. No reira, i to matou paariraa mai, ua haere to matou utuafare e tauturu i te hoê amuiraa reo Albanais.”

Ua haere atoa o Christopher e o Margarita mai Kupero atu e i Beretane, e ua aupuru raua e toru tamarii i reira. Ua maiti ratou e turu i te amuiraa reo Heleni. Te haamanaˈo ra to raua tamaiti, o Nikos o te tavini ra i teie nei ei matahiapo i roto i te hoê amuiraa reo Heleni, e: “Ua faaitoitohia matou e apiti atu i te amuiraa reo Heleni no haamau-noa-hia ˈtura. Ua faariro to matou utuafare i te reira ei tonoraa teotaratia.”

Te na ô ra o Margarita e: “I te taearaa i na tamaroa e 7 e e 8 matahiti, ua ô raua i roto i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia. Ei metua, te haapeapea ra mâua no te iti o to raua ite i te reo Heleni. Teie râ, ua riro te tuhaa atoa ei ohipa na te utuafare, e ua rave matou e rave rahi hora no te tauturu ia raua ia faaineine i ta raua mau vauvauraa parau.”

Te na ô ra to raua tamahine o Joanna e: “Te haamanaˈo ra vau ia haapii mai Papa i te reo Heleni na roto i te papairaa i te piapa i nia i te iri i te fare, e i tia na ia matou ia haapii i te taatoaraa. Ehia rahiraa matahiti i te maoro ia haapii te taata e rave rahi i te hoê reo, ma te tauturu râ a Mama e a Papa, ua haapii matou i te reo Heleni ma te ore e haamâuˈa rahi i te taime.”

E turu te tahi mau utuafare i te hoê amuiraa no to ratou reo tumu no te mea te manaˈo ra te mau metua e no te haamaitai atu â i “te ite varua” e te haere i mua, e tia ia haapiihia ratou iho na roto i to ratou reo tumu. (Kolosa 1:9, 10; Timoteo 1, 4:13, 15) Aore ra e faariro paha te utuafare i to ratou aravihi i te reo ei ravea e tauturu ai i te tahi atu feia ěê ia haapii i te parau mau.

I te tahi aˈe pae, e manaˈo paha te hoê utuafare e mea maitai aˈe no ratou ia haere i te hoê amuiraa o te parau i te reo tumu o te fenua ta ratou i haere atu. (Philipi 2:4; Timoteo 1, 3:5) I muri aˈe i to ˈna tauaparauraa e te utuafare no nia i te huru tupuraa, na te upoo utuafare e rave i te faaotiraa na roto i te pure. (Roma 14:4; Korinetia 1, 11:3; Philipi 4:6, 7) Eaha te tahi mau manaˈo o te nehenehe e tauturu i taua mau utuafare ra?

Te tahi mau manaˈo tauturu nanonano

Te na ô ra o Pedro e o Sandra tei faahitihia i nia ˈˈe e: “Ua faaoti matou e parau noa i te reo Paniora i te fare ia papu e eita to matou reo tumu e moe. Mea fifi te reira ia haapao noa ˈtu, no te mea ua ite to mâua na tamaroa e e taa ia mâua te reo Beretane. Ahiri râ matou i ore i tapea i teie ture rii, eita e maoro te reo Paniora i te moe ia raua.”

Te faaitoito ra o Miguel e o Carmen, tei faahiti-atoa-hia i nia ˈˈe, e: “Ia faatere te mau metua i te hoê haapiiraa utuafare tamau e te tauaparauraa i te irava mahana i te mau mahana atoa na roto i te reo tumu, i reira te mau tamarii e haapii hau atu ai i te a rii noa o te reo—e haapii ratou i te faaite i te mau manaˈo pae varua na roto i taua reo ra.”

Te na ô atoa ra o Miguel e: “A faariro i te pororaa ei ohipa oaoa. Ta matou tuhaa fenua, o te hoê pae rahi ïa o te hoê oire rahi, e e tere maoro matou na nia i te pereoo no te imi i te taata o te parau i to matou reo. E faaohipa matou i te taime no te hauti i te mau hautiraa bibilia e te paraparau no nia i te mau tumu parau faufaa. E tamata vau i te faanaho i te mau tere no te pororaa e ia rave matou i te tahi mau farerei-faahou-raa maitatai. Ia hope te mahana, ua fanaˈo ïa te mau tamarii i te hoê aˈe tauaparauraa faahiahia.”

Faarururaa i te mau taa-ê-raa i te pae taˈere

Te faaitoito ra te Parau a te Atua i te mau tamarii e: “E faaroo mai, e tau tamaiti, i te aˈo a to metua tane, e eiaha e faarue i te faaitoito a to metua vahine ra.” (Maseli 1:8) E nehenehe râ te mau fifi e tupu mai ia niuhia te aˈo a te metua tane e te “faaitoito” a te metua vahine i nia i te hoê taˈere ê atu i ta to raua mau tamarii e ite noa ra.

Papu maitai, na te upoo utuafare taitahi e faataa e nafea oia ia faatere i to ˈna iho, e eiaha oia ia pee haere noa ma te tano ore i te tahi atu mau utuafare. (Galatia 6:4, 5) Teie râ, ia paraparau maitai te mau metua e te mau tamarii, mea ohie aˈe paha ia farii i te mau peu apî.

