Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te tavini ma te aau hoê

A tamau i te tavini ma te aau hoê

A tamau i te tavini ma te aau hoê

“Ei reira vau e [taui ai i te reo o te mau nunaa ei reo ateate], ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.”—ZEPHANIA 3:9; MN.

1. Eaha te ohipa e faatupu ra i te Zephania 3:9?

 FATATA e 6 000 reo e paraparauhia ra i teie nei na te ao nei. Taa ê atu i te reira, te vai ra te mau reo rii rau, aore ra te mau reo e au i te hoê noa vahi. Noa ˈtu râ e e parau te taata i te mau reo e rave rau mai te Arabia e te Zoulou, ua rave te Atua i te hoê mea maere mau. Ua rave oia e ia nehenehe te taata i te mau vahi atoa e haapii e e paraparau i te reo ateate hoê roa. Te na reira ra oia ei faatupuraa i te hoê parau fafau i horoahia na roto i te peropheta o Zephania: “Ei reira vau [te Atua ra o Iehova] e [taui ai i te reo o te mau nunaa ei reo ateate], ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, e ia haamori ia ˈna ma te aau hoê.”—Zephania 3:9; MN.

2. Eaha te “reo ateate,” e eaha tei tupu maoti te reira?

2 Te “reo ateate,” o te parau mau ïa a te Atua e vai ra i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. O te parau mau iho â râ no nia i te Basileia o te Atua, o te faaraa i te iˈoa o Iehova, te faatia i to ˈna mana arii, e te hopoi mai i te mau haamaitairaa na te huitaata. (Mataio 6:9, 10) Ei reo anoi ore i te pae varua hoê roa i te ao nei, e parauhia te reo ateate e te taata no te mau fenua e te mau nunaa atoa. Maoti te reira e tavini ai ratou ia Iehova “ma te aau hoê.” E tavini ïa ratou ia ˈna ma te tahoê, aore ra “ma te manaˈo hoê.”—The New English Bible.

Aita e parahiraa to te faatia-paetahi-raa

3. Maoti te aha e tavini ai tatou ia Iehova ma te tahoê?

3 Ei Kerisetiano, te mauruuru nei tatou no te haa-amui-raa o te mau reo e rave rahi e vai ra i roto ia tatou. Noa ˈtu e te poro nei tatou i te parau apî maitai o te Basileia i te reo taata e rave rahi, te tavini nei tatou i te Atua ma te tahoê. (Salamo 133:1) E raea te reira no te mea, i te vahi atoa e faaea ˈi tatou i te ao nei, te paraparau nei tatou i te reo ateate hoê roa ei arueraa ia Iehova.

4. No te aha e ore ai e tia ia faatia paetahi i roto i te nunaa o te Atua?

4 Eita e tia ia faatia paetahi i roto i te nunaa o te Atua. Ua haapapu maitai te aposetolo Petero i te reira i to ˈna pororaa i te fare o te faehau toroa Etene ra o Korenelio i te matahiti 36 T.T. e i to ˈna turairaahia ia parau e: “Ua ite mau atura vau e e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35) I te mea e e parau mau tera, e ere te amuiraa Kerisetiano i te hoê vahi no te faatia-paetahi-raa aore ra te faataaraa i te pǔpǔ.

5. No te aha e mea ino ai ia faataa i te mau pǔpǔ i roto i te amuiraa?

5 No nia i to ˈna tere i te Piha a te Basileia, ua parau te hoê potii haere haapiiraa tuatoru e: “E pinepine te mau ekalesia i te faatae i te mau taata no te hoê nunaa aore ra te hoê opu fetii. . . . Te parahi amui ra te mau Ite no Iehova eiaha râ ia au i tera e tera pǔpǔ.” Te faataa ra râ te tahi mau melo o te amuiraa no Korinetia i tahito ra i te tahi mau pǔpǔ. Na roto i te faatupuraa i te amahamaharaa, te patoi ra ratou i te ohipa a te varua moˈa o te Atua, e faaitoito hoi te reira i te tahoêraa e te hau. (Galatia 5:22) Ia paturu noa ˈtu tatou i te tahi pǔpǔ i roto i te amuiraa, te haafifi ra ïa tatou i te aratairaa a te varua. No reira, e haamanaˈo anaˈe i te mau parau a te aposetolo Paulo i to Korinetia: “E au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.” (Korinetia 1, 1:10) Ua onoono atoa Paulo i nia i te tahoêraa i roto i ta ˈna rata i to Ephesia.—Ephesia 4:1-6, 16.

