Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tiaraa amui ore o te Kerisetiano i te anotau hopea

Te tiaraa amui ore o te Kerisetiano i te anotau hopea

Te tiaraa amui ore o te Kerisetiano i te anotau hopea

“E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.”—IOANE 17:16.

1, 2. Eaha ta Iesu i parau no nia i te taairaa o ta ˈna mau pǐpǐ e teie nei ao, e eaha te mau uiraa ta ta ˈna mau parau e faahiti?

 I TE po hopea o to ˈna oraraa ei taata tia roa, ua faahiti Iesu i te hoê pure roa ma te faaroohia e ta ˈna mau pǐpǐ. I roto i te reira, ua parau oia i te hoê mea o te faataa i te oraraa o te mau Kerisetiano mau atoa. No nia i ta ˈna mau pǐpǐ, ua na ô oia e: “Ua tuu atu vau i ta oe parau ia ratou, e te riri nei to te ao nei ia ratou, no te mea e ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao ra. Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia [ratou no te taata ino ra]. E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.”—Ioane 17:14-16; MN.

2 E piti taime to Iesu parauraa e e ere ta ˈna mau pǐpǐ i to teie nei ao. Hau atu â, e faatupu taua taa-ê-raa ra i te fifi—e riri to teie nei ao ia ratou. Eiaha râ te mau Kerisetiano ia hepohepo, e tiai mai Iehova ia ratou. (Maseli 18:10; Mataio 24:9, 13) No te mau parau a Iesu, e tia ia tatou ia ui e: ‘No te aha te mau Kerisetiano mau e ere ai i to teie nei ao? Eaha te auraa eiaha e riro ei to teie nei ao? Mai te peu e e riri teie nei ao i te mau Kerisetiano, eaha to ratou manaˈo i teie nei ao? Eaha iho â râ to ratou manaˈo i te mau faatereraa a teie nei ao?’ Mea faufaa te mau pahonoraa o te Bibilia i teie mau uiraa no te mea e ohipa te reira i nia ia tatou paatoa.

“No te Atua tatou”

3. (a) Eaha te mea e ere ai tatou i to teie nei ao? (b) Eaha te haapapuraa e ‘to raro aˈe teie nei ao i te varua ino ra’?

3 O to tatou taairaa e Iehova te hoê tumu e ere ai tatou i to teie nei ao. Ua papai te aposetolo Ioane e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) E parau mau iho â ta Ioane no nia i teie nei ao. E haapapuraa te mau tamaˈi, te taparahiraa taata, te haerea taehae, te hamani-ino-raa, te haerea tia ore, e te morare ore tei parare roa i teie tau no te mana o Satani, eiaha râ no to te Atua. (Ioane 12:31; Korinetia 2, 4:4; Ephesia 6:12) Ia riro mai te hoê taata ei Ite no Iehova, eita oia e rave aore ra e faatia i taua mau ohipa iino ra, no reira oia e ere ai i to teie nei ao.—Roma 12:2; 13:12-14; Korinetia 1, 6:9-11; Ioane 1, 3:10-12.

4. E nafea tatou ia faaite e na Iehova tatou?

4 Ua parau Ioane e “no te Atua” te mau Kerisetiano, taa ê roa ˈtu i teie nei ao. Te feia atoa e pûpû ia ratou iho na Iehova, na ˈna ïa ratou. Ua na ô te aposetolo Paulo e: ‘Te ora nei tatou, i ora ïa tatou ei faatupu i ta Iehova; e te pohe nei tatou, i pohe ïa tatou ei faatupu i ta Iehova: e teie nei, te ora nei tatou, e te pohe nei hoi, na Iehova â tatou.’ (Roma 14:8; Salamo 116:15) No te mea na Iehova tatou, e haamori tatou ia ˈna anaˈe. (Exodo 20:4-6) Eita ïa te hoê Kerisetiano mau e pûpû i to ˈna ora no te tahi ohipa a teie nei ao. E noa ˈtu e e faatura oia i te mau taipe a te fenua, eita oia e haamori atu, na roto anei i te mau ohipa aore ra i roto i to ˈna aau. Eita iho â oia e haamori i te feia tuiroo i te pae tuaro aore ra i te tahi atu idolo no teie nei tau. Papu maitai, e faatura oia i te tiaraa o vetahi ê e rave mai ta ratou i hinaaro, e haamori râ oia i te Atua Poiete anaˈe. (Mataio 4:10; Apokalupo 19:10) E faataa ê atoa te reira ia ˈna i teie nei ao.

