Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E patoi atu i te Diabolo”

“E patoi atu i te Diabolo”

E patoi atu i te Diabolo”

“E patoi atu i te Diabolo, e na ˈna e maue ê atu.”—IAKOBO 4:7.

1. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i teie nei ao, e no te aha te feia faatavaihia e to ratou mau hoa e titauhia ˈi ia ara maitai?

 “UA MOE te Atua, te vai noa ra râ te Diabolo.” E tano maitai taua mau parau ra a te papai buka Farani ra o André Malraux i te ao no teie tau, e au mau ra hoi e te pee hau atura te mau ohipa a te taata i te mau ravea haavare a te Diabolo, i te hinaaro o te Atua. Te faahape ra Satani i te taata “ma te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa ra, i rotopu i te feia e pohe ra.” (Tesalonia 2, 2:9, 10) I teie nei râ “anotau hopea,” te haamau ra Satani i ta ˈna mau tutavaraa i nia i te mau tavini pûpûhia a te Atua, a tamaˈi ai i te mau Kerisetiano faatavaihia “o tei haapao i te parau a te Atua ra, o tei mau maite i te [ohipa faaiteraa ia] Iesu.” (Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 12:9, 17; MN) E titauhia i teie mau tavini faatavaihia a te Atua e i to ratou mau hoa o te tiaturi e ora i te fenua nei ia ara maitai.

2. Mea nafea to Satani haavareraa ia Eva, e eaha te mǎtaˈu ta te aposetolo Paulo i faahiti?

2 Mea haavare roa ino o Satani. Ma te tapuni i muri mai i te hoê ophi, ua haavare oia ia Eva e ia manaˈo oia e e oaoa ˈtu â oia ia haa oia ma te haapao ore atu i te Atua. (Genese 3:1-6) Fatata e maha tausani matahiti i muri aˈe, ua faaite te aposetolo Paulo i to ˈna mǎtaˈu e ia hema ˈtu te mau Kerisetiano faatavaihia no Korinetia i te mau ravea haavare a Satani. Ua papai Paulo e: “Te mǎtaˈu nei râ vau, o te faainohia to outou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei, mai ta te ophi i haavare atu ia Eva i to ˈna ra paari.” (Korinetia 2, 11:3) E faaino Satani i te aau o te taata e e haapiˈo i to ratou feruriraa. Mai ia ˈna i haavare ia Eva, e nehenehe ta ˈna e turai i te mau Kerisetiano ia feruri ma te hape e ia manaˈo e ua taaihia to ratou oaoa i te hoê mea ta Iehova e ta ta ˈna Tamaiti e faahapa.

3. Eaha te paruru i mua i te Diabolo ta Iehova e horoa mai?

3 E nehenehe Satani e faaauhia i te hoê imi manu o te tamau i te mau herepata no te haru i te mau manu e ore e ara ra. No te ape i te mau marei a Satani, mea titauhia ia “parahi” tatou “i raro aˈe i te tapoˈi o te Teitei,” te hoê vahi parururaa taipe ta Iehova e faataa no te feia e auraro i to ˈna mana arii o te ao taatoa i roto i to ratou haerea. (Salamo 91:1-3) E hinaaro tatou i te paruru atoa ta te Atua e horoa na roto i ta ˈna Parau, to ˈna varua, e ta ˈna faanahonahoraa e “ia tia ia” tatou “ia patoi atu i te mau ravea paari a te Diabolo ra.” (Ephesia 6:11) E nehenehe atoa te taˈo Heleni no “ravea paari” e hurihia ei “ravea haavare.” Aita e feaaraa, e faaohipa te Diabolo i te mau ravea haavare e rave rahi i roto i ta ˈna mau tutavaraa e faatopa i te mau tavini a Iehova.