6, 7. Eaha te aˈoraa ta Iakobo i horoa no nia i te faatia-paetahi-raa, e e nafea ia faaohipa i ta ˈna mau parau?

6 Ua titau-noa-hia iho â te faatia paetahi ore i te mau Kerisetiano. (Roma 2:11) No te mea te faatia paetahi ra te vetahi i roto i te amuiraa no te senekele matamua i te feia taoˈa rahi, ua papai te pǐpǐ ra o Iakobo e: “E au mau taeae ra, eiaha outou e mau i te parau a to tatou Fatu ra a Iesu Mesia, te Fatu o te hanahana ra, ma te haapao i te huru o te taata. Ia haere mai hoi te hoê taata i roto i to outou sunago, ma te tapea auro i te rima e te ahu unauna ra; a tomo atoa mai ai te hoê taata taoˈa ore ma te ahu ino ra: ite atura outou i tei ahu i te ahu unauna ra, e ua parau atura ia ˈna e, E parahi oe i ǒ nei i te vahi maitai; a parau atu ai i te taata taoˈa ore ra, Tia noa ˈtu oe i ǒ atu, e aore ïa, E parahi i ǒ nei i tau tiroaroaraa avae nei; e ere anei ua faahuru ê outou, e ua riro ei feruri manaˈo ino ra?”—Iakobo 2:1-4.

7 Ia haere mai te tahi feia faaroo ore taoˈa rahi ma te tapea auro i te rima e te ahu unauna i te hoê putuputuraa Kerisetiano e ia haere atoa mai te tahi feia faaroo ore veve ma te ahu ino, e hamani-maitai-taa-ê-hia te feia ona. E haaparahihia ratou i “te vahi maitai,” area tei veve ra, e parauhia ïa e tia noa aore ra e parahi i raro i te pae avae o te hoê taata. Ua horoa râ te Atua ma te faatia paetahi ore i te tusia taraehara o Iesu na te feia taoˈa rahi e na tei veve atoa. (Ioba 34:19; Korinetia 2, 5:14) No reira, mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaoaoa ia Iehova e e tavini ia ˈna ma te aau hoê, e tia ia tatou eiaha e faatia paetahi aore ra e “haapopou faarearearaa ˈtu i te taata ia roaa te taoˈa.”—Iuda 4, 16.

Eiaha e ohumu

8. Eaha tei tupu no to te mau Iseraela ohumuraa?

8 No te tapea i to tatou tahoêraa e te fanaˈo noa i te farii maitai a te Atua, e tia ia tatou ia haapao i te aˈoraa a Paulo: “E rave i te mau mea atoa ra ma te ohumu ore.” (Philipi 2:14, 15) Ua ohumu te mau Iseraela faaroo ore tei faatiamâhia i te faatîtîraa i Aiphiti ia Mose e ia Aarona, e oia atoa ïa i te Atua ra o Iehova. No te reira tumu, aita te mau taata atoa to nia ˈtu i te 20 matahiti taa ê atu na taata haapao maitai ra o Iosua e o Kaleba e te mau ati Levi, i tae i te Fenua Tǎpǔhia, ua pohe râ a oere ai Iseraela e 40 matahiti na te medebara. (Numera 14:2, 3, 26-30; Korinetia 1, 10:10) Auê ïa ta te ohumu utua e!

9. Eaha ta Miriama i ite no to ˈna ohumuraa?

9 Te faaite maira te reira i te mea e nehenehe e tupu ia ohumu te hoê nunaa taatoa. E ia ohumu te taata taitahi? Inaha, ua ohumu te tuahine o Mose, oia o Miriama, e to ˈna taeae o Aarona, e: “Ia Mose anaˈe ra anei ta Iehova parauraa mai? aita anei oia i parau ia tâua atoa nei?” Te na ô râ te aamu e: “Te faaroo maira Iehova i taua parau ra.” (Numera 12:1, 2) Eaha te faahopearaa? Ua faahaehaa te Atua ia Miriama, mea papu hoi e na ˈna e aratai ra i te amuamuraa. Mea nafea? Mea na roto ïa i te faatupuraa i te maˈi lepera i nia ia ˈna e te faaheporaa ˈtu e faaea noa i rapaeau i te tiahapa e hitu mahana i te maoro e ia mâ roa ˈtu oia.—Numera 12:9-15.

10, 11. E nehenehe te ohumu vî ore e faatupu i te aha? A horoa na i te hiˈoraa.

