Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiai mai Iehova ia outou

E tiai mai Iehova ia outou

E tiai mai Iehova ia outou

“E huri i to outou ahoaho atoa i nia [i te Atua]; oia hoi te tiai mai ia outou.”—PETERO 1, 5:7.

1. Mea ê roa ino Iehova ia Satani i roto i teihea tuhaa faufaa?

 MEA ê roa ino Iehova ia Satani. Te taata atoa e tae te aau ia Iehova, e au ore iho â ïa i te Diabolo. Ua haapapuhia teie taa-ê-raa i roto i te hoê buka faatoro parau. No nia i te mau ohipa a Satani i faataahia i roto i te buka bibilia ra Ioba, te na ô ra te Encyclopædia Britannica (1970) e: ‘Te ohipa a Satani, o te hahaereraa ïa na te ao nei e imi i te mau haaraa aore ra i te mau taata e tia ia parihia i te ino; mea ê roa ïa ta ˈna ohipa i ta te “mata o te Fatu,” o te hiˈo haere i to te ao atoa nei no te faaetaeta i te mea maitai atoa (Par. II, xvi, 9). Eita roa ˈtu Satani e tiaturi e mea maitai te taata e te miimii ore e ua faatiahia oia e tamata i te reira i raro aˈe i te mana e te tiairaa a te Atua e ma te mau taotiaraa ta ˈNa i haamau.’ Oia, auê ïa taa-ê-raa e!—Ioba 1:6-12; 2:1-7.

2, 3. (a) E nafea te auraa o te taˈo ra “Diabolo” e ite-maitai-hia ˈi i roto i tei tupu i nia ia Ioba? (b) E nafea te Bibilia ia faaite e te tamau ra Satani i te pari i te mau tavini a Iehova i te ao nei?

2 No roto mai te taˈo ra “Diabolo” i te hoê taˈo Heleni e “pari haavare” te auraa. Te faaite ra te buka ra Ioba e ua pari Satani i te tavini haapao maitai a te Atua ra o Ioba e te tavini ra oia ia ˈNa no to ˈna iho maitai, a na ô ai e: “E mǎtaˈu noa anei Ioba i te Atua?” (Ioba 1:9) Te faaite ra taua buka ra e, noa ˈtu te mau tamataraa e te mau ati, ua haafatata ˈtu â Ioba ia Iehova. (Ioba 10:9, 12; 12:9, 10; 19:25; 27:5; 28:28) I muri aˈe i to ˈna ati, ua parau oia i te Atua e: “Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei, teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe.”—Ioba 42:5.

3 Ua faaea anei Satani i te pari i te mau tavini haapao maitai a te Atua mai te tau mai o Ioba? Aita. Te faaite ra te buka Apokalupo e i teie nei anotau hopea, te tamau ra Satani i te pari i te mau taeae faatavaihia o te Mesia e oia atoa iho â ïa to ratou mau hoa haapao maitai. (Timoteo 2, 3:12; Apokalupo 12:10, 17) No reira, to tatou paatoa hinaaro rahi ei Kerisetiano mau, o te auraroraa ïa i to tatou Atua î i te here ra o Iehova, a tavini atu ai no to tatou here rahi ia ˈna e a haapapu atoa ˈi e mea hape te pariraa a Satani. Ia na reira tatou, e faaoaoa ïa tatou i te aau o Iehova.—Maseli 27:11.

E imi Iehova i te ravea no te tauturu mai

4, 5. (a) Ma te taa ê roa ia Satani, eaha ta Iehova e imi i te ao nei? (b) Ia hinaaro tatou i te farii maitai a Iehova, eaha te titauhia ia tatou?

4 Te hahaere nei te Diabolo na te ao nei e imi i te pari e te haapau i te hoê taata. (Ioba 1:7, 9; Petero 1, 5:8) I te tahi roa ˈˈe pae, te imi ra Iehova i te tauturu i te feia e hinaaro ra i to ˈna puai. Ua parau te peropheta Hanani i te arii Asa e: “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.” (Paraleipomeno 2, 16:9) Auê ïa taa-ê-raa i rotopu i te imiraa taehae a Satani e te tiai î i te here a Iehova!