Te mau marei ta Satani i haamau no te mau Kerisetiano matamua

4. I ora na te mau Kerisetiano matamua i roto i teihea huru ao?

4 Te ora ra te mau Kerisetiano no te senekele matamua e te piti T.T. i te taime i mana roa ˈˈe ai te Hau emepera Roma. Maoti te huru tupuraa hau o te Hau emepera i ruperupe ai te tapihooraa. Ua hopoi mai teie ruperuperaa i te taime fanaˈoraa rahi na te pǔpǔ feia toroa, e ua rave te feia faatere e ia rahi atoa te faaanaanataeraa na te feia huiraatira ia ore ratou ia orure i te hau. I te tahi mau anotau, ua tuea te rahiraa mahana faafaaearaa e te mau mahana ohiparaa. I rave na te feia faatere i te moni a te hau no te faatamaa e te faaanaanatae i te taata, ia paia maitai noa ratou e ia anaanatae noa to ratou manaˈo.

5, 6. (a) No te aha i ore ai i tano ia haere te mau Kerisetiano i te fare teata e te tahua aroraa Roma? (b) Eaha te ravea paari ta Satani i faaohipa, e mea nafea te mau Kerisetiano i nehenehe ai e ape atu?

5 Ua riro anei teie huru tupuraa ei mea atâta no te mau Kerisetiano matamua? Ia au i te mau faaararaa i papaihia e te feia papai no muri noa mai i te tau o te mau aposetolo, mai ia Tertullien, ua î te rahiraa o te mau ohipa faafaaearaa i taua tau ra i te mea atâta i te pae varua e morare no te mau Kerisetiano mau. Hoê o te reira, o te mea ïa e i faatupuhia na te rahiraa o te mau oroa e o te mau hautiraa na te taata ei faahanahanaraa i te mau atua etene. (Korinetia 2, 6:14-18) I te mau fare teata, tae noa ˈtu te mau hautiraa peu tahito e rave rahi, e mea morare ore roa aore ra e mea uˈana roa ino e te î i te faataheraa toto. A mairi ai te tau, aita te taata i au faahou i te mau hautiraa peu tahito, monohia ˈtura e te mau hautiraa darama. I roto i ta ˈna buka (Daily life in Ancient Rome), te na ô ra te taata tuatapapa o Jérôme Carcopino e: “I roto i taua mau hautiraa ra, i vaiihohia na te mau vahine hauti ia tatara roa i to ratou ahu . . . I manii-rahi-hia na te toto. . . . E faaohipa [te mau hautiraa faaarearea] i te hairiiri hope tei mana roa i nia i te huiraatira o te oire pu. Aita ratou i faafaufau i taua mau faaiteraa hairiiri mau ra no te mea ua faaore aˈena te mau mea riaria a te tahua aroraa i to ratou mau huru aau e ua haapiˈo aˈena i to ratou aau.”—Mataio 5:27, 28.

6 I roto i te mau tahua aroraa, e taputô te mau gladiateurs te tahi i te tahi e ia pohe atu, aore ra e te mau animara taehae, a haapohe atoa ˈtu ai aore ra a pohe atu ratou iho. I hurihia na te feia ohipa ino i haavahia e i te pae hopea, te mau Kerisetiano e rave rahi, na te mau animara taehae. Aˈena i taua tau ra, te ravea paari a Satani, o te faaoreraa ïa i te riaria o te taata i te morare ore e te haavîraa uˈana e ia matau roa e ia hinaaro roa ratou i taua mau mea ra. Te ravea hoê roa e ape ai i taua marei ra, o te faaatea-ê-raa mai ïa i te mau fare teata e te mau tahua aroraa.—Korinetia 1, 15:32, 33.

7, 8. (a) No te aha i riro ai ei haerea paari ore no te hoê Kerisetiano ia haere i te mau faatitiauaraa pereoo? (b) Mea nafea Satani i nehenehe ai e faaohipa i te mau vahi hopuraa pape Roma no te faatopa i te mau Kerisetiano?

7 I faatupuhia na te mau faatitiauaraa pereoo puaahorofenua i roto i te mau tahua potee rarahi e aita e feaaraa, i riro na te reira ei mea mahutahuta, e ere râ i te mea maitai no te mau Kerisetiano no te mea i riro pinepine na te nahoa taata ei mea uˈana. Ua faataa te hoê papai buka no te senekele toru e ua taputô te tahi feia mataitai ratou ratou iho, e te na ô ra o Jerôme Carcopino e “e vahi tapihooraa ta te feia hiˈohiˈo e ta te mau vahine faaturi” i raro mai i te mau aroaro o te tahua potee. Papu maitai, e ere te tahua potee Roma no te mau Kerisetiano.—Korinetia 1, 6:9, 10.