“E ere i to teie nei ao to ˈu basileia”

5, 6. E nafea te auraroraa i te Basileia o te Atua e faataa ê ai ia tatou i teie nei ao?

5 Ua riro te mau Kerisetiano ei pǐpǐ a te Mesia ra o Iesu e ei tino huiraatira a te Basileia o te Atua, no reira atoa ratou e ere ai i to teie nei ao. A haavahia ˈi Iesu i mua ia Ponotio Pilato, ua na ô oia e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” (Ioane 18:36) O te Basileia te ravea e faaraahia ˈi te iˈoa o Iehova, e faatiahia ˈi to ˈna mana arii, e haapaohia ˈi to ˈna hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa ra. (Mataio 6:9, 10) I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua poro Iesu i te parau apî maitai o te Basileia, e ua na ô oia e e porohia te reira e ta ˈna mau pǐpǐ e tae noa ˈtu i te hopea o te faanahoraa o te mau mea. (Mataio 4:23; 24:14) I te matahiti 1914, ua tupu te mau parau tohu o te Apokalupo 11:15: “O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.” Fatata roa, na taua noa Basileia i te raˈi ra e faatere mai i te huitaata nei. (Daniela 2:44) Ia tae i te hoê taime, e faahepo-atoa-hia te feia faatere o teie nei ao ia farii i to ˈna mana.—Salamo 2:6-12.

6 Ma te haamanaˈo i taua mau mea atoa ra, ua riro te mau Kerisetiano mau i teie tau ei tino huiraatira a te Basileia o te Atua, e e haapao ratou i te aˈoraa a Iesu e ‘mata i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.’ (Mataio 6:33) E ere no te reira ratou e taiva ˈi i te fenua ta ratou e faaea ra, e faataa ê mau râ te reira ia ratou i te pae varua i teie nei ao. Te ohipa matamua a te mau Kerisetiano i teie tau, mai i te senekele matamua ra, o ‘te faaiteraa ïa i te basileia o te Atua.’ (Ohipa 28:23) Aita e faatereraa taata e tiaraa to ˈna e haafifi i taua ohipa no ǒ mai i te Atua ra.

7. No te aha te mau Kerisetiano mau e tapea ˈi i te tiaraa amui ore e mea nafea to ratou faaiteraa i te reira?

7 No te mea na Iehova ratou, e pǐpǐ ratou na Iesu e e tino huiraatira na te Basileia o te Atua, ua tapea noa te mau Ite no Iehova i te tiaraa amui ore i roto i te mau tamaˈi a te mau fenua e i rotopu i te mau fenua rau i te mau senekele 20 e 21. Aita ratou i faatia paetahi, aita i faaohipa i te mauhaa i nia i te hoê noa ˈˈe taata, e aita i paturu i te faatianianiraa no te tahi noa ˈˈe ohipa a teie nei ao. Ei faaiteraa faaroo faahiahia noa ˈtu te patoiraa e au ra e eita e û, ua haapao ratou i te mau faaueraa tumu i faahitihia i mua i te feia faatere Nazis no Heremani i te matahiti 1934 ra: “Aita ta matou e ohipa i roto i te poritita, ua pûpû râ matou ia matou ma te aau atoa no te Basileia o te Atua o te Mesia te Arii. Eita matou e hamani ino i te taata. Mea au na matou e ora ma te hau e e rave i te maitai i nia i te taata atoa ia nehenehe ta matou.”

Mau tia e mau vea na te Mesia

8, 9. Mai te aha te huru e riro ai te mau Ite no Iehova i teie tau ei tia e ei vea, e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to ratou taairaa e te mau fenua?

8 Ua faataa Paulo ia ˈna iho e i to ˈna mau hoa Kerisetiano faatavaihia mai te mau ‘[tia] na te Mesia mai te mea e, te aˈo nei te Atua i te taata ia matou nei.’ (Korinetia 2, 5:20; MN; Ephesia 6:20) Mai te matahiti 1914 mai, e nehenehe mau te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua e parauhia e tia na te Basileia o te Atua, e “tamarii” hoi ratou no te reira. (Mataio 13:38; Philipi 3:20; Apokalupo 5:9, 10) Hau atu â, ua rave Iehova, no roto mai i te mau nunaa, i te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu,” e mau Kerisetiano ïa o te tiaturi e ora i te fenua nei, no te tauturu i te mau tamarii faatavaihia i roto i ta ratou ohipa ei tia. (Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) E nehenehe teie mau “mamoe ê atu” e parauhia e “vea” na te Basileia o te Atua.