10 E ere te ohumu i te hoê noa autâ no te tahi ohipa hape. E haapeapea rahi roa te feia ohumu tuutuu ore no to ratou mau huru aau aore ra tiaraa, a huti ai i te ara-maite-raa i nia ia ratou iho eiaha râ i nia i te Atua. Ia ore ia vî, e faatupu te reira i te amahamaharaa i roto i te mau taeae pae varua e e faataupupu i ta ratou mau tutavaraa e tavini ia Iehova ma te aau hoê, no te mea e faahiti iho â te feia ohumu i ta ratou mau autâ, ma te tiaturi, aita e feaaraa, e e tupu to vetahi ê aumauiui no ratou.

11 Ei hiˈoraa, e faaino paha te hoê i te huru e vauvau ai te hoê matahiapo i ta ˈna mau tuhaa i roto i te amuiraa aore ra e haapao ai i ta ˈna mau hopoia. Ia faaroo tatou i te taata amuamu, e haamata paha tatou i te feruri mai ia ˈna. Hou a ueuehia ˈi te huero o te mauruuru ore i roto i to tatou feruriraa, aita paha tatou i riri aˈenei i te mau ohipa a te matahiapo ra, i teie nei râ, oia. I te pae hopea, aita hoê mea ta te matahiapo ra e rave e riro ei mea maitai i ta tatou hiˈoraa e, haamata atoa ˈtu ai tatou i te amuamu no nia ia ˈna. Eita teie haerea e tano i roto i te hoê amuiraa a te nunaa o Iehova.

12. E nehenehe te ohumu e faatupu i teihea faahopearaa i nia i to tatou taairaa e te Atua?

12 E nehenehe te ohumuraa i te mau tane na ratou te hopoia e tiai i te nǎnǎ a te Atua e turai ia faaino. E nehenehe taua ohumuraa ra aore ra faainoraa ia ratou ma te pari haavare e tuino i to tatou taairaa e Iehova. (Exodo 22:28) Eita te feia faaino tatarahapa ore e fanaˈo i te Basileia o te Atua. (Korinetia 1, 5:11; 6:10) Ua papai te pǐpǐ ra o Iuda no nia i te feia ohumu e ‘vahavaha ra i te mau tavana e e faaino ra i te feia toroa,’ aore ra te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa. (Iuda 8) Aita taua feia ohumu ra e farii-maitai-hia ra e te Atua, e ma te paari, e faarue tatou i to ratou hiˈoraa ino.

13. No te aha e ere ai te mau autâ atoa i te mea ino?

13 Teie râ, e ere o te mau autâ atoa te mauruuru-ore-hia e te Atua. Ua tâuˈa oia i “te auê rahi” no nia i to Sodoma e to Gomora e ua haamou i taua na oire iino ra. (Genese 18:20, 21; 19:24, 25) I Ierusalema, i muri rii noa ˈˈe i te Penetekose o te matahiti 33 T.T., “ua tupu ihora te amuamu a te [ati Iuda reo] Heleni i te [ati Iuda reo] Hebera, no te mea aore to ratou mau ivi vahine i haapaohia i te tufaraa taoˈa i te mau mahana atoa ra.” No reira, ua faatitiaifaro “te ahuru ma piti ra” i te huru tupuraa na roto i te faatoroaraa “e toohitu pue taata roo maitatai” no te haapao i “te reira ohipa [faufaa]” opereraa maa. (Ohipa 6:1-6; MN) Eiaha te mau matahiapo no teie tau ia ‘opani i to ratou tariˈa’ i te mau autâ tia. (Maseli 21:13) E eiaha ratou ia faaino i te mau hoa haamoriraa, ia faaitoito atu râ e ia haamaitai atu â.—Korinetia 1, 8:1.

14. Eiaha tatou ia ohumu, e hinaarohia iho â teihea huru maitai?

14 E tia ia tatou paatoa eiaha ia ohumu, no te mea e mea ino te haerea amuamu no te ea pae varua. E faaore te reira i to tatou tahoêraa. Area râ, e vaiiho noa anaˈe i te varua moˈa ia faahotu i te here i roto ia tatou. (Galatia 5:22) Ia auraro tatou i ‘te ture hau ê o te aroha,’ e tauturu mai te reira ia tamau noa i te tavini ia Iehova ma te aau hoê.—Iakobo 2:8; Korinetia 1, 13:4-8; Petero 1, 4:8.

E ara anaˈe eiaha ia pari haavare

15. E nafea outou ia faataa ê i te hopoi parau e te pari haavare?

15 I te mea e e nehenehe te hoê taata ohumu e riro mai ei hopoi parau faaino, e tia ia tatou ia ara maitai i ta tatou e parau ra. Te hopoi parau, o te taata ïa e paraparau ma te faufaa ore no nia i te taata e ta ratou mau ohipa. Area te pari haavare ra, o tei opua ïa i te parau hape no te faaino i te roo o te hoê taata. Mea ino taua huru paraparau ra e te paieti ore. No reira te Atua i parau ai i te mau Iseraela e: “Eiaha oe e hopoi haere i te parau na roto i to outou na; eiaha hoi oe e tia i nia ei pari haavare.”—Levitiko 19:16.