8 E te mau vahi hopuraa pape Roma tuiroo? Oia mau, aita e inoraa ia hopu i te pape no te vai mâ noa. Teie râ, e mau fare rarahi roa te mau vahi hopuraa pape Roma e rave rahi, e mau piha taurumiraa to roto, e te mau piha faaetaetaraa tino, te mau piha pereraa, e te mau vahi tamaaraa e inuraa. Noa ˈtu e, i te parauraa, ua faataahia te tahi taime na te mau tane e te tahi na te mau vahine, e farii-pinepine-hia ia hopu amui ratou. Ua papai o Clément no Alesanederia e: “E fariihia te tane e te vahine i roto i te mau vahi hopuraa pape ma te ore e faataa ê; e i reira ratou e vai tahaa ˈi no te tahi ohipa hairiiri.” E nehenehe ïa te hoê vahi fariiraa taata faatiahia e faaohipa-ohie-hia e Satani ei marei no te mau Kerisetiano. I haapae na te feia paari i te reira.

9. Eaha te mau marei i tia na i te mau Kerisetiano matamua ia ape?

9 I riro na te pereraa ei faaanaanataeraa au-roa-hia e te taata i te taime mana roa ˈˈe o te Hau emepera Roma. I nehenehe na i te mau Kerisetiano matamua e ape i te tuuraa moni i roto i te mau faatitiauaraa pereoo na roto noa i te faaatea-ê-raa mai i te mau tahua potee. I rave-atoa-hia na te pereraa rii ma te tia ore i roto i te mau piha huna i muri mai i te mau fare tamaaraa e te mau fare inuraa. E tuu te feia pere i te moni i nia i te numera pea ore aore ra te numera pea o te mau ofai aore ra o te mau ivi e vai ra i roto i te rima o te tahi atu taata. E haamahutahuta te pereraa i te oraraa o te taata, no te mea e horoa te reira i te tiaturiraa e noaa ohie te moni. (Ephesia 5:5) Hau atu â, e pinepine e mau faaturi te mau vahine hoo ava i roto i taua mau fare inuraa ra, e rahi atu â ïa te faaûraa ˈtu i te taatiraa morare ore. Tera te tahi mau marei ta Satani i haamau no te mau Kerisetiano e noho ra i te mau oire o te Hau emepera Roma. Ua taui anei te mau mea i teie tau?

Te mau marei a Satani i teie tau

10. E nafea te huru tupuraa i teie tau e au ai i tei vai na i roto i te Hau emepera Roma?

10 I te rahiraa o te taime, aita te mau ravea haavare a Satani i taui i te roaraa o te mau senekele. Ia ore te mau Kerisetiano e faaea ra i te oire viivii o Korinetia ia ‘noaa ia Satani,’ ua horoa ˈtu te aposetolo Paulo i te aˈoraa nanonano. Ua na ô oia e: “E ere hoi tatou i te ite ore i ta [Satani] mau ravea.” (Korinetia 2, 2:11) I te mau fenua e rave rahi tei mahie, hoê â te huru tupuraa i teie tau e to te taime mana roa ˈˈe o te Hau emepera Roma. E rahi aˈe te taime fanaˈoraa a te taata e rave rahi i teie nei i to mutaa ihora. E horoa atoa te mau taviriraa a te hau i te tahi maa tiaturiraa na tei veve. Mea rahi faaanaanataeraa moni mâmâ no te faaî i te manaˈo o te taata. Ua î te mau tahua tuaro, te pere nei te taata, i te tahi taime, e riro mai te mau nahoa taata ei mea uˈana, e pinepine te feia hauti i te na reira. Te î nei te tariˈa o te taata i te upaupa hairiiri, te pûpûhia nei te mau hautiraa faufau i roto i te mau fare teata e oia atoa i roto i te mau hohoˈa teata e te afata teata. I te tahi mau fenua, mea au na te taata te mau hopuraa sauna e pape pihaa veavea mea amui noa te tane e te vahine, e tae noa ˈtu te taraˈiraa mahana ma te vai tahaa noa i nia i te tahi mau pae miti. Mai i te mau senekele matamua o te Kerisetianoraa, e tamata Satani i te faatopa i te mau tavini a te Atua na roto i te mau ohipa faafaaearaa a teie nei ao.

