Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faaea noa mâua i roto i ta mâua tuhaa taviniraa

Ua faaea noa mâua i roto i ta mâua tuhaa taviniraa

Aamu

Ua faaea noa mâua i roto i ta mâua tuhaa taviniraa

FAATIAHIA E HERMANN BRUDER

Mea ohie ta ˈu maitiraa: e rave e pae matahiti i roto i te Légion Étrangère Farani aore ra e haere i roto i te hoê fare tapearaa i Maroc. E faatia ˈtu vau mea nafea to ˈu farereiraa i taua huru tupuraa fifi ra.

UA FANAUHIA vau i Oppenau, i Heremani i te matahiti 1911, e toru noa matahiti hou a tupu ai te Tamaˈi rahi Matamua. Ua fanau to ˈu na metua o Joseph e o Frida Bruder 17 tamarii tamaroa e tamahine. O vau te 13raa o ta raua tamarii.

Te mau mea matamua ta ˈu e haamanaˈo ra, o te mataitairaa ïa i te hoê pǔpǔ faehau faataˈi upaupa e haere ra na te purumu rahi o to matou oire tumu. Ma te anaanatae atu i te taˈi oraora o te upaupa, ua apee au i te feia faataˈi upaupa e tae roa ˈtu i te tapaeraa pereoo auahi i te taime iho a paiuma ˈi Papa e te tahi atu mau tane ma te ahu faehau i nia i te pereoo auahi. A reva ˈi te pereoo auahi, taˈi ihora te tahi mau vahine i nia i te pae eˈa. Aita i maoro i muri aˈe, ua vauvau ta matou perepitero i te hoê aˈoraa roa i roto i te fare pure e, taio mai nei i te iˈoa o na tane e maha tei pohe i te parururaa i te fenua aiˈa. “I teie nei, tei te raˈi ratou,” o ta ˈna ïa i faataa. Matapourihia ˈtura te hoê vahine i pihai ia ˈu.

Ua roohia Papa i te fiva typhoïde i nia i te reni Rusia. Ua tae mai oia i te fare ua paruparu roa ino e, oioi roa to ˈna mauraa i te fare maˈi no to matou oire. “A haere i te fare pureraa iti i pihai i te vahi tanuraa maˈi e a faahiti e 50 Pure a te Fatu e e 50 Ave Maria,” o ta te perepitero ïa i faaitoito mai ia rave. “I reira to oe papa e ora ˈi.” Ua pee au i ta ˈna aˈoraa, ua pohe râ Papa ia poipoi aˈe. No te hoê atoa tamaiti iti, ua riro te tamaˈi ei ohipa mauiui roa.

Mea nafea te iteraa ia ˈu te parau mau

Mea fifi roa te ohipa ia noaa i Heremani i rotopu i na tamaˈi rahi. I muri aˈe râ i to ˈu faarueraa i te haapiiraa i te matahiti 1928, ua imi au i te ohipa ei taata faaapu i Bâle, i Helevetia.

Mai ia Papa, e Katolika aueue ore au. Ta ˈu fa, o te taviniraa ïa ei monahi Capucin i Inidia. I to to ˈu teina o Richard, e Ite no Iehova hoi oia i taua taime ra, faarooraa e tera ta ˈu opuaraa, ua rave oia i te hoê tere taa ê i Helevetia no te tamata i te faataui i to ˈu manaˈo. Ua faaara mai oia e mea atâta ia tiaturi i te taata, i te mau ekalesiatiko iho â râ, e ua faaitoito mai oia e taio i te Bibilia e e tiaturi i te reira noa. Noa ˈtu to ˈu taiâ, ua noaa mai ia ˈu te hoê Faufaa Apî e, haamata aˈera vau i te taio. Ua taa mǎrû noa ia ˈu e aita ta ˈu mau tiaturiraa e rave rahi i au i ta te Bibilia mau haapiiraa.

I te hoê Tapati i te matahiti 1933, to ǒ vau ia Richard ra i Heremani, ua haamatau maira oia ia ˈu na hoa faaipoipo e Ite no Iehova raua. I to raua iteraa e te taio ra vau i te Bibilia, ua horoa mai raua i te hoê buka iti La Crise. * Ua fatata te tuiraa po i to ˈu vaiihoraa i taua buka ra. Ua papu ia ˈu e ua itea mai ia ˈu te parau mau!

