Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia pohehae?

E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia pohehae?

E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia pohehae?

TE POHEHAE—e huru anei e titauhia i te mau Kerisetiano ia faahotu? Ei Kerisetiano, te faaitoitohia ra tatou ia “tapi i te aroha” e te parauhia maira e “e ore te aroha e feii.” (Korinetia 1, 13:4; 14:1) Te parau-atoa-hia maira e ‘e Atua [pohehae] o Iehova’ e te aˈohia maira ia ‘pee i te Atua.’ (Exodo 34:14; MN; Ephesia 5:1) Na roto i teie mau irava bibilia, e mau uiraa te hiti mai i roto i te feruriraa o te tahi mau taata. No te aha?

No te mea ïa i roto i na reo Hebera e Heleni, hoê â taˈo tei hurihia ei “feii” e ei “pohehae” i roto i te Bibilia e ua rau te auraa. E auraa maitai aore ra e auraa tano ore to te reira, tei te huru faaohiparaa ïa o na taˈo. Ei hiˈoraa, e nehenehe te taˈo Hebera tei hurihia ei “pohehae” e faataahia mai “te onoonoraa e haamori ia ˈna anaˈe ra; te oreraa e farii ia aahia oia; te itoito rahi; te puai; te pohehae [parau-tia aore ra ino]; te feii.” Hoê â auraa to te taˈo Heleni. E nehenehe teie na taˈo e faataa i te hoê huru hape e te vai faito ore o te aau i nia i te hoê e manaˈohia ra e e enemi aore ra te hoê e manaˈohia ra e e taata fanaˈo. (Maseli 14:30) E nehenehe atoa na taˈo e faataa i te hoê huru maitai i horoahia mai e te Atua—te hinaaro e paruru i te hoê taata here i te ino.—Korinetia 2, 11:2.

Te hiˈoraa maitai roa ˈˈe

O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no nia i te faaohiparaa i te pohehae e tano. Mea viivii ore e mea mâ to ˈna mau manaˈo, turaihia e te hinaaro e paruru i to ˈna nunaa i te viivii morare e te pae varua. No nia i to ˈna nunaa no tahito ra, tei parau-taipe-hia o Ziona, ua parau oia e: “E itoito to ˈu ia Ziona e itoito rahi; e itoito rahi to ˈu ia ˈna ma te uˈana rahi.” (Zekaria 8:2) Mai te hoê metua tane î i te here e imi ra i te paruru i ta ˈna mau tamarii i te ino, te imi ra Iehova i te paruru i ta ˈna mau tavini i te mau mea atâta i te pae tino e te pae varua.

No te paruru i to ˈna nunaa, ua horoa mai Iehova i ta ˈna Parau, te Bibilia. Mea rahi te faaitoitoraa i roto ia haere ratou ma te paari, e mea rahi te hiˈoraa o te feia i na reira. I roto i te Isaia 48:17, te taio nei tatou e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” Mea tamahanahana mau â ia ite e te turai ra to ˈna pohehae ia ˈna ia haapao e ia tiai ia tatou! Ahiri e ere to ˈna i te pohehae maitai, e faaû ïa tatou i te mau huru iino atoa no to tatou ite ore. E ere roa ˈtu ta Iehova mau faaiteraa i te pohehae i te mea miimii.

No reira, eaha te taa-ê-raa i rotopu i te pohehae no ǒ mai i te Atua e te pohehae tano ore? No te ite i te pahonoraa, e hiˈopoa mai tatou i te hiˈoraa o Miriama e to Phinehasa. E ite mai tatou eaha tei turai ia raua.

O Miriama e o Phinehasa

E tuaana o Miriama no Mose e no Aarona, na aratai i te mau Iseraela i te roaraa o te Revaraa. A vai ai te mau Iseraela i te medebara, ua pohehae o Miriama i to ˈna taeae o Mose. Te na ô ra te faatiaraa bibilia e: “E ua parau ino ihora Miriama raua o Aarona ia Mose, no te vahine ati Kusa ta ˈna i faaipoipo ra . . . Ua na ô aˈera raua, Ia Mose anaˈe ra anei ta Iehova parauraa mai? aita anei oia i parau ia tâua atoa nei?” E au ra e o Miriama te tumu o teie faaino ia Mose, no te mea o Miriama ta Iehova i aˈo, e ere o Aarona, na roto i te maˈi lepera hoê hebedoma i te maoro no to ˈna haerea faatura ore.—Numera 12:1-15.

Na te aha i turai ia Miriama ia faaino ia Mose? Na te tapitapi anei no te haamoriraa mau e te hinaaro e paruru i te mau hoa Iseraela i te ino? Eita. E au ra e ua vaiiho Miriama e ia hotu te hoê hinaaro tano ore i te toroa e te mana hau i roto i to ˈna aau. Ei vahine peropheta i Iseraela, mea faatura-roa-hia oia e te nunaa, e te mau vahine iho â râ. Na ˈna i aratai ia ratou ma te upaupa e te ori i muri aˈe i to Iseraela faaora-semeio-raahia i te Miti Uteute. I teie nei râ, ua tapitapi paha o Miriama ma te tano ore ia ere oia i te tahi o to ˈna mana no te hoê ta ˈna i manaˈo e e enemi, oia hoi te vahine a Mose. No to ˈna pohehae miimii, ua mârô oia ia Mose, ta Iehova i faatoroa.—Exodo 15:1, 20, 21.

