Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Ia maitai to outou haerea i rotopu i te mau Etene”

“Ia maitai to outou haerea i rotopu i te mau Etene”

“Ia maitai to outou haerea i rotopu i te mau Etene”

“E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae.”—PETERO 1, 2:17.

1, 2. (a) Eaha te manaˈo ta te tia a te hoê vea i papai no nia i te mau Ite no Iehova? (b) No te aha te mau Ite no Iehova e tutava ˈi i te tapea i te mau ture aveia teitei no te haerea?

 TAU matahiti aˈenei, ua haere te tia a te hoê vea i Amarillo, i Texas, Hau Amui, e hiˈo i te mau haapaoraa taa ê i taua vahi ra e ua faataa i ta ˈna mau itearaa. Hoê pǔpǔ ta ˈna i maere roa. Ua parau oia e: “E toru matahiti to ˈu haereraa i te mau tairururaa tamatahiti a te mau Ite no Iehova i te Civic Center no Amarillo. A amui ai au i roto ia ratou, aita vau i ite aˈenei i te hoê ia tutui i te avaava, ia iriti i te punu pia, aore ra ia parau i te parau faufau. O ratou te feia mâ roa ˈˈe, haerea maitai roa ˈˈe, ahu faahaihai roa ˈˈe, e te mǎrû roa ˈˈe ta ˈu i farerei aˈenei.” Mea pinepine te mau manaˈo mai tera no nia i te mau Ite no Iehova i te neneihia. No te aha te mau Ite e haapopou-pinepine-hia ˈi e te taata e ere hoê â tiaturiraa e to ratou?

2 No to ratou iho â râ haerea maitai e haapopouhia ˈi te nunaa o te Atua. Te ino noa ˈtura te mau faito huru rau, area te mau Ite no Iehova ra, te faariro ra ïa i te mau ture aveia teitei no te haerea ei hopoia, ei tuhaa o ta ratou haamoriraa. Ua ite ratou e e ohipa ta ratou mau haaraa i nia i te roo o Iehova e o to ratou mau taeae Kerisetiano e e paturu to ratou haerea maitai i te parau mau ta ratou e poro ra. (Ioane 15:8; Tito 2:7, 8) E hiˈo anaˈe ïa e nafea tatou ia tapea i to tatou haerea maitai e ia tamau i te paturu i te roo maitai o Iehova e o to ˈna mau Ite e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira.

Te utuafare Kerisetiano

3. Mea faufaa ia paruru i te mau utuafare Kerisetiano i te aha?

3 E rave anaˈe i to tatou haerea i roto i te utuafare. Te na ô ra te hoê buka no nia i te tiamâraa o te haapaoraa (Die Neuen Inquisitoren: Religionsfreiheit und Glaubensneid) a Gerhard Besier e a Erwin Scheuch e: “No [te mau Ite no Iehova], e tia ia paruru-taa-ê-hia te utuafare.” E parau mau tera, e i teie tau, mea faufaa ia paruru i te utuafare i te mau mea e rave rahi. Te vai ra te mau tamarii “faaroo ore i te metua” e te mau metua “aroha ore” aore ra e “iria” haere noa. (Timoteo 2, 3:2, 3) Ua riro te mau utuafare ei vahi tatamaˈiraa a na hoa faaipoipo, hamani-ino-raa aore ra haapao-ore-raa a te mau metua i te mau tamarii, e orureraa hau a te mau tamarii, raveraa i te raau taero e te morare ore, aore ra faarueraa i te fare. E faahopearaa anaˈe tera o te mana ino o ‘te varua o teie nei ao.’ (Ephesia 2:1, 2) Mea faufaa ia paruru tatou i to tatou utuafare i taua varua ra. E nafea? Na roto i te haapaoraa i te aˈoraa e te aratairaa a Iehova no te mau melo utuafare.