Ua horoa mai te mau Ite no Iehova no Bâle e piti buka o te mau Études des Écritures * e te tahi mau vea e mau papai ê atu. No to ˈu putapû i ta ˈu e taio ra, ua farerei au i te perepitero no to ˈu oire e ua ani au e tumâ i to ˈu iˈoa i roto i te tapura a te ekalesia. Ua riri roa te perepitero e ua faaara mai e e roohia vau i te ati o te ereraa i te faaroo. Teie râ, aita ˈtu parau hape atu â. A tahi ra vau a haamata ˈi i te faahotu i te faaroo mau i roto i to ˈu oraraa.

Te faanaho ra te mau taeae no Bâle i te hoê tere pororaa i ǒ atu i te otia, i Farani, i taua hopea hebedoma ra. Ua faataa mǎrû mai te hoê taeae e aita vau i titauhia no te mea no haamata noa ˈtura vau i te haere mai i roto i te amuiraa. Ma te ore e haaparuparu, ua faaite au i to ˈu hinaaro papu e haamata i te poro. I muri aˈe i to ˈna paraparauraa i te tahi atu matahiapo, ua tono oia ia ˈu i roto i te hoê tuhaa fenua i Helevetia. I te Tapati i te poipoi roa, ua tauma vau i nia i to ˈu pereoo taataahi e tere atura i te hoê oire iti i pihai ia Bâle, e na buka e 4, na vea e 28, e na buka rairai e 20 i roto i ta ˈu pute pororaa. To roto te rahiraa o te taata i te fare pure i to ˈu taeraa ˈtu. Noa ˈtu râ, i te hora 11, ua pau ta ˈu pute pororaa.

I to ˈu faaiteraa i te mau taeae e te hinaaro ra vau ia bapetizohia vau, ua paraparau maitai mai ratou ia ˈu e ua ui mai i te mau uiraa hohonu no nia i te parau mau. Ua putapû vau i to ratou itoito e to ratou taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. No te mea e tau toetoe tera taime, ua bapetizo te hoê taeae ia ˈu i roto i te hoê hopuraa pape i te fare o te hoê matahiapo. Te haamanaˈo ra vau e ua ite au i te oaoa taa ê e te puai iti rahi o roto mai. Tei te matahiti 1934 ra tera.

Raveraa i te ohipa i te Faaapu a te Basileia

I te matahiti 1936, ua faaroo vau e ua hoo mai te mau Ite no Iehova i te hoê tâpû fenua i Helevetia. Ua pûpû vau i ta ˈu rima tauturu ei taata faaapu. Ua oaoa roa vau e ua titauhia vau e rave i te ohipa i te Faaapu a te Basileia i Steffisburg, fatata e 30 kilometera i te atea ia Berne. I te mau taime atoa e nehenehe ai, i tauturu atoa na vau ia vetahi ê i roto i ta ratou ohipa i te faaapu. Ua haapii mai te Betela i te faufaaraa o te varua haa amui.

Te hoê taime faahiahia o ta ˈu mau matahiti i te Betela, o te tere ïa o Taeae Rutherford i te faaapu i te matahiti 1936. I to ˈna iteraa e mea rarahi ta matou mau tomati e mea hotu maitai ta matou mau faaapu, ua ataata oia e ua faaite i to ˈna mauruuru. E taeae here mau tera!

A toru noa ˈtura matahiti e tiahapa to ˈu taviniraa i te faaapu a taiohia ˈi te hoê rata a te pu rahi a te mau Ite no Iehova i te Hau Amui, i te amuraa maa i te poipoi. Te haamahitihiti ra te rata i te huru ru o te ohipa pororaa e te titau ra i te taata atoa e hinaaro ra ia tavini ei pionie i te fenua ê. Ma te ore e haamarirau, ua pûpû vau ia ˈu. Ua tae mai ta ˈu tuhaa taviniraa i te avaˈe Me 1939—Beresilia!