5 E ere Iehova i te mata huna a imi ai i ta tatou mau hape atoa. Ua papai te fatu salamo e: “Ahiri oe, e Iehova, e tapao na i te mau hara nei, o vai, e Iehova, te taata e mau?” (Salamo 130:3) Teie iho â ïa te pahonoraa: aita hoê. (Koheleta 7:20) Ia haafatata ˈtu tatou ia Iehova ma te aau tae, e hiˈo mai oia ia tatou, eiaha no te faahapa mai, no te hiˈopoa râ i ta tatou mau tutavaraa e no te pahono i ta tatou mau pure e ani i te tauturu e te faaoreraa hara. Ua papai te aposetolo Petero e: “Tei te feia parau-tia hoi to te Fatu ra mata, e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa; e mata ê râ to te Fatu i te feia i rave i te ino ra.”—Petero 1, 3:12.

6. E nafea te hiˈoraa o Davida e riro ai ei tamahanahanaraa e ei faaararaa atoa no tatou?

6 E taata tia ore o Davida e ua rave oia i te hara ino. (Samuela 2, 12:7-9) Ua ninii râ oia i to ˈna aau i mua ia Iehova e ua haafatata ˈtu ia ˈna i te pureraa ma te uˈanana. (Salamo 51:1-12, nota omuaraa) Ua faaroo Iehova i ta ˈna pure e ua faaore i ta ˈna hara, ua farerei râ Davida i te mau faahopearaa au ore no ta ˈna hara. (Samuela 2, 12:10-14) Ia riro te reira ei tamahanahanaraa e ei faaararaa atoa no tatou. Mea mahanahana te iteraa e ua ineine Iehova i te faaore mai i ta tatou mau hara ia tatarahapa mau tatou, e turaihia râ tatou ia feruri ia taa ia tatou e e pinepine te mau hara i te hopoi mai i te mau faahopearaa peapea. (Galatia 6:7-9) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e haafatata ˈtu ia Iehova, ia faaatea ê roa mai ïa tatou i te mau mea atoa eita oia e au.—Salamo 97:10.

E faatae Iehova i to ˈna nunaa ia ˈna

7. E tiai Iehova i teihea huru taata, e e nafea oia ia faatae ia ratou ia ˈna iho?

7 Ua papai Davida i roto i te hoê o ta ˈna mau salamo e: “Teitei noâ Iehova e haapao mai â oia i tei haehaa: area tei teoteo, ei te atea ê oia e hiˈo mai ai.” (Salamo 138:6) Hoê â te manaˈo o te tahi atu salamo: “O vai tei au i to tatou Atua ia Iehova? o tei teitei e ua parahi i te raˈi teitei. Te tuu haehaa nei râ oia i te hiˈoraa mai i raro i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua. Te faateitei nei oia i tei haehaa ra no raro mai i te repo ra.” (Salamo 113:5-7) Oia, e faahaehaa mai te Atua Poiete mana hope o te ao nui i te hiˈoraa mai i raro i te fenua, e e ite to ˈna mata i “tei haehaa,” te feia e ‘autâ ra e e pii hua ra i te mau parau faufau atoa e ravehia ra.’ (Ezekiela 9:4) E faatae oia ia ratou ia ˈna iho na roto i ta ˈna Tamaiti. A tia mai ai oia i te fenua nei, ua parau Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna . . . E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, ia ore ia horoahia mai te tae e tau Metua ra.”—Ioane 6:44, 65.

8, 9. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou paatoa ia haere mai ia Iesu ra? (b) Eaha te vahi faahiahia roa o te faanahoraa no te taraehara?

8 E tia i te taata atoa ia haere mai ia Iesu ra e ia faaohipa i te faaroo i te tusia taraehara no te mea ua fanauhia ratou ei feia hara, tei atea ê i te Atua. (Ioane 3:36) Mea titauhia ia faite ratou e te Atua. (Korinetia 2, 5:20) Aita te Atua i tiai e ia taparuparu te feia hara ia ˈna no te rave i te tahi faanahoraa ia nehenehe ratou e faahau e oia. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ua faarahi râ te Atua i to ˈna aroha ia tatou nei, i te mea te vai taata hara noa nei â tatou, i pohe ai te Mesia no tatou nei. I faafaitehia hoi tatou i te Atua i to tatou vai-enemi-raa ra i te pohe o ta ˈna Tamaiti; e rahi atu ïa to tatou ora i te faiteraa nei, i to ˈna ra oraraa.”—Roma 5:8, 10.