4. Eaha te mau hopoia a te mau melo utuafare Kerisetiano te tahi i nia i te tahi?

4 Ua ite te mau hoa faaipoipo Kerisetiano e e hopoia ta ratou i te pae aau, varua, e te pae tino te tahi i nia i te tahi. (Korinetia 1, 7:3-5; Ephesia 5:21-23; Petero 1, 3:7) E hopoia rarahi ta te mau metua Kerisetiano i nia i to ratou mau tamarii. (Maseli 22:6; Korinetia 2, 12:14; Ephesia 6:4) E a paari mai ai te mau tamarii i roto i te mau utuafare Kerisetiano, e haapii ratou e e hopoia atoa ta ratou. (Maseli 1:8, 9; 23:22; Ephesia 6:1; Timoteo 1, 5:3, 4, 8) E titau te haapaoraa i te mau hopoia utuafare i te tutavaraa, te faaoti-maite-raa, e te varua here e te haapae ia ˈna iho. Teie râ, i te faito e haapao ai te mau melo atoa o te utuafare i ta ratou hopoia no ǒ mai i te Atua ra, i te reira faito ratou e riro ai ei haamaitairaa te tahi no te tahi e no te amuiraa. Te mea faufaa ˈtu â, e faahanahana ratou i te Tumu o te utuafare, te Atua ra o Iehova.—Genese 1:27, 28; Ephesia 3:15.

Te hui taeae Kerisetiano

5. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia tatou na roto i te amuiraa e te mau hoa Kerisetiano?

5 Ei Kerisetiano, e hopoia atoa ta tatou i nia i te mau hoa faaroo i roto i te amuiraa e, i te pae hopea, i nia i te “mau taeae atoa i te ao nei.” (Petero 1, 5:9) Mea faufaa roa to tatou taairaa e te amuiraa no to tatou ea pae varua. Ia amui tatou e te mau hoa Kerisetiano, e fanaˈo tatou i to ratou auhoaraa o te faaitoito e oia atoa i te maa varua maitatai no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari” ra. (Mataio 24:45-47) Ia fifihia tatou, e nehenehe ta tatou e imi i te aˈoraa maitai niuhia i nia i te mau faaueraa tumu bibilia i te mau taeae ra. (Maseli 17:17; Koheleta 4:9; Iakobo 5:13-18) Ia hinaaro tatou i te tauturu, eita to tatou mau taeae e faarue ia tatou. Auê ïa haamaitairaa te riroraa ei melo o te faanahonahoraa a te Atua!

6. Mea nafea to Paulo faaiteraa e e hopoia ta tatou i nia i te tahi atu mau Kerisetiano?

6 Aita râ tatou to roto i te amuiraa no te farii noa mai, no te horoa atoa râ. Oia mau, ua na ô hoi Iesu e: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Ua haamahitihiti te aposetolo Paulo i te aau tae e horoa i to ˈna papairaa e: “E ia papu maite to tatou mauraa i ta tatou parau [no nia i to tatou tiaturiraa i mua i te taata], ma te aueue ore; (e parau mau hoi ta ˈna ta tei parau maira.) E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.”—Hebera 10:23-25; MN.

7, 8. E nafea tatou ia faaite i te aau tae e horoa i roto i ta tatou iho amuiraa e i nia i te mau Kerisetiano no te tahi atu mau fenua?

7 I roto i te amuiraa, e faaite tatou i te “parau no nia i to tatou tiaturiraa” ia horoa tatou i te mau tatararaa i roto i te putuputuraa aore ra ia rave i te tahi atu tuhaa o te porotarama. E faaitoito mau taua mau tutavaraa ra i to tatou mau taeae. E faaitoito atoa tatou ia ratou na roto i ta tatou mau tauaparauraa na mua ˈˈe e i muri aˈe i te putuputuraa. E taime tera no te haapaari i tei paruparu e te tamahanahana i tei hepohepo e tei maˈihia. (Tesalonia 1, 5:14) Mea horoa maitai te mau Kerisetiano haavare ore i te reira paeau e no reira te taata e rave rahi o te haere mai i ta tatou mau putuputuraa no te taime matamua e putapû ai i te here ta ratou e ite ra i rotopu ia tatou.—Salamo 37:21; Ioane 15:12; Korinetia 1, 14:25.

