Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mea ino anei ia pere mai te peu e e moni haihai noa te tuuhia?

Aita te Parau a te Atua e faataa maite ra i te pere, te mea râ ta ˈna e parau ra, e navai ïa no te faaite e eita te mau pere atoa e tuati i te mau faaueraa tumu bibilia. * Ei hiˈoraa, mea rahi o te parau e e faaitoito te pere i te nounou. Mea faufaa ia feruri te mau Kerisetiano i teie parau, i te mea e te na ô ra te Bibilia e eita te feia “nounou taoˈa” e parahi i te Basileia o te Atua e e haamori idolo te nounou taoˈa.—Korinetia 1, 6:9, 10; Kolosa 3:5.

E faaitoito atoa te pere i te teoteo e te hoê feruriraa ino e tataˈu, te hoê hinaaro puai e upootia. Ua faaara te aposetolo Paulo no nia i tera mau mea i to ˈna papairaa e: “Eiaha tatou e faateitei faufaa ore noa, i te faaoooraa te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.” (Galatia 5:26) Hau atu â, e faatupu te pere i roto i te tahi pae i te hoê tiaturiraa niu ore i te fanaˈo. E tiaturi te feia pere i te mau huru mea niu ore atoa, ma te manaˈo e e ohipa mai te fanaˈo i nia ia ratou. Te haamanaˈo maira ratou i te mau Iseraela taiva o tei “faanahonaho i te amuraa na Gada; e ua faaî i te tusia inu na Meni.”—Isaia 65:11.

E manaˈo paha te tahi pae e e faaanaanataeraa ino ore noa te parieraa i te moni haihai a hauti ai i te pere api aore ra te pere faanuu mai tera noa e te fetii aore ra te mau hoa rahi. Parau mau, eita paha te taata o te parie i te moni haihai e manaˈo e mea nounou oia, mea teoteo, mea tataˈu, aore ra mea tiaturi i te mau mea niu ore. Teie râ, eaha te faahopearaa o ta ˈna pere i nia i te feia o ratou te hauti ra? Mea rahi te feia matau i te pere tei haamata i te parie i te moni haihai ‘no te hauti noa.’ (Luka 16:10) Ua riro atura te hoê hauti ino ore ia hiˈohia ei hauti atâta ˈtu â no ratou.

E parau mau iho â râ no te mau tamarii. Mea rahi te tamarii tei oaoa roa i te manuïaraa te hoê parie haihai e ua hinaaro e parie i te moni rahi atu â. (Timoteo 1, 6:10) Te haapapu ra te hoê maimiraa maoro i neneihia i te mau Hau Amui e te apooraa no Arizona no nia i te peu matau e pere, e mea rahi te feia matau i te pere tei haamata i to ratou nainairaa “na roto i te parieraa i te moni haihai i nia i te mau haa tuaro aore ra te hautiraa i te pere api e te mau hoa aore ra te fetii.” Te na ô ra te tahi atu parau faataa e “e haamata te mau tamarii i te pere i te fare, te pere api iho â râ e te utuafare e te mau hoa.” Te tapao atoa ra te parau faataa e “e toru ahuru i nia i te hanere o te mau tamarii pere tei haamata na mua roa ˈˈe i te ahuru ma hoêraa o to ratou mahana fanauraa.” Mea rahi te taurearea pere o te rave i te ohipa ino aore ra te peu morare ore no te aufau i ta ratou peu, ia au i te maimiraa Why Do People Gamble Too Much—Pathological and Problem Gambling. Auê ïa faahopearaa peapea roa o te hoê ohipa i manaˈohia i te omuaraa e mea ino ore!

I te mea e te ora nei tatou i roto i te hoê ao e mea rahi aˈena te marei e te faahemaraa, no te aha ïa tatou e faaû faufaa ore atu ai i te tahi atu marei? (Maseli 27:12) Mea atâta te pere—e te mau tamarii aore ra eita, no te moni haihai aore ra rahi—no to tatou ea pae varua e e titauhia ia tatou ia ape atu. Mea maitai aˈe ia papai noa te mau Kerisetiano o te hauti i te pere faanuu aore ra te pere api ei faaanaanataeraa, i te mau tapao aore ra ia hauti noa mai tera ma te ore e taio i te mau tapao. E ape ïa te mau Kerisetiano haerea paari, o te tapitapi ra no to ratou iho ea pae varua e to to ratou mau hoa e utuafare, i te peu e pere—noa ˈtu no te tahi moni haihai.

[Nota i raro i te api]

^ Te faataa ra te World Book Encyclopedia i te pere mai “te parieraa i nia i te faahopearaa o te hoê pere, o te hoê tupuraa, aore ra te fanaˈo.” Oia atoa e “ua matau te feia pere aore ra feia hauti i te parie i te moni i nia i . . . te mau pere fanaˈo mai te taviriraa, te pere api, e te kelero.”