16. Eaha ta Paulo i parau no nia i te tahi mau hopoi parau, e ia nafea teie aˈoraa ia ohipa i nia ia tatou?

16 I te mea e e nehenehe te hopoi parau e riro ei pari haavare, ua faahapa hua Paulo i te tahi mau hopoi parau. I muri aˈe i te faahitiraa i te mau vahine ivi tei tia ia tauturu i roto i te amuiraa, ua faahiti oia i te mau vahine ivi tei haamataro “i te ori haere noa i tera fare, i tera fare, e ere râ i te faatau anaˈe ra, e hopoi parau hoi ratou, e te hiˈopoa, e te parauraa hoi i te mau mea au ore ra.” (Timoteo 1, 5:11-15) Ia manaˈo te hoê vahine Kerisetiano e e riro haere noa oia i taua huru paraparau ra o te nehenehe e aratai atu i te pari-haavare-raa ra, mea maitai ia pee oia i ta Paulo aˈoraa e riro ei “mea tura, e te pari haavare ore.” (Timoteo 1, 3:11, MN) Papu maitai, e tia atoa i te mau tane Kerisetiano ia ara eiaha ia riro ei hopoi parau faaino.—Maseli 10:19.

E faaea anaˈe i te haava!

17, 18. (a) Eaha ta Iesu i parau no nia i te haavaraa i to tatou taeae? (b) E nafea tatou ia faaohipa i ta Iesu mau parau no nia i te haavaraa?

17 Noa ˈtu e aita tatou e pari haavare ra i te hoê taata, e tia paha ia tatou ia tutava ma te aau tae eiaha e haava ia vetahi ê. Ua faahapa Iesu i taua haerea ra i to ˈna parauraa e: “Eiaha e faaino, ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou. E eaha oe i hiˈo ai i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae ra, e aore oe i ite i te raau rahi i roto i to oe iho mata? E eaha hoi oe e tia ˈi ia parau atu i to taeae, Ho mai na ˈu e iriti i te pâpaa i roto i to mata na, e inaha, e raau rahi hoi tei roto i to oe iho mata? E tera ra haavare e! e mata na i te iriti i te raau rahi i roto i to oe iho mata; ei reira oe e ite maitai ai ia iriti i te pâpaa iti i roto i te mata o to taeae.”—Mataio 7:1-5.

18 Eiaha tatou ia faahua e iriti i te hoê noa “pâpaa iti” i roto i te mata o to tatou taeae ei tautururaa ia ˈna ua pouri anaˈe to tatou iho haroaroaraa i te hoê “raau rahi” ei auraa parau. Oia mau, mai te peu e ua taa mau ia tatou mai te aha te Atua i te aroha, eita tatou e haava haere noa i to tatou mau taeae e tuahine pae varua. E nafea e taa ˈi ia tatou to ratou huru mai to tatou Metua i te raˈi? E ere ïa i te mea maere ia faaara mai Iesu ‘eiaha e faaino, ia ore tatou ia faainohia mai’! Ia hiˈopoa tatou ma te haavare ore i to tatou iho mau huru tia ore, eita tatou e haava, a faariro te Atua i te reira ei parau-tia ore.

Mea paruparu e mea tura râ

19. E nafea tatou ia hiˈo i te mau hoa faaroo?

19 Mai te peu e ua faaoti maite tatou e tavini i te Atua ma te aau hoê e to tatou mau hoa faaroo, eita noa tatou e ape i te haava, e na mua râ tatou i te faatura. (Roma 12:10) Oia mau, e imi tatou i to ratou maitai, eiaha i to tatou iho, e e rave tatou i te mau ohipa haehaa ma te oaoa no ratou. (Ioane 13:12-17; Korinetia 1, 10:24) E nafea tatou ia atuatu i taua haerea maitai ra? Na roto i te haamanaˈoraa e mea faufaa te taata faaroo atoa na Iehova e e hinaaro tatou te tahi i te tahi, mai te melo taitahi o te tino taata tei taaihia i te tahi atu.—Korinetia 1, 12:14-27.

20, 21. Eaha te auraa o te mau parau o te Timoteo 2, 2:20, 21 no tatou?

