Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“A faaamu i te nǎnǎ a te Atua”

“A faaamu i te nǎnǎ a te Atua”

“E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e tamahanahana”

“A faaamu i te nǎnǎ a te Atua”

“Ua faaroo noa mai outou e ua horoa mai i te mau parau faaitoitoraa no roto mai i te Bibilia.”—Pamela.

“Mauruuru no te mau mea atoa ta outou e rave ra no matou paatoa. Ua puta roa to matou aau.”—Robert.

UA PAPAI o Pamela e o Robert i teie mau parau haamauruururaa i te mau matahiapo Kerisetiano i roto i ta raua amuiraa taitahi. Te mauruuru atoa nei te tahi atu mau tavini a te Atua i te ao nei no te turu e te here tamau no ǒ mai i te feia e ‘faaamu ra i te nǎnǎ a te Atua.’ (Petero 1, 5:2) Oia mau, te mauruuru nei te nunaa o Iehova no te mau mea e rave rahi ta te mau matahiapo e rave ra no ratou e no ta ratou huru raveraa i te reira.

“Ia rahi â te rave i te ohipa”

Mea rahi te hopoia a te mau matahiapo Kerisetiano. (Luka 12:48) E faaineine ratou i te mau oreroraa parau no te mau putuputuraa a te amuiraa e poro atoa ratou i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i te taata. E hopoia atoa na ratou te farereiraa i te mau hoa tiaturi. E faataa te mau matahiapo i te taime no te feia e hinaaro taa ê ra e ia haapaohia ratou—te ruhiruhia e te tahi atu—ma te ore roa ˈtu e tâuˈa ore i te maitai pae varua e materia o to ratou iho utuafare. (Ioba 29:12-15; Timoteo 1, 3:4, 5; 5:8) E tauturu te tahi mau matahiapo i te paturaa i te mau Piha a te Basileia. E haa te tahi atu i roto i te mau Tomite tuatiraa e te fare maˈi aore ra e melo ratou no te mau pǔpǔ matahiapo o te farerei i te mau Ite maˈi. E mea rahi o ratou o te horoa i te rima tauturu i te mau tairururaa. Oia, mea ‘rahi te ohipa’ a te mau matahiapo ‘na te Fatu.’ (Korinetia 1, 15:58) No reira tera mau matahiapo hahaa e poihere-rahi-hia ˈi e te feia ta ratou e haapao ra!—Tesalonia 1, 5:12, 13.

Ua riro te mau matahiapo o te farerei tamau i te mau hoa Kerisetiano i ǒ ratou aore ra i te tahi atu vahi no te haapuai ia ratou i te pae varua, ei faaitoitoraa. “Ahiri aita te turu e te faaitoitoraa î i te here a te mau matahiapo,” o te tatararaa ïa a Thomas, o tei paari i roto i te hoê utuafare aita e papa, “eita paha ïa vau e tavini ia Iehova ei tavini taime taatoa i teie mahana.” Mea rahi te feia apî, tei arataihia i roto i te mau utuafare hoê anaˈe metua, e farii ra e ua tauturu te mau matahiapo o tei haapao ia ratou ia faatupu i te hoê taairaa piri roa e te Atua.

Mea faufaa roa atoa te mau tere tiai mamoe na te mau ruhiruhia i roto i te amuiraa. I muri aˈe i to te tahi nau mitionare faaipoipo, e 80 e tiahapa matahiti, farereiraahia e e piti matahiapo, teie ta raua i papai: “Te hinaaro nei mâua e faaite i to mâua mauruuru no to orua tere au roa. I muri aˈe i to orua revaraa, ua taio faahou mâua i te mau irava ta tatou i hiˈopoa. Eita roa ˈtu e moehia ia mâua ta orua mau parau faaitoitoraa.” Teie ta te hoê vahine ivi e 70 matahiti i papai i te mau matahiapo: “Ua pure au ia Iehova ia tauturu mai, e ua tono o ˈna ia orua, e piti matahiapo, i to ˈu fare. E haamaitairaa to orua tere no ǒ mai ia Iehova ra!” I fanaˈo na anei outou i te hoê tere a te mau matahiapo o ta outou amuiraa? Papu roa, te mauruuru ra tatou paatoa no ta ratou mau tutavaraa e faaamu i te nǎnǎ ta ratou e haapao ra!