8 Aita râ to tatou here i taotiahia i nia i ta tatou iho amuiraa. E au te reira i te taatoaraa o to tatou mau taeae i te ao atoa nei. No reira, ei hiˈoraa, te vai ra te hoê afata ô no te Faufaa no te mau Piha a te Basileia i roto i te rahiraa o te mau Piha a te Basileia. Mea maitai paha ta tatou iho Piha a te Basileia, ua ite râ tatou e aita ta te mau tausani hoa Kerisetiano i te tahi atu mau fenua e vahi e tano no te haaputuputu. Ia tuu tatou i te moni i roto i te Faufaa no te mau Piha a te Basileia, te faaite ra ïa tatou i to tatou here i taua mau taata ra noa ˈtu e aita tatou i matau ia ratou.

9. No teihea tumu faufaa e here ai te mau Ite no Iehova te tahi i te tahi?

9 No te aha te mau Ite no Iehova e here ai te tahi i te tahi? Inaha, ua faaue Iesu ia ratou e na reira. (Ioane 15:17) Ua riro to ratou here te tahi i te tahi ei haapapuraa e te ohipa ra te varua o te Atua i nia ia ratou ei taata taitahi e ei pǔpǔ. E tuhaa te here o ‘ta te varua e faatupu.’ (Galatia 5:22, 23) A faahohonu ai te mau Ite no Iehova i te Bibilia, a haere ai i te mau putuputuraa Kerisetiano, e a pure tamau ai i te Atua, e tupu iho â to ratou here noa ˈtu e te ora ra ratou i roto i te hoê ao ‘ua iti te hinaaro o te rahiraa o te taata.’—Mataio 24:12.

Te haaraa e teie nei ao

10. Eaha ta tatou hopoia i nia i teie nei ao?

10 Te haamanaˈo maira te parau a Paulo ra “ta tatou parau no nia i to tatou tiaturiraa i mua i te taata” i te tahi atu hopoia. I roto i teie parau i mua i te taata, te vai ra te ohipa pororaa i te parau apî maitai i te feia aitâ i riro atura ei taeae Kerisetiano no tatou. (Mataio 24:14; 28:19, 20; Roma 10:9, 10, 13-15) E ohipa horoaraa atoa taua pororaa ra. E titau te reira i te taime, te ito, te faaineineraa, te haamataroraa, e te faaohiparaa i ta tatou iho mau faufaa. Ua papai atoa râ Paulo e: “E amutarahu vau na te Heleni, e na te taata ěê; na te feia paari, e na te ite ore. E teie nei, ua tia roa ia ˈu i te parau atu i te evanelia ia outou atoa i Roma na.” (Roma 1:14, 15) Mai ia Paulo, eiaha tatou ia pipiri ia aufau tatou i ta tatou ‘tarahu.’

11. Eaha na faaueraa tumu bibilia e piti no nia i to tatou taairaa e teie nei ao, eaha râ ta tatou e farii?

11 Te vai ra ˈtu â anei ta tatou hopoia i nia i te feia e ere i te hoa faaroo? Oia mau. Ua ite iho â ïa tatou e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Ua ite tatou e ua parau Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.” Teie râ, te faaea nei tatou i roto i teie nei ao, te imi nei i te ora i reira, e te fanaˈo nei i te tahi o ta ˈna mau ohipa. (Ioane 17:11, 15, 16) E hopoia ïa ta tatou i roto i teie nei ao. Teihea ïa? Ua pahono te aposetolo Petero i taua uiraa ra. Hou rii a haamouhia ˈi Ierusalema, ua papai oia i te hoê rata na te mau Kerisetiano i Asia Iti, e te tauturu maira te hoê tuhaa o taua rata ra ia vai faito noa to tatou taairaa e teie nei ao.