9 Eita te hoê tia e ta ˈna pǔpǔ rave ohipa e faaô i roto i te mau ohipa a te fenua i reira ratou e tavini ai. Oia atoa, eita te mau Kerisetiano e amui atu i roto i te mau ohipa poritita a te mau fenua o teie nei ao. Eita ratou e tia i te pae o te tahi noa ˈˈe fenua, nunaa, pǔpǔ totiare aore ra ihiihi aore ra e patoi i te tahi atu. (Ohipa 10:34, 35) Area râ, “e hamani maitai” ratou “i te taata atoa.” (Galatia 6:10) No te tiaraa amui ore o te mau Ite no Iehova e ore ai te taata e nehenehe e patoi ma te tia i ta ratou poroi a parau ai e tei te pae ratou o te enemi i roto i te hoê amahamaharaa o te nunaa, o te fenua, aore ra o te opu fetii.

Itehia na nia i te aroha

10. No te hoê Kerisetiano, mai te aha te faufaa o te aroha?

10 Hau atu i tei parauhia i nia nei, e tiaraa amui ore to te mau Kerisetiano i roto i te mau ohipa a teie nei ao no to ratou taairaa e te tahi atu mau Kerisetiano. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Ua riro te aroha taeae ei tuhaa faufaa no te hoê Kerisetiano. (Ioane 1, 3:14) No to ˈna taairaa e Iehova e e Iesu, mea piri roa te taairaa o te hoê Kerisetiano e te tahi atu mau Kerisetiano. Aita to ˈna aroha i taotiahia i to ta ˈna noa iho amuiraa. E au te reira i ‘to ˈna mau taeae atoa i te ao nei.’—Petero 1, 5:9.

11. Mea nafea to te aroha o te mau Ite no Iehova te tahi i te tahi ohiparaa i nia i to ratou haerea?

11 I teie tau, e faaite te mau Ite no Iehova i to ratou aroha taeae na roto i te faatupuraa i te mau parau o te Isaia 2:4: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” No te mea te haapiihia ra ratou e Iehova, e hau to te mau Kerisetiano mau e te Atua e te tahi e te tahi. (Isaia 54:13) No to ratou here i te Atua e i to ratou mau taeae, eita ta ratou e nehenehe e feruri e rave i te mauhaa e aro i te mau hoa Kerisetiano—aore ra i te taata ê atu—no te tahi atu mau fenua. E tuhaa faufaa roa to ratou hau e to ratou tahoêraa no ta ratou haamoriraa, e faaiteraa e te vai mau ra te varua o te Atua i nia ia ratou. (Salamo 133:1; Mika 2:12; Mataio 22:37-39; Kolosa 3:14) ‘E imi ratou i te hau e e aruaru atu,’ ua ite hoi ratou e “tei te feia parau-tia ra to Iehova mata.”—Salamo 34:14, 15.

Te manaˈo o te mau Kerisetiano i teie nei ao

12. E pee te mau Ite no Iehova i teihea huru o Iehova i nia i te taata na te ao nei, e e nafea?

12 Ua faaoti Iehova e haava i teie nei ao, aita râ oia i haava ˈtura i te taata taitahi na te ao nei. E na reira oia na roto ia Iesu i to ˈNa tau mau ra. (Salamo 67:3, 4; Mataio 25:31-46; Petero 2, 3:10) Hou te reira, e faaite oia i te aroha iti rahi i te huitaata. Ua horoa atoa oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi e ia nehenehe te taata atoa e fanaˈo i te ora mure ore. (Ioane 3:16) Ei Kerisetiano, e pee tatou i te aroha o te Atua na roto i te faaiteraa i te mau faanahoraa a te Atua no te ora ia vetahi ê, noa ˈtu e e pinepine ta tatou mau tutavaraa i te vahavahahia.

13. Eaha to tatou manaˈo i te feia faatere o teie nei ao, e tia ˈi?

13 Eaha to tatou manaˈo i te feia faatere o teie nei ao, e tia ˈi? Ua pahono Paulo i taua uiraa ra i to ˈna papairaa e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia mana toroa ra. Aore roa hoi e mana maori râ no ǒ mai i te Atua ra; te feia mana e vai nei, ua haapaohia ïa e te Atua [i to ratou tiaraa au].” (Roma 13:1, 2; MN) To nia te taata i to ratou tiaraa mana “au” (teitei aˈe aore ra iti aˈe te tahi i te tahi, e iti noa mai râ i to Iehova) no te mea ua faatia te Mana hope i te reira. E auraro te hoê Kerisetiano i te mana faatere o teie nei ao no te mea e tuhaa te reira o to ˈna auraro ia Iehova. Eaha râ ïa mai te peu e e au ore te mau titauraa a te Atua i ta te hoê faatereraa taata?

Te ture a te Atua e ta Kaisara

14, 15. (a) Mea nafea to Daniela aperaa i te hoê tupuraa au ore i te pae o te auraro? (b) Eaha te tiaraa o na Hebera e toru i te oreraa e noaa i te ape i te hoê tupuraa au ore i te pae o te auraro?

14 Ua horoa o Daniela e to ˈna na hoa e toru i te hiˈoraa maitai i te faafaitoraa i te auraro i te mau faatereraa taata e te auraro i te mana o te Atua. A faatîtîhia ˈi na taurearea Hebera e maha i Babulonia, ua auraro ratou i te mau ture a taua fenua ra e ua maiti-oioi-hia ratou no te tahi faaineineraa taa ê. Ua taa ia Daniela e e faatupu taua faaineineraa ra i te au ore e te Ture a Iehova, tauaparau atura oia i taua tumu parau ra e te taata toroa a te hau. Ei faahopearaa, ua ravehia te tahi mau faanahoraa e ia faaturahia te manaˈo haava o na Hebera e maha. (Daniela 1:8-17) E pee te mau Ite no Iehova i te hiˈoraa o Daniela ia faataa ratou ma te mǎrû i to ratou tiaraa i te feia toroa no te ape i te mau fifi faufaa ore.

15 I muri aˈe râ, aita i noaa i te ape i te hoê tupuraa au ore i te pae o te auraro. Ua faatia te arii Babulonia i te hoê idolo rahi roa i nia i te vahi papu o Dura e faaue atura i te feia toroa teitei, tae noa ˈtu te mau tavana mataeinaa, e haaputuputu no te avariraa. I taua taime ra, ua faatoroahia na hoa e toru o Daniela ei tavana no te mataeinaa o Babulonia, no ratou atoa ïa te faaueraa ra. I te hoê taime i roto i te tupuraa, e tia i te feia atoa i putuputu mai ia piˈo i raro i te hohoˈa. Ua ite râ te mau Hebera e e ofatiraa tera i te ture a te Atua. (Deuteronomi 5:8-10) No reira, a piˈo ai te taata atoa i raro, ua tia noa ratou. Na roto i te auraro-ore-raa i te faaueraa a te arii, ua faaû ratou i te pohe riaria, e mea na roto noa i te hoê semeio to ratou faaoraraahia; ua maiti râ ratou e faaû i te pohe, eiaha râ e faaroo ore ia Iehova.—Daniela 2:49–3:29.

16, 17. Eaha te haerea o te mau aposetolo i to ratou faaueraahia e faaea i te poro, e no te aha?

16 I te senekele matamua, ua titauhia te mau aposetolo a Iesu Mesia i mua i te feia aratai ati Iuda i Ierusalema e ua faauehia e faaea i te poro ma te iˈoa o Iesu. Ua nafea ratou? Ua faaue Iesu ia ratou e faariro i te taata ei pǐpǐ i te mau fenua atoa, tae noa ˈtu i Iudea. Ua parau atoa oia ia ratou e riro ei ite no ˈna i Ierusalema e i te toea o te ao. (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8) Ua ite te mau aposetolo e, ta Iesu i faaue ra, o to Iehova ïa hinaaro no ratou. (Ioane 5:30; 8:28) No reira ratou i na ô ai e: “O te Atua [ei upoo faatere] ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 4:19, 20; 5:29; MN.

17 Aita te mau aposetolo e orure ra i te hau. (Maseli 24:21) Teie râ, i to te feia faatere opaniraa ia ratou e rave i te hinaaro o te Atua, ua nehenehe noa ta ratou e pahono e, “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” Ua parau Iesu e e tia ia tatou ia “tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua ra, e tuu atu ïa i te Atua.” (Mareko 12:17) Ia ore tatou e faaroo i te hoê faaueraa a te Atua no te mea te parau maira te hoê taata e na reira, te horoa ra ïa tatou i te hoê mea a te Atua na te taata. Eiaha tatou ia na reira, ia faahoˈi râ i te mau mea atoa e tia na Kaisara, e ia farii i te mana hau ê o Iehova. O oia te Arii o te ao taatoa, te Atua Poiete, te Tumu iho o te mana.—Apokalupo 4:11.

E mau papu tatou

18, 19. Eaha te tiaraa faahiahia o to tatou mau taeae e rave rahi, e e nafea tatou ia pee i to ratou hiˈoraa?

18 I teie nei taime, e farii te rahiraa o te mau faatereraa i te tiaraa amui ore o te mau Ite no Iehova, e te mauruuru nei tatou no te reira. I te tahi râ mau fenua, ua faaû te mau Ite i te patoiraa ino mau. I te roaraa o te senekele 20 e tae roa mai i teie nei, ua tutava puai te tahi o to tatou mau taeae e tuahine, a tô ai i te pae varua i “te [tôraa] maitai ra i te faaroo.”—Timoteo 1, 6:12; MN.

19 E nafea tatou ia mau papu mai ia ratou atoa ra? Na mua, e haamanaˈo tatou e e patoihia iho â tatou. Eiaha tatou ia hepohepo aore ra ia maere ia farerei tatou i te reira. Ua faaara Paulo ia Timoteo e: “E te feia atoa e opua e haapao i te paieti ei roto â i te Mesia ra ia Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Timoteo 2, 3:12; Petero 1, 4:12) I roto i te hoê ao e mana o Satani i nia iho, eaha hoi tatou e ore ai e farerei i te patoiraa? (Apokalupo 12:17) A haapao maitai noa ˈi tatou, te vai noa ra iho â o ‘te maere e te faaino ia tatou.’—Petero 1, 4:4.

20. Te haamanaˈohia ra tatou i teihea nau parau mau faaitoito?

20 A piti, ua papu ia tatou e e turu mai Iehova e ta ˈna mau melahi ia tatou. Mai ta Elia i tahito ra i parau, “e rahi to tatou e iti to ratou.” (Mau arii 2, 6:16; Salamo 34:7) Peneiaˈe e vaiiho Iehova, no ta ˈna iho opuaraa maitai, ia tupu noa te faaheporaa a te feia patoi no te tahi maa taime. E horoa noa mai râ oia i te itoito e hinaarohia no te faaoromai. (Isaia 41:9, 10) Ua pohe te vetahi, eita râ tatou e hepohepo roa i te reira. Ua parau Iesu e: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te [nephe] e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te [nephe] atoa i gehena.” (Mataio 10:16-23, 28; MN) E “purutia” anaˈe tatou i roto i teie faanahoraa o te mau mea. E faaohipa tatou i to tatou taime i ǒ nei e ia ‘mau maite ia tatou te ora mau,’ oia te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua. (Petero 1, 2:11; Timoteo 1, 6:19) Aita e taata e nehenehe e faaere ia tatou i taua haamaitairaa ra a vai taiva ore noa ˈi tatou i te Atua.

21. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo noa?

21 No reira, e haamanaˈo anaˈe i to tatou taairaa faahiahia e te Atua ra o Iehova. Ia mauruuru noa tatou no te haamaitairaa e riro ei pǐpǐ a te Mesia e ei tino huiraatira a te Basileia. E here anaˈe i to tatou mau taeae ma te aau atoa, e ia oaoa noa tatou i te here ta tatou e fanaˈo ia ratou ra. Hau atu â, e pee anaˈe i te mau parau a te papai salamo: “Tiai ia Iehova; e faaitoito; e na ˈna e faaitoito mai i to aau ra: e tena na, e tiai â oe ia Iehova.” (Salamo 27:14; Isaia 54:17) I reira tatou, mai te mau Kerisetiano e rave rahi na mua ˈˈe ia tatou, e mau papu ai ma te tiaturiraa aueue ore ei Kerisetiano haapao maitai e te amui ore, e ere hoi i to teie nei ao.

E nehenehe anei ta outou e faataa?

• E nafea to tatou taairaa e Iehova e faataa ê ai ia tatou i teie nei ao?

• Ei tino huiraatira a te Basileia o te Atua, e nafea tatou ia tapea i to tatou tiaraa amui ore i roto i teie nei ao?

• E nafea te here i to tatou mau taeae ia tauturu mai ia amui ore, ia faataa ê mai tatou i teie nei ao?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

E nafea to tatou auraro i te Basileia o te Atua e ohipa ˈi i nia i to tatou taairaa e teie nei ao?

[Hohoˈa i te api 16]

Te rave amui ra te hoê Hutu e te hoê Tutsi i te ohipa ma te oaoa

[Hohoˈa i te api 17]

Te tahi mau taeae Kerisetiano ati Iuda e Arabia

[Hohoˈa i te api 17]

Te fanaˈo ra te tahi mau Kerisetiano Serbes, Bosniaques, e Croates i te auhoaraa te tahi i te tahi

[Hohoˈa i te api 18]

Eaha te haerea tia ia faaue mai te feia faatere e ofati i te ture a te Atua?