Area Phinehasa, e ohipa ê tei turai ia ˈna ia haa. Na mua iti noa ˈˈe i te tomo i te Fenua Tǎpǔhia, a parahi ai Iseraela i te peho no Moabi, ua faahema te mau vahine Moabi e to Midiana i te mau tane Iseraela e rave rahi ia rave i te peu morare ore e te haamoriraa idolo. No te tamâ i te puhapa e ia ore te riri rahi o Iehova, ua faauehia te mau haava o Iseraela e taparahi pohe i te mau tane atoa i fariu ê. No te mau fa morare ore, ua tono roa te tavana ati Simeona ra o Zimeri i te vahine ati Midiana ra o Kozibi i te puhapa ‘i mua i te mata o te amuiraa tamarii a Iseraela atoa ra.’ Ua ohipa aˈera Phinehasa ma te haamarirau ore. Turaihia e te pohehae, aore ra itoito rahi, no ta Iehova haamoriraa, e te hinaaro e tapea maite i te viivii ore morare o te puhapa, ua taparahi pohe oia i na faaturi i roto i to raua tiahapa. Ua haapopouhia oia no to ˈna “riri pohehae,” “itoito” ia Iehova. Auaˈe Phinehasa i ohipa oioi i ore ai te ati faautua o tei haapohe aˈena e 24 000 taata, e ua haamaitai Iehova ia ˈna i te hoê faufaa ia vai noa te toroa tahuˈa i roto i to ˈna opu fetii e a muri noa ˈtu.—Numera 25:4-13; The New English Bible.

Eaha te taa-ê-raa i rotopu i na faaiteraa e piti i te pohehae? Ua faaino Miriama i to ˈna taeae no to ˈna pohehae miimii, area Phinehasa, ua faatupu ïa i te parau-tia i niuhia i nia i te pohehae no ǒ mai i te Atua. Mai ia Phinehasa, e titauhia atoa ia tatou i te tahi taime ia faaite roa i to tatou manaˈo aore ra ia rave i te tahi mea no te paruru i to Iehova iˈoa, ta ˈna haamoriraa, e to ˈna nunaa.

Te itoito rahi tano ore

E nehenehe anei râ tatou e itoito rahi ma te tano ore? E. E pinepine, mai tera te huru o te mau ati Iuda i te senekele matamua. Ua paruru ratou ma te itoito rahi i te Ture a te Atua e ta ratou mau tutuu. I roto i ta ratou mau tutavaraa e paruru i te Ture, ua hamani ratou ehia rahiraa faatureraa e opaniraa rii atoa tei faateiaha i te nunaa. (Mataio 23:4) No te maraa ore aore ra te hinaaro ore e farii e ua mono te Atua i teie nei i te Ture a Mose na roto i te tupuraa mau ta te reira i faahohoˈa, ua turai to ratou itoito rahi tano ore ia ratou ia faahoˈi i to ratou riri vî ore i nia i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia. Ua faaite te aposetolo Paulo, o tei haapao maite na i te Ture ma te itoito rahi tano ore, e “e itoito [rahi pohehae]” to te feia e paruru ra i te Ture i “te Atua, e ere râ i te itoito ite.”—Roma 10:2; Galatia 1:14.

Mea rahi atoa te ati Iuda, tei riro mai ei Kerisetiano, tei fifihia i te haapae i teie itoito rahi roa ino no te Ture. I muri aˈe i te toru o to ˈna tere mitionare, ua horoa Paulo i te hoê parau faataa no nia i te faatauiraa o te mau nunaa i te tino aratai no te senekele matamua. I taua taime ra, tau tausani ati Iuda Kerisetiano ‘tei [itoito rahi] anaˈe i te ture.’ (Ohipa 21:20; MN) Tau matahiti i muri aˈe to te tino aratai faaotiraa e eita e titauhia ia peritomehia te mau Kerisetiano Etene. Ua tupu hoi te peapea i roto i te amuiraa no nia i te haapaoraa i te Ture. (Ohipa 15:1, 2, 28, 29; Galatia 4:9, 10; 5:7-12) No te mea aita i taa maitai ia ratou e nafea Iehova e ohipa ˈi i nia i to ˈna nunaa, ua onoono te tahi mau Kerisetiano ati Iuda i nia i to ratou iho mau manaˈo, a faaino atu ai ia vetahi ê.—Kolosa 2:17; Hebera 10:1.

Mea titauhia ïa ia ape tatou i te marei e tamata ma te itoito rahi i te paruru i to tatou iho mau manaˈo aore ra mau eˈa poiherehia e ere i to te Parau a te Atua. Mea titauhia ia farii tatou i te maramarama apî o te Parau a te Atua ta tatou e fanaˈo ra na roto i te arai ta Iehova e faaohipa ra i teie mahana.

Ia pohehae tatou no Iehova

Teie râ, mea tano te pohehae no ǒ mai i te Atua i roto i te haamoriraa mau. Ia haapao tatou ma te tano ore i to tatou iho roo aore ra tiaraa, e huti te pohehae no ǒ mai i te Atua i to tatou ara-maite-raa i nia ia Iehova. E turai te reira ia tatou ia imi i te mau ravea rau no te faaite i te parau mau no nia ia ˈna, a paruru atu ai i to ˈna mau eˈa e to ˈna nunaa.

Ua patoi uˈana te hoê fatu fare tei hape te manaˈo i te ture a te Atua no nia i te toto, ia Akiko, te hoê tavini taime taatoa a te mau Ite no Iehova. Ua paruru Akiko ma te ite i te peu i te Parau a te Atua, ma te faahiti atoa i te mau fifi i te pae rapaauraa e tei taaihia i te mau pâmuraa toto. No to ˈna hinaaro rahi e paraparau no nia ia Iehova, ua huti oia i te aparauraa i nia i te tumu mau o te patoiraa a te vahine—to ˈna tiaturi ore e te vai ra te hoê Atua Poiete. Ua haaferuri Akiko i te vahine e nafea te poieteraa e paturu ai i te tiaturiraa i te hoê Atua Poiete. Maoti ta ˈna parururaa itoito, ua ore te mau manaˈo oti noa niu ore e ua noaa atoa mai te hoê haapiiraa bibilia i te fare e te vahine. I teie mahana, te arue ra te vahine, tei riri na, ia Iehova.

E turai te pohehae, aore ra itoito rahi, e tano no te haamoriraa mau ia tatou ia vai ara e ia faaohipa i te mau taime maitatai no te faaite e no te paruru i to tatou faaroo i te vahi raveraa ohipa, te fare haapiiraa, te fare toa, e ia tere tatou. Ua faaoti papu o Midori, ei hiˈoraa, e faaite i to ˈna faaroo i to ˈna mau hoa ohipa. Aita te hoê hoa ohipa, e 40 e tiahapa matahiti, i hinaaro e tauaparau i te mau Ite no Iehova. I muri aˈe, i te tahi atu aparauraa, ua autâ te vahine e te faatupu ra ta ˈna tamahine i te hoê huru au ore. Ua faaite atura o Midori i te buka Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques, a e ua parau atu e e faanaho oia i te hoê haapiiraa i nia i te buka e te tamahine. Ua haamata ˈtura te hoê haapiiraa, aita râ te mama i apiti i te aparauraa. Ua faaoti atura o Midori e faaite i te vahine i te video Les Témoins de Jéhovah: un nom, une organisation. b Ua faaafaro te reira e rave rahi o to ˈna mau manaˈo hape. No to ˈna putapû i ta ˈna i ite, ua parau oia e: “E hinaaro vau e riro mai te mau Ite no Iehova.” Ua apiti atura oia i ta ˈna tamahine i roto i te haapiiraa i te Bibilia.

E parahiraa atoa to te pohehae e tano i roto i te amuiraa Kerisetiano. E faaitoito te reira i te hoê huru feruriraa mahanahana o te here e te anaanatae e e turai ia tatou ia patoi i te mau mana haapeapea o te faaino i to tatou mau taeae pae varua, mai te parau faaino e te huru feruriraa apotata. E turai te pohehae no ǒ mai i te Atua ia tatou ia turu i te mau faaotiraa a te mau matahiapo, o te aˈo i te feia rave hara i te tahi taime ia titauhia. (Korinetia 1, 5:11-13; Timoteo 1, 5:20) I to ˈna papairaa no nia i to ˈna pohehae i te mau hoa faaroo i roto i te amuiraa no Korinetia, ua parau Paulo e: “Te [pohehae] nei au ia outou i te [pohehae no ǒ mai i te] Atua; ua momoˈahia outou e au i te tane hoê, ia pûpû atu vau ia outou ei paretenia viivii ore i te Mesia ra.” (Korinetia 2, 11:2; MN) No reira, e turai atoa to tatou pohehae ia tatou ia rave i tei maraa no te paruru i te viivii ore morare, i te pae varua e i te pae haapiiraa o te taatoaraa i roto i te amuiraa.

Oia, e mana maitai to te pohehae e tano—te pohehae no ǒ mai i te Atua—i nia ia vetahi ê. E hopoi mai te reira i te farii maitai a Iehova e ia riro ei hoê o te mau huru maitatai e itehia i nia i te mau Kerisetiano i teie mahana.—Ioane 2:17.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te mau Ite no Iehova.

b Neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 29]

Ua niuhia ta Phinehasa ohipa i nia i te pohehae no ǒ mai i te Atua

[Hohoˈa i te api 30]

A ape i te marei o te pohehae tano ore

[Hohoˈa i te api 31]

E turai te pohehae no ǒ mai i te Atua ia tatou ia faaite i to tatou faaroo e ia poihere i to tatou mau taeae