12. E nafea te mau Kerisetiano e riro ai ei ‘taata ěê e ei purutia,’ e no reira, e haapae ratou i te aha?

12 Ei omuaraa, ua parau Petero e: “E au mau here e, te aˈo atu nei au ia outou, [mai] i te taata ěê e te purutia, eiaha e faatia i to te tino nei mau hinaaro, o te tamaˈi mai ïa i te [nephe].” (Petero 1, 2:11; MN) Ua riro te mau Kerisetiano mau, i te pae varua, ei ‘taata ěê e ei purutia’ no te mea ua haamau ratou ei fa o to ratou oraraa te tiaturiraa o te ora mure ore—te feia i faatavaihia i te varua i nia i te raˈi e te mau “mamoe ê atu” i roto i to a muri aˈe paradaiso fenua. (Ioane 10:16; Philipi 3:20, 21; Hebera 11:13; Apokalupo 7:9, 14-17) Eaha râ ïa to te tino nei mau hinaaro? Te vai ra te mau mea mai te hinaaro ia taoˈahia, te hinaaro i te tiaraa teitei, te mau hinaaro i te taatiraa morare ore, e te mau hinaaro i parauhia e “feii” e e “nounou taoˈa.”—Kolosa 3:5; Timoteo 1, 6:4, 9; Ioane 1, 2:15, 16.

13. E nafea to te tino nei mau hinaaro ia ‘tamaˈi i to tatou nephe’?

13 E faatupu mau â taua mau hinaaro ra i ‘te tamaˈi i to tatou nephe.’ E tuino te reira i to tatou taairaa e te Atua e e haafifi ïa i to tatou tiaturiraa Kerisetiano (to tatou “nephe,” aore ra ora). Ei hiˈoraa, mai te peu e e faatupu tatou i te anaanatae i te mau mea morare ore, e nafea tatou ia pûpû atu ia tatou “ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra”? Ia topa tatou i roto i te marei o te nounou taoˈa, e nafea tatou e ‘mata ˈi i te imi i te basileia o te Atua’? (Roma 12:1, 2; Mataio 6:33; Timoteo 1, 6:17-19) E haerea maitai roa te peeraa i to Mose hiˈoraa, te patoiraa i te mau faahemaraa a teie nei ao, e te tuuraa i te taviniraa ia Iehova i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. (Mataio 6:19, 20; Hebera 11:24-26) E ohipa faufaa tera e vai faito noa ˈi to tatou taairaa e teie nei ao.

“Ia maitai to outou haerea”

14. No te aha tatou e tutava ˈi ei Kerisetiano i te tapea i te haerea maitai?

14 E itehia te tahi atu â faaueraa tumu i roto i to muri mai mau parau a Petero: “Ia maitai [to outou haerea] i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou [mau ohipa maitatai], ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.” (Petero 1, 2:12; MN) Ei Kerisetiano, e tutava tatou i te riro ei hiˈoraa faahiahia. I te fare haapiiraa, e faaitoito tatou i te haapii. I ta tatou raveraa ohipa, e haa puai tatou e e haerea tia to tatou—noa ˈtu e mea etaeta ta tatou paoti ohipa. I roto i te hoê utuafare amahamaha, e tutava taa ê te tane aore ra te vahine faaroo i te haapao i te mau faaueraa tumu Kerisetiano. E ere i te mea ohie, ua ite râ tatou e e faaoaoa to tatou haerea maitai ia Iehova e e pinepine i te ohipa maitai i nia i te feia e ere i te Ite.—Petero 1, 2:18-20; 3:1.

15. Mea nafea tatou i ite ai e e rave rahi taata o te farii e e pee te mau Ite no Iehova i te mau ture aveia teitei no te haerea?