20 Parau mau, e mau farii repo paruparu te mau Kerisetiano tei horoahia ˈtu te taoˈa hanahana ra o te taviniraa. (Korinetia 2, 4:7) Mai te peu e te hinaaro ra tatou e haapao i teie ohipa haamaitaihia ei arueraa ia Iehova, e tia ia tatou ia atuatu i te hoê tiaraa tura i mua ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. Mea na roto noa i te vai-viivii-ore-raa i te pae morare e varua e nehenehe ai tatou e riro noa ei farii tura ta te Atua e faaohipa. No nia i te reira, ua papai Paulo e: “E ere râ to te fare rahi nei mau farii i te farii auro anaˈe e te ario, e farii raau râ vetahi e te repo; e no te maitai hoi te tahi pae, e no te ino hoi te tahi. E teie nei, ia tamâ maite te taata ia ˈna iho i teie nei mau parau, e riro oia ei farii no te maitai, e haamoˈahia, e te au hoi i to te Fatu ra hinaaro, e te nehenehe hoi ia rave i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 2:20, 21.

21 Te taata o te ore e au i te mau titauraa a te Atua, e mau ‘farii ïa no te ino.’ Na roto râ i te tapiraa i te haerea paieti, e riro tatou ei ‘farii no te maitai, te haamoˈahia, e te au hoi i te tavini ia Iehova, e te nehenehe hoi ia rave i te mau ohipa maitatai atoa ra.’ No reira, mea maitai ia ui tatou ia tatou iho e: ‘E “farii” anei au “no te maitai”? Mea maitai anei to ˈu ohiparaa i nia i te mau hoa faaroo? E melo anei au o te amuiraa o te tavini ma te aau hoê e te mau hoa haamoriraa?’

E tamau anaˈe i te tavini ma te aau hoê

22. E nehenehe te amuiraa Kerisetiano e faaauhia i te aha?

22 Ua riro te amuiraa Kerisetiano mai te hoê utuafare. E itehia te huru tupuraa au mau, te î i te here e te tauturu i roto i te hoê utuafare e haamori te mau melo atoa ia Iehova. I roto i te hoê utuafare, mea ê to te tahi huru taata, mea ê to te tahi, e parahiraa tura râ to te taata atoa. Hoê â atoa i roto i te hoê amuiraa. Noa ˈtu e mea ê tatou paatoa—e te tia ore—ua faatae te Atua ia tatou ia ˈna iho na roto i te Mesia. (Ioane 6:44; 14:6) Mea here na Iehova e na Iesu ia tatou, e mai te hoê utuafare tahoê, e hinaaro mau â tatou e faaite i te here te tahi i te tahi.—Ioane 1, 4:7-11.

23. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo e ia faaoti maite e rave?

23 Ua riro atoa te amuiraa Kerisetiano e au i te utuafare ei vahi i reira tatou e tiaturi ai ma te tano e ite mai i te taiva ore. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te faaue atu nei au i te mau tane ra, ia pure i te mau vahi atoa ra, ma te hopoi i te rima [taiva] ore i nia, ma te riri ore, e te mârô ore.” (Timoteo 1, 2:8; MN) Ua taai ïa Paulo i te taiva ore i te pure i mua i te taata “i te mau vahi atoa” i reira te mau Kerisetiano e putuputu ai. Na te mau tane taiva ore noa e tia no te amuiraa i roto i te pure i mua i te taata. Papu maitai, te tiaturi ra te Atua ia tatou paatoa eiaha ia taiva ia ˈna e te tahi i te tahi. (Koheleta 12:13, 14) E faaoti maite anaˈe ïa e haa amui ma te au mau, mai te mau melo o te tino taata. Ia tavini atoa tatou ma te tahoê ei melo o te utuafare o te feia haamori ia Iehova. Ia haamanaˈo iho â râ tatou e e hinaaro tatou te tahi i te tahi e e fanaˈo tatou i te farii maitai e te mau haamaitairaa a te Atua ia tamau noa tatou i te tavini ia Iehova ma te aau hoê.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te mea e tavini ai te nunaa o Iehova ia ˈna ma te aau hoê?

• No te aha te mau Kerisetiano e ore ai e faatia paetahi?

• Ia outou, eaha te inoraa ia ohumu?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia faatura i te mau hoa faaroo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua ite atura Petero e “e ore te Atua e haapao i te huru o te taata”

[Hohoˈa i te api 16]

Ua ite anei outou no te aha te Atua i faahaehaa ˈi ia Miriama?

[Hohoˈa i te api 18]

E tavini te mau Kerisetiano taiva ore ia Iehova ma te oaoa e ma te aau hoê