Mau tiai mamoe e pee ra i te Atua e te Mesia

E Tiai mamoe î i te here o Iehova. (Salamo 23:1-4; Ieremia 31:10; Petero 1, 2:25) E Tiai mamoe pae varua faahiahia atoa o Iesu Mesia. Oia mau, e parauhia oia “te tiai mamoe maitai,” “te tiai mamoe rahi,” e ‘te tiai rahi.’ (Ioane 10:11; Hebera 13:20; Petero 1, 5:4) Eaha te huru o Iesu i nia i te feia o tei hinaaro e riro ei pǐpǐ na ˈna? Ua horoa ˈtu oia i teie titau-manihini-raa mahanahana: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e [tamahanahana].”—Mataio 11:28; MN.

I teie mahana atoa, te faaitoito ra te mau matahiapo i te tamahanahana e i te paruru i te nǎnǎ. Ua riro tera mau tane “mai te faarururaa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te maru o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isaia 32:2) E horoa mai tera mau taata paruru maitatai i te tamahanahanaraa, e noaa ia ratou te faatura o te nǎnǎ e te farii maitai a te Atua.—Philipi 2:29; Timoteo 1, 5:17.

Turu faufaa a ta ratou mau vahine

Te mauruuru nei te nunaa o te Atua i te mau matahiapo Kerisetiano e no te turu î i te here a ta ratou mau vahine ia ratou. E pinepine, mea titauhia ia haapae taua mau vahine ra no te turu ia ratou. I te tahi taime, tei te fare ratou area ta ratou tane, te haapao ra ïa i te mau ohipa a te amuiraa aore ra te rave ra i te mau tere tiai mamoe. I te tahi taime, e vaiihohia te tahi mau opuaraa tei faanaho-maitai-hia no te mea e fifi ru to roto i te amuiraa. “Noa ˈtu râ,” o ta Michelle ïa i parau, “ia hiˈo vau i ta ˈu tane ia faaineine i te mau putuputuraa aore ra ia rave i te mau tere tiai mamoe, e haamanaˈo vau e te rave ra oia i te ohipa a Iehova, e e tamata vau i te turu ia ˈna ia au i tei maraa ia ˈu.”

Teie ta Cheryl, tei faaipoipo atoa i te hoê matahiapo, i parau: “Ua ite au e e hinaaro te mau taeae e te mau tuahine i roto i te amuiraa e paraparau i te mau matahiapo, e e hinaaro vau e ia ite ratou e e nehenehe ta ratou e farerei i ta ˈu tane i te mau taime atoa e hinaaro ai ratou ia ˈna.” Ma te aau tae, te rave nei te mau vahine turu, mai ia Michelle raua o Cheryl, i te mau haapaeraa ia nehenehe ta ratou mau tane e haapao i te mau mamoe a te Atua. Te mauruuru nei tatou i te mau vahine a te mau matahiapo no ta ratou turu.

Eiaha râ te hoê matahiapo ohipa roa e haamoe i te mau hinaaro pae varua e te tahi atu o ta ratou vahine e mau tamarii. Mea titauhia ia riro te hoê matahiapo faaipoipo ei ‘taata hapa ore, vahine hoê ra, e te tamarii faaroo, aore e parihia ra i te [taiata], e te aˈo atâ.’ (Tito 1:6; MN) Ia haapao oia i to ˈna utuafare ma te paieti mai ta te Bibilia e titau ra i te mau tiaau Kerisetiano, e tia ˈi.—Timoteo 1, 3:1-7.

No te hoê matahiapo ohipa roa, e faufaaraa faito ore to te hoê vahine turu! Tera te manaˈo o te mau matahiapo faaipoipo maitai. Tera iho â ta te Bibilia e parau ra: “O tei noaa ia ˈna te vahine ra e maitai â ta ˈna i noaa.” (Maseli 18:22) Na roto i te parau e te ohipa e faaite ai tera mau matahiapo i te mauruuru haavare ore i ta ratou mau vahine. Hau atu i te pure aau rotahi e te haapii-amui-raa au roa, e faataa teie mau Kerisetiano faaipoipo i te taime no te ori haere na tatahi, na te uru raau, aore ra i roto i te hoê aua. Oia, e oaoa te mau matahiapo i te haapao i ta ratou mau vahine ma te here.—Petero 1, 3:7.

Ua riro te mau matahiapo, o te faaamu ra i te nǎnǎ a te Atua ma te miimii ore, ei tamahanahanaraa pae varua no te nunaa o Iehova. Oia mau, e “mau ô taata,” e haamaitairaa ratou no te amuiraa!—Ephesia 4:8, 11-13, MN.