I taua tau ra, te haere ra vau i te mau putuputuraa a te amuiraa no Thoune, i pihai i te Faaapu a te Basileia. I te Tapati, e haere te hoê pǔpǔ e poro i nia i te mau mouˈa Alpes, e piti hora na nia i te pereoo taataahi mai Thoune atu. To roto o Margaritha Steiner i te pǔpǔ. Puta mai nei te hoê manaˈo: Aita anei Iesu i tono apipiti i ta ˈna mau pǐpǐ? I to ˈu parau-noa-raa mai tera ia Margaritha e ua tonohia vau i Beresilia, ua faahiti oia i to ˈna atoa hinaaro e tavini i te vahi e rahi aˈe te hinaaro. Ua faaipoipo mâua i te 31 no Tiurai 1939.

Te hoê tapearaa manaˈo-ore-hia

Ua fano mâua mai Le Havre atu, i Farani, i te hopea avaˈe Atete 1939, no te haere i Santos, i Beresilia. Ua riro pauroa te mau roi rarahi, no reira mâua i tere ai te tahi to ˈna iho piha. A fano ai matou, ua tae mai te parau apî e ua parau tamaˈi o Beretane e o Farani ia Heremani. Ua himene aˈera te hoê pǔpǔ e 30 horopatete Heremani i te himene aiˈa Heremani. Ua taahoa roa te tapena, taui atura i te tere e tapea ˈtura i Safi, i Maroc. E pae minuti noa ta te mau horopatete e papie Heremani ta ratou no te pou i raro. To roto atoa ïa mâua.

Ua tapeahia matou hoê mahana i te aua mutoi e faataumahia ˈtura i nia i te hoê pereoo uta taata tahito taueue e hopoihia ˈtura i te tapearaa i Marrakech, fatata 140 kilometera i te atea. E mau mahana fifi to muri mai. Ua î roa te mau piha i te taata e mea pouri hoi. E maumau noa te haumitiraa no te taatoaraa, o te hoê ïa apoo i nia i te tahua. Ua horoahia mai na matou taitahi te hoê pute reporepo no te taoto i nia iho, e ia po, e honihoni te iore i to matou humaha. E piti taime i te mahana, e horoahia mai ta matou maa i roto i te hoê punu tutae auri.

Ua faataa mai te hoê faehau toroa e e tuuhia vau ia farii au e rave e pae matahiti i roto i te Légion Étrangère Farani. No to ˈu patoiraa, ua hurihia vau e 24 hora i roto i te hoê mea o te nehenehe noa e faataahia mai te hoê apoo riaria. I te rahiraa o taua taime ra, ua pure noa vau.

E vau mahana i muri aˈe, ua faatia te feia toroa o te fare tapearaa ia farerei au ia Margaritha. Ua pararai roa oia, e e taˈi noa ma te mau ore. Ua faaitoito maite au ia ˈna. Ua titorotorohia mâua e ua hopoihia i Casablanca na nia i te pereoo auahi, tuuhia ˈtura o Margaritha i reira. Ua hopoihia vau i te hoê aua tapearaa i Port Lyautey (Kenitra i teie nei), fatata 180 kilometera i te atea. Ua aˈo te tonitera no Helevetia ia Margaritha e hoˈi i Helevetia, ma te taiva ore râ, aita oia i reva aita vau. I te roaraa o na avaˈe e piti to ˈu faaearaa i Port Lyautey, ua haere mai oia mai Casablanca e hiˈo ia ˈu e e hopoi mai i te maa.

Hoê matahiti na mua ˈˈe, ua nenei te mau Ite no Iehova i te hoê buka teie te upoo parau Croisade contre le christianisme no te huti i te ara-maite-raa o te taata i nia i te tiaraa amui ore o te mau Ite i roto i te faatereraa Nazi. A mau ai au i te aua tapearaa, ua papai te amaa a te mau Ite no Iehova i Berne i te feia faatere Farani ma te tuu i te hoê buka i roto no te tamata i te haapapu e e ere mâua i te Nazi. Ua rave atoa o Margaritha i te ohipa maitai i te haereraa e hiˈo i te mau tia mana a te hau e te tamataraa i te haapapu atu e aita ta mâua e hara. E inaha, i te hopea matahiti 1939, ua tae mai ta mâua parau faatia e faarue ia Maroc.