E rave rahi râ peu a te mau fenua mahie o te riro ei mea atâta no te ea pae varua o te mau Kerisetiano. E pinepine te taatiraa morare ore, te nounou, e te haerea orure hau i te faaitoitohia na roto i te upaupa e te faaanaanataeraa auhia e te taata. (Roma 1:26-32) Eita ta te mau metua Kerisetiano e nehenehe e faarue i ta ratou hopoia e hiˈopoa i te maitiraa a to ratou mau tamarii i te pae o te upaupa e te faaanaanataeraa no te mea noa e mea fifi ia taa i te mau metua te reo. E tia ia ratou ia haamau i te mau ture aveia papu maitai. E riro râ paha te reira ei tautooraa.

Te na ô ra o Carmen e: “E pinepine, aita e taa ra ia mâua te mau parau o te mau himene ta to mâua mau tamarii e faaroo ra. E au ra e mea au te taˈi, mai te peu râ hoi e e auraa piti to te mau parau aore ra e mau parau taa ê morare ore to roto, eita ïa mâua e ite atu.” Mea nafea to raua faarururaa i taua huru tupuraa ra? Te na ô ra o Miguel e: “E rave rahi mâua i te taime no te haapii i to mâua mau tamarii no nia i te huru atâta o te mau himene morare ore, e e tamata mâua i te tauturu atu ia maiti i te upaupa e fariihia e Iehova.” Oia, e titauhia ia ara e ia vai faito noa no te faaruru i te mau taa-ê-raa i te pae taˈere.—Deuteronomi 11:18, 19; Philipi 4:5.

Ootiraa i te mau haamaitairaa

E titau te aupururaa i te tamarii i te hoê fenua ê i te taime e te tutavaraa hau. Aita e feaaraa i reira. E nehenehe râ te mau metua e te mau tamarii atoa e ooti mai i te mau haamaitairaa no ta ratou tutavaraa.

Ua haere o Azzam e ta ˈna vahine o Sara mai Turekia ˈtu e i Heremani i reira to raua aupururaa e toru tamarii. Te tavini ra to raua tamaiti matahiapo i teie nei i te amaa a te mau Ite no Iehova i Selters, i Heremani. Te na ô ra o Azzam e: “Te hoê mea maitai roa no te mau tamarii, o te faahoturaa ïa i te mau huru maitatai o te riro ei mea faahiahia i roto i na taˈere e piti atoa ra.”

Ua haere o Antonio e o Lutonadio mai Angola ˈtu e i Heremani e te aupuru nei e iva tamarii i reira. E parau te utuafare i te mau reo Lingala, Farani e Heremani. Te na ô ra o Antonio e: “Maoti te ite i te reo e rave rau e nehenehe ai to matou utuafare e poro i te taata no te mau fenua e rave rahi mai. E horoa mau mai te reira i te oaoa rahi.”

Te manaˈo ra na tamarii e piti o te tahi na feia faaipoipo Tapone tei haere atu i Beretane e mea maitai roa no raua te iteraa i te reo Tapone e Beretane atoa. Te na ô ra na feia apî e: “Ua tauturu mai te iteraa i na reo ia noaa ta mâua ohipa. Ua faufaahia mâua i te mau tairururaa reo Beretane rarahi. I te hoê â taime, e fanaˈoraa taa ê ta mâua i te taviniraa i roto i te hoê amuiraa reo Tapone, e hinaaro rahi hoi to reira.”

E nehenehe ta outou e manuïa

E tautooraa te aupururaa i te tamarii a faaea ˈi i roto i te taata e ere hoê â taˈere e to tatou iho, e mai te tau bibilia mai â to te mau tavini a te Atua faarururaa ˈtu i te reira. Ua manuïa te mau metua o Mose noa ˈtu e ua aupuruhia oia i Aiphiti. (Exodo 2:9, 10) Ua aupuru te tahi mau ati Iuda i faatîtîhia i Babulonia i te mau tamarii tei tae te aau e hoˈi i Ierusalema e haamau faahou i te haamoriraa mau.—Ezera 2:1, 2, 64-70.

Oia atoa i teie tau, e nehenehe te mau metua Kerisetiano e manuïa. E haamaitaihia paha ratou i te faarooraa i to ratou mau tamarii ia parau i ta te tahi na feia faaipoipo i faaroo i te na ôraa to raua mau tamarii e: “E utuafare piri roa matou auaa te aupuru î i te here a Papa e o Mama, ta matou i oaoa noa i te paraparau maitai atu. Te oaoa nei matou i te riroraa ei melo o te hoê utuafare no te ao atoa nei o te tavini ra ia Iehova.”

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Hohoˈa i te api 24]

Ia parau noa outou i to outou reo tumu i te fare, e noaa i to outou mau tamarii te ite tumu i taua reo ra

[Hohoˈa i te api 24]

E atuatu te hoê reo amui i te taairaa i rotopu i te mau metua tupuna e te mau mootua

[Hohoˈa i te api 25]

E faarahi te haapiiraa i te Bibilia e to outou mau tamarii i to ratou “ite varua”