Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia paari oe ia tae i to oe ra hopea”

“Ia paari oe ia tae i to oe ra hopea”

“Ia paari oe ia tae i to oe ra hopea”

“E faaohipa te rahiraa o te taata i te mau matahiti matamua o to ratou oraraa no te faaino i te tuhaa hopea o to ratou oraraa.” O ta Jean de La Bruyère, te hoê taata papai buka Farani no te senekele 17, ïa i parau. Parau mau, e nehenehe te hoê taurearea aau piti e feaa, e haapeapea e e tatarahapa. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te hoê taata apî upoo etaeta e mârô i te pee i te hoê haerea paari ore, o te faaere ia ˈna i te oaoa i muri aˈe i roto i te oraraa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e aratai te oreraa e rave i te mea tia aore ra te raveraa i te hara i te ati.

E nafea ia ape i taua huru tupuraa ra? Ma te faaara no nia i te aau piti o te apîraa, te aˈo nei te Parau a te Atua i te feia apî e: “E tena na, e haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra, aita i tae i te mau mahana ino ra, e aita i tae i te mau matahiti e parau ai oe ra e, Aita roa o ˈu e maitairaa.” (Koheleta 12:1) Mai te peu e e taata apî outou, a rave i te mau taahiraa avae maitatai no te haapii no nia i ‘tei Hamani ia outou’ a apî ai outou.

E nafea ïa te Bibilia e tauturu ai i te feia apî ia ape i te haerea maamaa o te apîraa? Te na ôhia ra e: “E faaroo i te parau, e farii i te aˈo, ia paari oe ia tae i to oe ra hopea.” (Maseli 19:20) Te faaite maitai atoa nei te Bibilia e e faahopearaa peapea te tupu mai ia patoi i te paari o te Atua no te tâuˈa ore aore ra te orurehau i te apîraa, aore ra noa ˈtu eaha te faito matahiti. (Maseli 13:18) I te tahi aˈe pae, maoti te haapao-maitai-raa i te mau aratairaa a te Atua, ‘e maoro te pue mahana e te mau matahiti, e te ora e te hau,’ e oraraa mauruuru hoi e te oaoa roa teie.—Maseli 3:2.