11. Eaha te mau marei e vai ra ia hinaaro te Kerisetiano e faafaaea rii?

11 I roto i te hoê ao ua rahi roa te ahoaho, e hinaarohia iho â e faafaaea rii aore ra e tamǎrû i te tino. Teie râ, mai te mau vahi hopuraa pape Roma tei riro na ei mea atâta no te mau Kerisetiano matamua no te tahi mau tuhaa e vai ra i reira, ua riro te tahi mau vahi faafaaearaa e fariiraa ratere ei marei ta Satani i faaohipa no te aratai i te mau Kerisetiano no teie nei tau i roto i te morare ore aore ra te inu-hua-raa. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano no Korinetia e: “Eiaha e vare, e ino te [peu faufaa] i te amuiraa iino ra. E ara [e ia afaro to outou feruriraa ia au i te parau-tia], eiaha e rave i te hara; aore hoi te hoê pae i ite i te Atua.”—Korinetia 1, 15:33, 34; MN.

12. Eaha te tahi mau ravea haavare ta Satani e faaohipa no te faatopa i te mau tavini a Iehova i teie tau?

12 Ua ite tatou mea nafea to Satani faaohiparaa i te ravea paari no te haapiˈo i te feruriraa o Eva. (Korinetia 2, 11:3) I teie tau, hoê o te mau marei a te Diabolo, o te turairaa ïa i te mau Kerisetiano ia manaˈo e ia faahope ratou i te faaite e ua riro te mau Ite no Iehova mai te toea o te taata, e noaa ia ratou i te faatae mai i te tahi pae i te parau mau Kerisetiano. I te tahi taime, e rahi roa ta ratou raveraa, e e mea ê roa te tupu mai. (Hagai 2:12-14) Te tahi atu ravea haavare a Satani, o te faaitoitoraa ïa i te mau Kerisetiano pûpûhia, te feia apî e te feia paari, ia ora i te hoê oraraa paepiti e ia ‘faariri i te varua moˈa o te Atua.’ (Ephesia 4:30) Ua topa te vetahi i roto i teie marei na roto i te faaohipa-hua-raa i te Internet.

13. Eaha te tahi marei huna o te riro ei hoê o te mau ravea paari a te Diabolo, e eaha te aˈoraa no roto i te mau Maseli e tano i ǒ nei?

13 Te tahi atu â marei a Satani, o te peu tahutahu huna ïa. Eita iho â ïa te Kerisetiano mau e opua e rave i te haamoriraa ia Satani aore ra i te peu tahutahu. Ma te opua ore râ, eita te tahi pae e haapao maitai i te mau hohoˈa teata, te mau hohoˈa afata teata, te mau hauti video, te mau buka na te tamarii, e te mau buka hohoˈa î i te haavîraa uˈana aore ra te mau peu huru ê. E tia ia apehia te mau mea atoa te vai ra te tahi maa peu tahutahu i roto. Te na ô ra te parau paari e: “O te raau taratara e te marei tei te eˈa o te feia haapiˈo; o tei faaitoito râ i to ˈna aau e riro oia i te atea ê atu.” (Maseli 22:5) I te mea e o Satani “te atua o teie nei ao,” e nehenehe te hoê mea e au-roa-hia e te taata e huna i te hoê o ta ˈna mau marei.—Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 2:15, 16.

Ua patoi Iesu i te Diabolo

14. Mea nafea to Iesu patoiraa i te tamataraa matamua a te Diabolo?

14 Ua horoa Iesu i te hiˈoraa maitai i te patoiraa i te Diabolo e ia maue ê atu oia. I muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia e to ˈna haapaeraa i te maa e 40 mahana i te maoro, ua tamatahia Iesu e Satani. (Mataio 4:1-11) I roto i ta ˈna tamataraa matamua, ua faaohipa oia i te poia ta Iesu iho â ïa i ite no to ˈna haapaeraa i te maa. Ua titau Satani ia Iesu e rave i ta ˈna semeio matamua no te haamâha i te hoê hinaaro pae tino. A faahiti ai i te Deuteronomi 8:3, ua patoi Iesu i te faaohipa ma te miimii i to ˈna mana e, tuu atura i te maa varua na mua ˈˈe i te maa pae tino.