15 Te itehia ra te manuïaraa te rahiraa o te mau Ite no Iehova i te tapea i te mau ture aveia faahiahia na roto i te mau manaˈo i neneihia no nia ia ratou i te roaraa o te mau matahiti. Ei hiˈoraa, ua papai te hoê vea no Italia (Il Tempo) e: “E parau te taata e Ite no Iehova to ratou mau hoa rave ohipa e e haerea tia to ratou, no te papu ia ratou to ratou faaroo e au ai e to nia noa to ratou feruriraa i te reira; teie râ, e tia iho â ia ratou te faatura no to ratou hapa ore i te pae morare.” Ua parau te Herald no Buenos Aires e: “Ua faaite te mau Ite no Iehova i te roaraa o te mau matahiti e e tino huiraatira rave puai ratou i te ohipa, te haapao maitai, te hue ore i te moni, e te mǎtaˈu i te Atua.” Ua na ô te aivanaa Rusia o Sergei Ivanenko e: “Ua matauhia te mau Ite no Iehova na te ao atoa ei feia auraro i te ture e te fati ore e no to ratou iho â râ haerea haapao maitai i te aufauraa i te tute.” Ua parau te vahine faatere i te hoê vahi i Zimbabwe tei faaohipahia e te mau Ite no Iehova no ta ratou tairururaa e: “E ite au ia ohi te tahi mau Ite i te papie e ia tamâ i te mau haumitiraa. Ia vaiiho outou i te tahua, mea mâ aˈe i na mua ˈtu. E haapao te mau taurearea i te mau faaueraa tumu. Te hinaaro nei au ia î te ao atoa i te Ite no Iehova.”

Te auraro Kerisetiano

16. Eaha to tatou taairaa e te feia mana o teie nei ao, e no te aha?

16 Ua faahiti atoa Petero i to tatou taairaa e te feia mana o teie nei ao. Te na ô ra oia e: “E auraro outou i te toroa o te taata atoa i te Fatu nei; i te arii ra ei nia roa iho ïa; e te mau tavana ra, ei feia tonohia e ana ei tahoo atu i te feia i rave i te ino ra, e ei haamaitai i te feia i rave i te maitai ra. O to te Atua ïa hinaaro, ia opani outou i te vaha o te ite ore o te taata maamaa ra i ta outou parau maitai.” (Petero 1, 2:13-15) Te mauruuru nei tatou no te mau maitai ta tatou e fanaˈo no ǒ mai i te hoê faatereraa nahonaho e, ia au i tei faauehia e te mau parau a Petero, e auraro tatou i ta ˈna mau ture e e aufau i ta tatou mau tute. Noa ˈtu e e farii tatou i te tiaraa no ǒ mai i te Atua ra a te mau faatereraa e faautua i te feia ofati ture, te tumu matamua e auraro ai tatou i te feia mana o teie nei ao, ‘no te Fatu’ ïa. O to te Atua hoi hinaaro tera. Hau atu â, aita tatou e hinaaro ra ia faainohia te iˈoa o Iehova ia faautuahia tatou no te tahi hara.—Roma 13:1, 4-7; Tito 3:1; Petero 1, 3:17.

17. Ia patoi te mau “taata maamaa” ia tatou, e nehenehe ta tatou e tiaturi i te aha?

17 Teie râ hoi, te hamani ino ra te tahi mau “taata maamaa” e mana to ratou aore ra e patoi ra ia tatou na roto i te tahi atu mau ravea—mai te patururaa i te mau ohipa faainoraa ia tatou. Teie râ, i te taime i faataahia e Iehova, e faaite-hua-hia iho â ta ratou mau haavare, e e haamamûhia iho â to ratou ‘vaha ite ore.’ Na to tatou haerea Kerisetiano e faaite e e parau mau ta tatou. No reira te mau tia mana haavare ore a te hau e haapopou pinepine ai ia tatou ei feia rave i te mea maitai.—Roma 13:3; Tito 2:7, 8.