I muri aˈe noa i to mâua tauma-faahou-raa i nia i te pahi no te fano atu i Beresilia to mâua faarooraa e te aro ra te mau pahi hopu moana Heremani i te mau eˈa pahi na te moana Ataranitita e o matou te fa matamua. Noa ˈtu e e pahi tapihooraa to matou pahi te Jamaique, e pupuhi fenua to nia iho i te reimua e i te reimuri. Ia ao, e tipuupuu noa te tapena e e topita tamau noa oia. Ia po, e vai noa matou i roto i te pouri eiaha ia itehia mai e te mau Heremani. Ua topa mau â to mâua hau i to matou tapaeraa i te pae hopea i Santos, i Beresilia, i te 6 no Fepuare 1940 ua hau atu i te pae avaˈe i muri aˈe i te faarueraa i Europa!

I te fare tapearaa faahou â

Ta mâua tuhaa pororaa matamua, o Montenegro ïa, te hoê oire i te tuhaa fenua apatoa no Beresilia o Rio Grande do Sul. Ua faaarahia iho â ïa te feia faatere o te Ekalesia e ua tae mai mâua. I muri aˈe i to mâua pororaa e piti noa mahana, ua tapea te mutoi ia mâua e ua haru i ta mâua pueraa pehe no nia i te mau aˈoraa bibilia, ta mâua mau papai, e tae noa ˈtu i ta mâua na pute iri kamela ta mâua i hoo mai i Maroc. Te tiai maira te hoê perepitero e te hoê faatere hau ua ite i te reo Heremani ia mâua i te aua mutoi. Ua faaroo raua i te faataˈiraa te raatira mutoi hoê o te mau oreroraa parau a Taeae Rutherford i nia i ta mâua matini faataˈi pehe tei haru-atoa-hia. E ere iho â ta Taeae Rutherford i te mea faaherehere! I te taeraa i te taime i faahitihia ˈi te Vaticana, ua uteute roa te perepitero e reva taue atura.

Ia au i te titauraa a te epikopo no Santa Maria, ua hopoi te mutoi ia mâua i Pôrto Alegre, te oire pu o te tuhaa fenua. Aita i maoro, ua tuuhia Margaritha e, imi aˈera oia i te tauturu a te piha tonitera no Helevetia. Ua parau te tonitera ia ˈna e hoˈi i Helevetia. Ua patoi faahou â oia i te faarue ia ˈu. Ua riro noa iho â o Margaritha ei hoa taiva ore. E 30 mahana i muri aˈe, ua uiuihia vau e tuuhia ˈtura. Ua tuu mai te mutoi i te hoê maitiraa i mua ia mâua: e faarue i te tuhaa fenua hou e mairi ai 10 mahana aore ra e “faaû i te mau faahopearaa.” Ia au i tei parauhia mai e te pu rahi, ua reva mâua i te oire o Rio de Janeiro.

“A taio na i teie tareta”

Noa ˈtu teie taeraa mai au ore i roto i te aua pororaa Beresilia, ua oaoa mau mâua! Inaha hoi, te ora ra mâua, ua î faahou â ta mâua mau pute i te papai, e na mâua Rio de Janeiro taatoa e poro. E nafea râ mâua ia poro aita hoi mâua i ite rahi i te reo Potiti? Na roto ïa i te hoê tareta pororaa. “Por favor, leia este cartão” (“Ia tia ia oe, a taio mai na i teie tareta”), o te parau Potiti matamua ïa ta mâua i haapii no te faaohipa i roto i te ohipa pororaa. E auê ïa ohipa maitai ta taua tareta ra! I roto i te hoê noa avaˈe, ua opere mâua hau atu i te 1 000 buka. E rave rahi tei farii i ta mâua mau papai no nia i te Bibilia tei riro mai i te parau mau i muri aˈe. Ma te haavare ore, mea nanonano roa ˈtu â te faaiteraa a ta mâua mau papai i ta mâua i nehenehe e rave. Ua haapapu mai te reira ia ˈu i te faufaaraa e tuu i ta tatou mau papai i roto i te rima o te feia anaanatae.

I taua tau ra, o Rio de Janeiro te oire pu o Beresilia, e mea farii-maitai-hia ta matou poroi i roto iho â râ i te mau fare a te hau. Ua fanaˈo vau i te taime hoê roa i te pororaa ˈtu i te faatere hau o te faufaa moni e i te faatere hau o te nuu. I taua mau taime ra, ua ite maitai au i te ohiparaa te varua o Iehova.

I te hoê mahana, a poro ai au i te aroâ i ropu i Rio, ua haere atu vau i roto i te fare haavaraa. Tae atura vau i roto i te hoê piha ua î i te taata ma te ahu ereere, i ropu i te hoê mea e au ra i te hoê oroa hunaraa maˈi. Ua tapiri atu vau i te hoê taata hiˈoraa tura e horoa ˈtura vau i ta ˈu tareta pororaa. E ere i te hoê hunaraa. Ua tâpû vau i te hoê haavaraa, e te paraparau atura vau i te haava. Ma te ata, ua tohu oia i te mau tiai eiaha e haapeapea. Ua farii oia ma te maitai i te hoê buka Enfants * e ua horoa i te hoê ô. I to ˈu haereraa i rapae, ua faaite mai hoê o te mau tiai i te hoê tapao e ite-maitai-hia i nia i te opani: Proibida a entrada de pessoas estranhas (Opanihia i te feia ěê).

Te tahi atu aua hotu maitai, o te tapaeraa pahi ïa. I te hoê taime, ua farerei au i te hoê ihitai tei farii i te mau papai hou a reva ˈi. Ia maoro aˈe, ua farerei mâua ia ˈna i te hoê tairururaa. Ua farii to ˈna utuafare taatoa i te parau mau, e te haere maitai ra oia iho i mua. Ua oaoa roa mâua i te reira.

E ere râ te mau mea atoa i te mea ohie. Ua hope ta mâua visa e ono avaˈe, e te tiai ra mâua i to mâua faarevaraa. I to mâua papairaa i te pu rahi no nia i to mâua huru tupuraa, ua tae mai ta mâua rata î i te here a Taeae Rutherford tei faaitoito mai e tapea e tei faataa mai ia nafea mâua. To mâua hinaaro, e faaea ïa i Beresilia, e ma te tauturu a te hoê paruru, ua noaa ˈtura ia mâua te hoê visa taraire i te matahiti 1945.

Te hoê tuhaa taviniraa taraire

Hou râ te reira, ua fanauhia o Jonathan, to mâua tamaiti, i te matahiti 1941, o Ruth i te matahiti 1943, e o Esther i te matahiti 1945. No te aupuru i to mâua utuafare o te rahi noa ˈtura, ua tia ia ˈu ia imi i te ohipa. Ua tamau noa Margaritha i roto i te ohipa pororaa taime taatoa e tae noa ˈtu i te fanauraa o te toru o to mâua tamarii.

Mai te omuaraa, ua haa amui matou ei utuafare i roto i te ohipa pororaa i te mau aroâ o te oire, te mau tapaeraa pereoo auahi, te mau purumu, e te mau tuhaa oire tapihooraa. I te mau ahiahi Mahana maa, e opere matou paatoa i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e ua riro te reira ei mau taime oaoa mau.

I te fare, e ohipa matauhia ta te tamarii taitahi. Na Jonathan te hopoia e tamâ i te umu e te piha tutu. Na te mau tamahine e tamâ i te afata faatoetoe, e purumu i te aua, e e faaanaana i to matou mau tiaa. Ua tauturu te reira ia ratou ia haapii i te tapura i te ohipa e ia faahotu i te varua opua. I teie nei, e rave ohipa itoito to mâua mau tamarii o te atuatu maitai i to ratou fare e ta ratou mau tauihaa, o te faaoaoa roa ïa ia mâua Margaritha.

Ua hinaaro atoa mâua ia maitai te haerea o te mau tamarii i te mau putuputuraa. Hou te porotarama e haamata ˈi, e inu ratou i te hoê hapaina pape e haere atu ai i te haumitiraa. I te putuputuraa, e parahi Jonathan i to ˈu pae aui, o Ruth i to ˈu pae atau, haere mai ai o Margaritha, e i to ˈna pae atau, o Esther ïa. Ua tauturu te reira ia ratou ia haamau i te feruriraa e ia farii i te maa varua i te apî-roa-raa ra.

Ua haamaitai Iehova i ta mâua mau tutavaraa. Te tamau ra te taatoaraa o to mâua mau tamarii i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai e te apiti ma te oaoa i roto i te ohipa pororaa. Te tavini ra o Jonathan i teie nei ei matahiapo i roto i te amuiraa no Novo Méier, i te oire o Rio de Janeiro.

I te matahiti 1970, ua faaipoipo e ua faarue paatoa to mâua mau tamarii i te fare, no reira mâua Margaritha i faaoti ai e haere e tavini i te vahi e rahi aˈe te hinaaro. Ta mâua tapaeraa matamua, o Poços de Caldas ïa, i te tuhaa fenua o Minas Gerais, i taua tau ra e pǔpǔ iti 19 feia poro i te Basileia to reira. Ua hepohepo vau i te taime matamua i ite ai au i ta ratou vahi putuputuraa—te hoê piha i raro i te fenua aita e haamaramarama e o te hinaaro rahi i te tataîraa. Ua haamata vave matou i te imi i te hoê Piha a te Basileia maitai aˈe e aita i maoro, itea mai nei ia matou te hoê fare au mau i te hoê vahi maitai roa. Auê ïa taa-ê-raa e! E maha matahiti e te afa i muri aˈe, ua maraa te rahiraa feia poro i nia i te 155. I te matahiti 1989, ua haere matou i Araruama, i Rio de Janeiro, i reira to mâua taviniraa e iva matahiti. I roto i taua taime ra, ua ite mâua i te haamauraahia e piti amuiraa apî.

Haamaitaihia no te faaea-noa-raa i roto i ta mâua tuhaa taviniraa

I te matahiti 1998, no te tahi mau fifi o te ea e te hinaaro e tapiri atu i to mâua mau tamarii, ua haere mâua i São Gonçalo, i te tuhaa fenua o Rio de Janeiro. Te tavini nei â vau i reira ei matahiapo o te amuiraa. Te faahope ra mâua i te apiti tamau atu i roto i te ohipa pororaa. Mea au na Margaritha e poro i te taata i pihai iho i te hoê fare toa rahi, e ua vaiiho te amuiraa ma te maitai i te tahi tuhaa fenua na mâua i pihai i to mâua fare, mea ohie aˈe ïa no mâua e poro ia au i to mâua ea.

Ua riro mâua Margaritha ei tavini pûpûhia a Iehova ua hau atu i te 60 matahiti i teie nei. Ua ite mâua iho e ‘e ore te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.’ (Roma 8:38, 39) E auê ïa te oaoa i te iteraa i te haaputuputuraa o te mau “mamoe ê atu” e tiaturiraa faahiahia to ratou o te ora mure ore i nia i te hoê fenua tia roa î i te mau mea haviti hamanihia e te Atua! (Ioane 10:16) I to mâua tapaeraa ˈtu i te oire o Rio de Janeiro i te matahiti 1940, hoê noa amuiraa e 28 feia poro to reira. I teie mahana, fatata e 250 amuiraa e hau atu i te 20 000 feia poro i te Basileia to reira.

Te vai ra te tahi mau taime i nehenehe ai mâua i hoˈi i to mâua fetii ra i Europa. Ua tono râ Iehova ia mâua i ǒ nei i Beresilia. Auê râ mâua i te oaoa e ua faaea noa mâua i reira!

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia na e te mau Ite no Iehova, aita râ e nenei-faahou-hia ra.

^ Neneihia na e te mau Ite no Iehova, aita râ e nenei-faahou-hia ra.

^ Neneihia na e te mau Ite no Iehova, aita râ e nenei-faahou-hia ra.

[Hohoˈa i te api 21]

I te Faaapu a te Basileia, i Steffisburg, i Helevetia, fatata i te matahiti 1940 (tei te pae aui roa vau)

[Hohoˈa i te api 23]

Hou rii noa to mâua faaipoiporaa, i te matahiti 1939

[Hohoˈa i te api 23]

O Casablanca i te mau matahiti 1940 e tiahapa

[Hohoˈa i te api 23]

Te poro ra ei utuafare

[Hohoˈa i te api 24]

Te apiti tamau ra i roto i te taviniraa i teie nei