15. (a) Eaha te hinaaro natura ta Satani i faaohipa no te tamata ia Iesu? (b) Eaha te hoê o te mau ravea paari matamua a te Diabolo i nia i te mau tavini a te Atua i teie tau, e nafea râ tatou ia patoi atu?

15 Te vahi faahiahia i roto i teie tamataraa, o te mea ïa e aita te Diabolo i tamata i te turai ia Iesu ia rave i te hara i te pae taatiraa. E au ra e o te hiaai i te maa te hinaaro pae tino puai roa ˈˈe tei tia ia ˈna ia faaohipa no te tamata ia Iesu i taua taime ra. Eaha te mau tamataraa ta te Diabolo e faaohipa e ia noaa ia ˈna te mau tavini a te Atua i teie tau? Mea rahi ïa e te huru rau atoa, o te mau tamataraa i te pae taatiraa râ te hoê o te mau ravea paari matamua ta ˈna e faaohipa ra i roto i ta ˈna tutavaraa e faafati i te hapa ore o te nunaa o Iehova. Na roto i te peeraa ia Iesu, e nehenehe ta tatou e patoi i te Diabolo e e tapea maitai i mua i te mau tamataraa. Mai ia Iesu i haapâoa i te mau tutavaraa a Satani na roto i te haamanaˈoraa i te mau irava e tano, ia tamatahia tatou, e tia ia tatou ia haamanaˈo i te mau irava mai te Genese 39:9 e te Korinetia 1, 6:18.

16. (a) Mea nafea to Satani tamataraa ia Iesu i te piti o te taime? (b) E nafea paha Satani e turai ai ia tatou e tamata ia Iehova?

16 I muri iho, ua aa te Diabolo ia Iesu e ouˈa ˈtu i raro i te patu o te hiero e e tamata i te aravihi o te Atua e paruru ia ˈna na roto i ta ˈNa mau melahi. A faahiti ai i te Deuteronomi 6:16, ua patoi Iesu i te tamata i to ˈna Metua. Eita paha ïa Satani e tamata ia tatou e ouˈa mai nia mai i te patu o te hoê hiero, e nehenehe râ ta ˈna e turai ia tatou ia tamata ia Iehova. Te hinaaro ra anei tatou e hiˈo i nia i teihea faito tatou e nehenehe ai e pee i te mau faito apî a teie nei ao i te pae o te ahu e te faanehenehe ma te ore e aˈohia? Te hema ra anei tatou i te pae o te faaanaanataeraa huru ê? Te tamata ra paha ïa tatou ia Iehova. Mai te peu e tera to tatou mau hinaaro huna, eita Satani e maue ê ia tatou, e tapiripiri noa mai râ oia, a tamata ˈi ma te tuutuu ore i te faahema mai e pee atu ia ˈna.

17. (a) Mea nafea to Satani tamataraa ia Iesu i te toru o te taime? (b) E nafea te Iakobo 4:7 e tupu ai no tatou?