Tavini a te Atua

18. Ei Kerisetiano, e nafea tatou ia ore e faaohipa hua i to tatou tiamâraa?

18 Te faaara ra Petero i teie nei e: “Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi parau ino, ei tavini râ outou no te Atua.” (Petero 1, 2:16; Galatia 5:13) E faatiamâ to tatou ite i te parau mau bibilia ia tatou i te mau haapiiraa faaroo hape. (Ioane 8:32) Hau atu â, e tiamâraa morare to tatou, e e nehenehe ta tatou e maiti. Eita râ tatou e faaohipa hua i to tatou tiamâraa. Ia maiti tatou i te mau hoa, te ahu, te faanehenehe, te faaanaanataeraa—tae noa ˈtu te maa e te inu—e haamanaˈo tatou e e tavini te mau Kerisetiano mau na te Atua o te ore e haamauruuru ia ratou iho. E maiti tatou i te tavini ia Iehova eiaha râ i te riro ei tîtî na te mau hinaaro o to tatou iho tino aore ra na te mau peu e te mau faito apî a teie nei ao.—Galatia 5:24; Timoteo 2, 2:22; Tito 2:11, 12.

19-21. (a) E nafea tatou ia hiˈo i te feia mana o teie nei ao? (b) Mea nafea to te tahi pae faaiteraa i ‘te aroha i te hui taeae’? (c) Eaha ta tatou hopoia rahi roa ˈˈe?

19 Te na ô râ Petero e: “E faaturatura ˈtu i te taata atoa. E aroha ˈtu i te hui taeae. E mǎtaˈu i te Atua. E faateitei i te arii.” (Petero 1, 2:17) No te mea e faatia te Atua ra o Iehova ia parahi te taata i nia i te mau parahiraa mana e rave rau, e faatura tatou i taua mau taata ra ma te au. E pure atoa tatou no nia ia ratou e ia faatia ratou ia tamau noa ta tatou taviniraa i roto i te hau e te paieti. (Timoteo 1, 2:1-4) I taua atoa râ taime ra, e ‘aroha tatou i te hui taeae.’ E haa noa tatou no te maitai, eiaha no te ati, o to tatou mau taeae Kerisetiano.

20 Ei hiˈoraa, i to te hoê fenua no Afirika amaharaa i te haavîraa uˈana i te nunaa ê, ua ite-maitai-hia te haerea Kerisetiano o te mau Ite no Iehova. Ua faataa te hoê vea no Helevetia (Reformierte Presse) e: ‘I te matahiti 1995, ua nehenehe ta te African Rights e haapapu e ua faaô te mau ekalesia atoa [i roto i te aroraa], eiaha râ te mau Ite no Iehova.’ I te faarooraa to te ara i te parau apî no nia i te mau tupuraa peapea, ua hapono oioi te mau Ite no Iehova no Europa i te maa e te raau na to ratou mau taeae e te tahi atu i taua fenua e ati ra. (Galatia 6:10) Ua haapao ratou i te mau parau o te Maseli 3:27: “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi.”

21 Te vai ra râ te hoê hopoia rahi atu â i te faatura e tia ia tatou ia faaite i nia i te feia mana atoa o teie nei ao e i te aroha atoa e tia ia tatou ia faaite i nia i to tatou mau taeae. Teihea ïa? Ua parau Petero e: “E mǎtaˈu i te Atua.” E rahi aˈe ta tatou hopoia i nia ia Iehova i ta tatou hopoia i nia i te taata. Eaha hoi e na reira ˈi? E nafea tatou ia faafaito noa i ta tatou mau hopoia i nia i te Atua e ta tatou hopoia i nia i te feia mana o teie nei ao? E pahonohia teie mau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te mau hopoia a te mau Kerisetiano i roto i te utuafare?

• E nafea tatou ia faaite i te aau tae e horoa i roto i te amuiraa?

• Eaha ta tatou mau hopoia i nia i teie nei ao?

• Eaha te tahi mau maitai e noaa mai ia tapea tatou i te ture aveia teitei no te haerea?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

E nafea te utuafare Kerisetiano ia riro ei tumu o te oaoa rahi?

[Hohoˈa i te api 10]

No te aha te mau Ite no Iehova e here ai te tahi i te tahi?

[Hohoˈa i te api 10]

E nehenehe anei ta tatou e faaite i te here i to tatou mau taeae noa ˈtu e aita tatou i matau ia ratou?