9 Ua haapapu te aposetolo Ioane i te parau mau faahiahia roa e te faafaite ra te Atua i te taata ia ˈna iho, a papai ai e: “Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna. O te aroha mau teie, e ere râ e na tatou i aroha ˈtu i te Atua, oia râ tei aroha mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.” (Ioane 1, 4:9, 10) Na te Atua i rave i te taahiraa matamua, e ere na te taata. Aita anei outou e anaanatae ra i te hoê Atua tei faaite i te aroha iti rahi i te “taata hara” e “enemi” atoa hoi?—Ioane 3:16.

Mea titauhia ia imi tatou ia Iehova

10, 11. (a) Eaha te tia ia tatou ia rave no te imi ia Iehova? (b) Ia nafea tatou i te faanahoraa o te mau mea a Satani e tia ˈi?

10 Oia mau, eita Iehova e faahepo mai e haere ia ˈna ra. E tia ia tatou ia imi atu, ia ‘perehahu atu ia ˈna e itea ˈtu, aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ (Ohipa 17:27) E tia ia tatou ia farii i te tiaraa o Iehova e titau i to tatou auraro. Ua papai te pǐpǐ ra o Iakobo e: “E tena na, e auraro atu outou i te Atua. E patoi atu i te Diabolo, e na ˈna e maue ê atu. E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na; E horoi na i to outou rima, e te feia rave hara ra; e tamâ na i to outou aau, e te feia aau piti na.” (Iakobo 4:7, 8) Eiaha tatou ia haamarirau i te patoi maite i te Diabolo e te pee ia Iehova.

11 Te auraa ra, e faaatea ê mai ïa i te faanahoraa ino o te mau mea a Satani. Ua papai atoa o Iakobo e: “Aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.” (Iakobo 4:4) I te tahi roa ˈˈe pae, ia hinaaro tatou e riro ei hoa o Iehova, ua ite ïa tatou e e riri mai te ao a Satani ia tatou.—Ioane 15:19; Ioane 1, 3:13.

12. (a) Eaha te mau parau tamahanahana ta Davida i papai? (b) Eaha te faaararaa ta Iehova i horoa na roto i te peropheta ra o Azaria?

12 Ia patoi te ao a Satani ia tatou na roto i te hoê ravea taa maitai, mea titau-roa-hia ia haafatata ˈtu tatou ia Iehova na roto i te pure e ani i te tauturu. Ei tamahanahanaraa no tatou, ua papai Davida tei ite e rave rahi taime i te rima faaora o Iehova e: “Te fatata maira Iehova i te feia i tiaoro atu ia ˈna, i te feia atoa i tiaoro atu ia ˈna ma te haavare ore. E faatia oia i te hinaaro o te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro, e e faaora hoi ia ratou. Te tiai nei Iehova i te feia i hinaaro ia ˈna; area te feia paieti ore ra, e haamouhia ïa e ana.” (Salamo 145:18-20) Te faaite ra teie salamo e e nehenehe ta Iehova e faaora mai ia tamatahia tatou taitahi e e faaora oia i to ˈna nunaa ei pǔpǔ ia tupu “te ati rahi.” (Apokalupo 7:14) E fatata noa Iehova ia tatou ia fatata noa tatou ia ˈna. Ma te arataihia e ‘te varua o te Atua,’ ua parau te peropheta o Azaria i te hoê mea te tia ia tatou ia faariro ei parau mau tumu: “Tei pihaiiho Iehova ia outou, outou i ati mai ia ˈna ra; ia imi outou ia ˈna, e itea ïa oia e outou: ia faarue râ outou ia ˈna, e faarue atoa oia ia outou.”—Paraleipomeno 2, 15:1, 2.

Ia riro Iehova ei mea mau no tatou

13. E nafea tatou ia faaite e mea mau Iehova no tatou?

13 Ua papai te aposetolo Paulo no nia ia Mose e “itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) Aita iho â ïa Mose i ite mau atu ia Iehova. (Exodo 33:20) I riro na râ Iehova ei mea mau roa no ˈna, mai te huru ra ïa e te ite ra oia ia ˈNa. Oia atoa, i muri aˈe i to ˈna mau tamataraa, ua ite maitai atu â to Ioba na mata o te faaroo ia Iehova ei Atua o te vaiiho ia faaruru ta ˈna mau tavini haapao maitai i te mau tamataraa, o te ore roa ˈtu râ e faarue ia ratou. (Ioba 42:5) Ua parauhia e ‘i au maite na’ to Enoha e to Noa “haerea i te Atua.” Ua na reira raua na roto i te tutavaraa i te faaoaoa i te Atua e te auraro atu. (Genese 5:22-24; 6:9, 22; Hebera 11:5, 7) Mai te peu e mea mau Iehova no tatou mai no Enoha, Noa, Ioba, e Mose, eita tatou “e haamoe ia ˈna” i to tatou atoa ra mau haerea, e e ‘haapapu oia i to tatou mau eˈa.’—Maseli 3:5, 6; MN.

14. Eaha te auraa e “ati maite” ia Iehova?

14 Hou rii noa a tia ˈi i te mau Iseraela ia tomo atu i te Fenua Tǎpǔhia, ua aˈo atu Mose e: “O to outou Atua ra o Iehova ta outou e pee, e oia ta outou e mǎtaˈu, e ta ˈna ra mau parau te haapao, e faaroo hoi i to ˈna reo, e haamori hoi ia ˈna, e oia ta outou e ati maite atu.” (Deuteronomi 13:4) I tia na ia ratou ia pee ia Iehova, ia mǎtaˈu atu, ia faaroo atu, e ia ati maite atu. No nia i te taˈo i hurihia i ǒ nei ei “ati maite,” te na ô ra te hoê aivanaa Bibilia e “te faataa ra te reo [Hebera] i te hoê taairaa hoa rahi piri roa.” Ua parau te papai salamo e: “Te parau moe a Iehova ra, tei te feia ïa i mǎtaˈu ia ˈna ra.” (Salamo 25:14) E fanaˈo tatou i taua taairaa piri e te faufaa ra e Iehova mai te peu e mea mau oia no tatou e mai te peu e mea here na tatou ia ˈna a mǎtaˈu ai i te faariri ia ˈna na roto i te tahi noa ˈˈe ravea.—Salamo 19:9-14.

Te ite maite ra anei outou e te tiai maira Iehova ia outou?

15, 16. (a) E nafea te Salamo 34 ia faaite e te tiai ra Iehova ia tatou? (b) Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e te fifi ra tatou ia haamanaˈo i te mau ohipa maitatai ta Iehova i rave no tatou?

15 Hoê o te mau ravea paari a Satani, o te raveraa ïa e ia haamoe tatou e te tiai tamau ra to tatou Atua ra o Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai. Ua ite maite te arii no Iseraela o Davida i te paruru a Iehova tae noa ˈtu i te taime atâta roa ˈˈe. I to ˈna faaheporaahia e haavare maamaa i mua i te arii no Gata o Akisa, ua fatu oia i te hoê himene, te hoê salamo nehenehe roa, to roto teie mau faaiteraa faaroo: “E haamaitai tatou ia Iehova; tatou atoa te faateitei i to ˈna iˈoa. Ua imi au ia Iehova, e ua parau maira oia ia ˈu; e ua faaora ia ˈu i te mau mea ta ˈu i mǎtaˈu ra. Te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou. A tamata na ia ite i te maitai o Iehova! e ao to te taata i tiaturi ia ˈna ra. Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ. E ati rahi to te taata parau-tia ra; e faaorahia râ oia e Iehova i taua mau ati atoa ra.”—Salamo 34:3, 4, 7, 8, 18, 19; Samuela 1, 21:10-15.

16 Mea papu anei ia outou te mana faaora o Iehova? Ua ite maite anei outou i te paruru a ta ˈna mau melahi? Ua tamata aˈena anei outou iho ia ite i te maitai o Iehova? Anafea ra te taime hopea i ite taa ê ai outou e ua faaohipa Iehova i te maitai i nia ia outou? A tamata na i te haamanaˈo. I taua anei fare hopea ra ta outou i haere atu i roto i te pororaa, i te taime mau a manaˈo ai outou e aita ta outou e ravea faahou? Peneiaˈe i muri iho, ua noaa ia outou te hoê tauaparauraa au mau e te fatu fare. Ua haamanaˈo anei outou i te haamauruuru ia Iehova no to ˈna horoaraa mai i te itoito hau ta outou e hinaaro ra e no to ˈna haamaitairaa mai ia outou? (Korinetia 2, 4:7) I te tahi aˈe pae, mea fifi paha na outou ia haamanaˈo i te tahi ohipa maitai taa ê ta Iehova i rave no outou. E titauhia paha ia hoˈi outou hoê hebedoma, hoê avaˈe, hoê matahiti, aore ra hau atu, i muri. Mai te peu e tera iho â, eaha hoi e ore ai e tutava maite i te haafatata ˈtu â ia Iehova e ia ite outou e nafea oia ia aratai ia outou? Ua aˈo te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano e: “E faahaehaa ia outou iho i raro aˈe i te rima mana o te Atua . . . E huri i to outou ahoaho atoa i nia ia ˈna; oia hoi te tiai mai ia outou.” (Petero 1, 5:6, 7) Oia mau, e maere roa outou i te rahi o to ˈna tiairaa ia outou!—Salamo 73:28.

E tamau anaˈe i te imi ia Iehova

17. Eaha te titauhia ia hinaaro tatou e tamau i te imi ia Iehova?

17 Ia riro te tapearaa i to tatou taairaa e Iehova ei ohipa tamau. Ua parau Iesu i roto i te hoê pure i to ˈna Metua e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) E titau te fariiraa i te ite ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti ia tutava tatou ma te tuutuu ore. E hinaaro tatou i te pure e te tauturu a te varua moˈa ia taa ia tatou “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” (Korinetia 1, 2:10; Luka 11:13) E hinaaro atoa tatou i te aratairaa a “te tavini haapao maitai e te paari” no te faaî i to tatou feruriraa i te maa varua “i te hora mau ra.” (Mataio 24:45) Na roto i taua arai ra, ua aˈo mai Iehova e taio i ta ˈna Parau i te mau mahana atoa, e haere tamau i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano, e e apiti ma te aau tae i roto i te pororaa i “te evanelia o te basileia.” (Mataio 24:14) Ia na reira tatou, te imi ra ïa tatou i to tatou Atua î i te here ra o Iehova.

18, 19. (a) Eaha te tia ia tatou ia faaoti maite e rave? (b) Ia patoi maite tatou i te Diabolo e ia tamau tatou i te imi ia Iehova, e nafea tatou e haamaitaihia ˈi?

18 Te rave ra Satani i te mau mea atoa ta ˈna e nehenehe no te hopoi mai i te hamani-ino-raa, te patoiraa, e te faaheporaa no te mau vahi atoa mai i nia i te nunaa o Iehova. Te tamata ra oia i te faaore i to tatou hau e to tatou tiaraa maitai i mua i to tatou Atua. Aita oia e hinaaro ra ia tamau tatou i ta tatou ohipa imiraa i te feia aau haavare ore e tautururaa ˈtu ia tia mai i te paeau o Iehova i roto i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa. E tia râ ia tatou ia faaoti maite eiaha e taiva ia Iehova, a tiaturi ai e e faaora mai oia ia tatou i te varua ino ra. Na roto i te vaiihoraa e na te Parau a te Atua tatou e aratai e te vai-itoito-raa i roto i ta ˈna faanahonahoraa iteahia, e nehenehe e papu ia tatou e e ineine noa oia i te tauturu mai ia tatou.—Isaia 41:8-13.

19 Ia patoi maite ïa tatou paatoa i te Diabolo e ta ˈna mau ravea paari, a imi noa ˈi i to tatou Atua here, o Iehova, o te ore roa ˈtu e faaea i te ‘faaetaeta mai, e te haapapu mai ia tatou.’ (Petero 1, 5:8-11) E ‘vai maite ïa tatou i [roto i te here o] te Atua, i te tiairaa i te aroha o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.’—Iuda 21; MN.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te auraa o te taˈo ra “Diabolo,” e e nafea te reira e au maitai ai ia Satani?

• E nafea Iehova e taa ê ai i te Diabolo ia hiˈopoa Oia i te taata i te ao nei?

• No te aha e tia ˈi ia farii i te taraehara no te haafatata ˈtu ia Iehova?

• Eaha te auraa e “ati maite” atu ia Iehova, e e nafea tatou ia tamau i te imi ia ˈna?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Noa ˈtu to ˈna mau tamataraa, ua taa ia Ioba e te tiai ra Iehova ia ˈna

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

E haamanaˈo mai te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa, te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano, e te apitiraa ma te itoito i roto i te ohipa pororaa e te tiai ra Iehova ia tatou