17 I to Satani pûpûraa i te mau basileia atoa o te ao nei na Iesu ia rave oia i te hoê noa ohipa haamoriraa, ua patoi faahou Iesu ia ˈna na roto i te faahitiraa i te mau Papai, a paturu ai ma te aueue ore i te haamoriraa i to ˈna Metua anaˈe. (Deuteronomi 5:9; 6:13; 10:20) Eita paha ïa Satani e pûpû mai i te mau basileia atoa o te ao nei na tatou, e tamata tamau râ oia ia tatou na roto i te faatianianiraa mai i te mau taoˈa materia, e tae noa ˈtu i te hoê basileia iti no tatou iho. E patoi anei tatou mai ia Iesu, ma te haamori ia Iehova anaˈe? Mai te peu e e, e ite tatou i ta Iesu i ite. Te na ô ra te faatiaraa a Mataio e: “Faarue ihora te Diabolo ia ˈna.” (Mataio 4:11) E faarue Satani ia tatou ia patoi maite tatou ia ˈna na roto i te haamanaˈoraa i te mau faaueraa tumu bibilia e tano e te faaohiparaa ˈtu. Ua papai te pǐpǐ ra o Iakobo e: “E patoi atu i te Diabolo, e na ˈna e maue ê atu.” (Iakobo 4:7) Ua papai te hoê Kerisetiano i te amaa a te mau Ite no Iehova i Farani e: “Mea paari mau â o Satani. Noa ˈtu to ˈu mau manaˈo maitatai roa ˈˈe, mea fifi roa na ˈu ia haavî i to ˈu mau huru aau e mau hinaaro. Teie râ, maoti te itoito, te faaoromai, e hau atu â, te tauturu a Iehova, ua roaa ia ˈu i te tapea i to ˈu hapa ore e te haapao noa i te parau mau.”

E navai maitai ta tatou mauhaa no te patoi i te Diabolo

18. Eaha te haana tamaˈi e riro ei mauhaa na tatou no te patoi i te Diabolo?

18 Ua horoa mai Iehova i te hoê haana tamaˈi taatoa ia tia ia tatou “ia patoi atu i te mau ravea paari a te Diabolo.” (Ephesia 6:11-18) E tatuahia to tatou tauupu i to tatou hinaaro i te parau mau, aore ra e ineine tatou, no te ohipa Kerisetiano. E riro ta tatou faaoti-maite-raa e haapao i te mau ture aveia a Iehova no te parau-tia ei tapoˈi ouma o te paruru i to tatou mafatu. E ua oomo anaˈe tatou i te tiaa o te parau apî maitai, e hopoi tamau to tatou avae ia tatou i roto i te ohipa pororaa, e e haapaari e e paruru te reira ia tatou i te pae varua. E riro to tatou faaroo puai ei paruru rahi i mua i “te mau ihe auahi atoa a taua varua ino ra,” oia ta ˈna mau aroraa e tamataraa paari. E riro to tatou tiaturi e e tupu mau â te mau parau fafau a Iehova ei taupoo o te paruru i to tatou puai feruriraa e te horoa mai i te hau o te varua. (Philipi 4:7) Ia aravihihia tatou i te faaohipa i te Parau a te Atua, e riro te reira ei ˈoˈe ta tatou e nehenehe e rave no te tauturu i te faatiamâ i te taata i te faatîtîraa pae varua a Satani. E tia atoa ia tatou ia faaohipa i te reira no te paruru ia tatou iho, mai ia Iesu i to ˈna tamataraahia.

19. Hau atu i te ‘patoiraa ˈtu i te Diabolo,’ eaha te titauhia?

19 Na roto i te ahu-tamau-raa i teie “haana tamaˈi atoa a te Atua ra” e te pureraa ma te tuutuu ore, e nehenehe tatou e tiaturi e e paruru mai Iehova ia aro mai Satani ia tatou. (Ioane 17:15; Korinetia 1, 10:13) Ua faaite râ Iakobo e eita e navai te ‘patoiraa ˈtu i te Diabolo.’ E tia atoa ia tatou, e e tia iho â râ ia tatou, ia ‘auraro i te Atua,’ o te tiai maira ia tatou. (Iakobo 4:7, 8) E hiˈo mai tatou e nafea ia na reira i roto i te tumu parau i muri nei.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te mau marei a Satani i tia na i te mau Kerisetiano matamua ia ape?

• Eaha te mau ravea paari ta Satani e faaohipa i teie tau no te tamata i te faatopa i te mau tavini a Iehova?

• Mea nafea to Iesu patoiraa i te mau tamataraa a te Diabolo?

• Maoti teihea haana tamaˈi e tia ˈi ia tatou ia patoi i te Diabolo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

Ua patoi maite atu Iesu i te Diabolo

[Hohoˈa i te api 10]

Ua patoi te mau Kerisetiano no te senekele matamua i te mau faaanaanataeraa uˈana e te morare ore

[Faaiteraa i te tumu]

The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck