Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E hinaaro te mau Kerisetiano te tahi i te tahi

E hinaaro te mau Kerisetiano te tahi i te tahi

E hinaaro te mau Kerisetiano te tahi i te tahi

“E melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.”—EPHESIA 4:25.

1. Eaha ta te hoê buka e parau ra no nia i te tino taata?

 MEA faahiahia mau te poieteraahia te tino taata! Te na ô ra te hoê buka (The World Book Encyclopedia) e: “E parau te taata i te tahi taime i te tino taata e matini—te mea maere roa ˈˈe i hamanihia aˈenei. Papu maitai, e ere te tino taata i te hoê matini. E nehenehe râ e faaauhia i te hoê na te mau paeau e rave rahi. Mai te hoê matini, e rave rahi tuhaa to te tino. E ohipa taa ê ta te tuhaa taitahi o te tino, mai ta te tuhaa taitahi o te hoê matini. E ohipa amui râ te mau tuhaa atoa, e na reira ïa te tino aore ra te matini e tere maitai ai.”

2. E nafea te tino taata e te amuiraa Kerisetiano e au ai te tahi i te tahi?

2 Oia, e rave rahi tuhaa, aore ra melo, to te tino taata, e e horoa mai te melo taitahi i te tahi mea e hinaarohia. Aita hoê uaua toto, hoê uaua iˈo, aore ra hoê melo o te tino e mea faufaa ore. Oia atoa, e nehenehe te melo taitahi o te amuiraa Kerisetiano e haamaitai i te ea pae varua e i te haviti o te reira. (Korinetia 1, 12:14-26) Noa ˈtu e eiaha te hoê melo o te amuiraa e manaˈo e mea maitai aˈe oia ia vetahi ê, eiaha te hoê taata ia haafaufaa ore ia ˈna iho.—Roma 12:3.

3. E nafea te Ephesia 4:25 ia faaite e e hinaaro te mau Kerisetiano te tahi i te tahi?

3 Mai te mau melo o te tino taata tei taaihia te tahi i te tahi, e hinaaro te mau Kerisetiano te tahi i te tahi. Ua parau te aposetolo Paulo i te mau hoa faaroo i faatavaihia i te varua e: “E haapae i te haavare, ei parau mau ta te taata atoa ia parau atu i te tahi, e melo anaˈe hoi tatou no tatou iho.” (Ephesia 4:25) I te mea e ‘e melo anaˈe ratou no ratou iho,’ e tupu maitai te aparauraa e te haa-amui-maite-raa i rotopu i te mau melo o te Iseraela pae varua—“te tino o te Mesia.” Oia, e melo ratou taitahi no te toea. (Ephesia 4:11-13) Ma te oaoa e te tahoê, te haa amui ra te mau Kerisetiano haavare ore o te tiaturi ra e ora i nia i te fenua, e o ratou.

4. E nafea te feia apî e nehenehe ai e tauturuhia?

4 I te mau matahiti atoa, te bapetizohia ra te mau tausani taata e tiaturi ra e ora i roto i te hoê paradaiso fenua. E tauturu te tahi atu mau melo o te amuiraa ia ratou ma te oaoa ia ‘haere i mua i te paari mau ra.’ (Hebera 6:1-3) Mea na roto ïa i te pahonoraa i te tahi mau uiraa bibilia aore ra te haamataroraa i te ohipa pororaa e te horoaraa i te hiˈoraa maitai i te tatara-tamau-raa i te parau i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano. I te mau taime ahoaho, e nehenehe atoa tatou e faaitoito atu aore ra peneiaˈe e tamahanahana ˈtu. (Tesalonia 1, 5:14, 15) E tia ia tatou ia imi i te mau ravea no te tauturu ia vetahi ê ia tamau i ‘te haapao i te parau mau.’ (Ioane 3, 4) Mea apî anei aore ra mea paari tatou, no haamata noa ˈtura anei i te haere i roto i te parau mau aore ra mea maoro i teie nei, e nehenehe ta tatou e haamaitai i te ea pae varua o te mau hoa faaroo—e te hinaaro mau ra ratou ia tatou.

Ua pûpû ratou i te tauturu i hinaarohia

5. Mea nafea to Akuila e o Perisila tautururaa ia Paulo?

5 Tei roto te mau Kerisetiano faaipoipo i te feia o te oaoa i te tauturu i te mau hoa faaroo. Ei hiˈoraa, ua tauturu o Akuila e ta ˈna vahine, o Perisila, ia Paulo. Ua farii raua ia ˈna i roto i to raua fare, ua rave i te ohipa e oia ei hamani fare ahu, e ua tauturu atu i te haamau i te amuiraa apî no Korinetia. (Ohipa 18:1-4) Aita i faaitehia mea nafea, ua faaû atoa raua i te pohe no Paulo. Te noho ra raua i Roma i to Paulo parauraa i te mau Kerisetiano no reira e: “E aroha ˈtu ia Perisila raua o Akuila, e pue hoa rave ohipa no ˈu i te Mesia nei ia Iesu: o tei tuu atoa i to raua aˈî i raro ia ora vau: te haamaitai nei au ia raua, e ere râ o vau anaˈe ra, o te mau ekalesia Etene atoa râ.” (Roma 16:3, 4) Mai ia Akuila e o Perisila, e haamau te tahi mau Kerisetiano no teie nei tau i te mau amuiraa e e tauturu i te mau hoa haamoriraa na roto i te mau ravea huru rau, i te tahi taime, ma te faaû i te pohe eiaha te tahi atu mau tavini a te Atua ia hamani-ino-hia aore ra ia pohe i te rima o te feia hamani ino.

6. Eaha te tauturu ta Apolo i fanaˈo?

6 Ua tauturu atoa o Akuila e o Perisila i te Kerisetiano orero ra o Apolo o te haapii ra i te feia e noho ra i Ephesia no nia ia Iesu Mesia. I taua taime ra, o te bapetizoraa noa a Ioane ei faataiperaa i te tatarahapa i te mau hara i te faufaa o te Ture ta Apolo i ite. Ma te taa e te hinaaro ra o Apolo i te tahi tauturu, “ua faaite maite atura” o Akuila e o Perisila “ia ˈna i te parau a te Atua.” Peneiaˈe e ua faataa raua e, i roto i te bapetizoraa Kerisetiano, e taumihia te taata i raro i te pape e e niniihia oia i te varua moˈa. Ua faaohipa Apolo i ta ˈna i haapii. I muri aˈe, i Ahaia, “e tauturu rahi to ˈna i te feia no te aroha mau a te Atua i faaroo ai ra. Mârô maite atura oia i te ati Iuda i te vahi taata, faaite papu maite atura e, o Iesu te Mesia i te parau i papaihia ra.” (Ohipa 18:24-28) E pinepine te mau tatararaa a te mau hoa haamoriraa i te tauturu i te haamaitai i to tatou maramarama i te Parau a te Atua. I reira atoa, e hinaaro tatou te tahi i te tahi.

Te tautururaa i te pae materia

7. Ua nafea te amuiraa no Philipi i to te mau hoa Kerisetiano hinaaroraa i te tauturu i te pae materia?

7 Mea here roa na te mau melo o te amuiraa Kerisetiano no Philipi o Paulo e ua hapono ratou i te tauihaa tauturu na ˈna a faaea ˈi oia i Tesalonia. (Philipi 4:15, 16) I to te mau taeae no Ierusalema hinaaroraa i te tauturu i te pae materia, ua faaite to Philipi i te aau tae e horoa i te ô e hau atu i ta ratou mau ravea. No to Paulo mauruuru iti rahi i te varua maitai o to ˈna mau taeae e tuahine no Philipi i faahiti ai oia ia ratou ei hiˈoraa no te tahi atu feia faaroo.—Korinetia 2, 8:1-6.

8. Teihea huru feruriraa ta Epapherodito i faaite?

8 A mau ai Paulo i te fare tapearaa, aita noa to Philipi i hapono i te mau ô materia, ua tono atoa râ i ta ratou vea o Epapherodito. “I fatata oia i te pohe i te ohipa a te Mesia nei, aore i haapao i to ˈna iho ora,” o ta Paulo ïa i parau, “ia faanavai oia i to outou hamani maitai ia ˈu nei.” (Philipi 2:25-30; 4:18) Aita i faaitehia e e matahiapo anei aore ra e tavini tauturu anei o Epapherodito. Ua riro râ oia ei Kerisetiano faufaa o te haapae ia ˈna iho, e te hinaaro mau ra Paulo ia ˈna. Te vai ra anei te hoê mai ia Epapherodito i roto i ta outou amuiraa?

Ua riro ratou ei “tauturu o te faaitoito”

9. Eaha te hiˈoraa ta Arisetareho i horoa mai no tatou?

9 Mea faufaa roa te mau taeae e te mau tuahine î i te here mai ia Akuila, Perisila, e o Epapherodito, i roto i te hoê amuiraa. E nehenehe te tahi o to tatou mau hoa haamoriraa e riro mai te Kerisetiano no te senekele matamua ra o Arisetareho. Ua riro oia e te tahi atu ei “tauturu o te faaitoito,” peneiaˈe ei tamǎrûraa aore ra ei tauturu i te pae o te mau mea materia faufaa. (Kolosa 4:10, 11, MN) Na roto i te tautururaa ia Paulo, ua riro o Arisetareho ei hoa mau i te mau taime e hinaarohia ˈi, o te huru taata ïa i faahitihia i roto i te Maseli 17:17 (MN): “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai [ei] taeae no te anotau e ati ai ra.” Eiaha anei tatou paatoa ia tutava i te riro ei “tauturu o te faaitoito” no te mau hoa Kerisetiano? E tia iho â râ ia tatou ia tauturu i tei roohia ra i te ati.

10. Eaha te hiˈoraa o Petero no te mau matahiapo Kerisetiano?

10 E tia i te mau matahiapo Kerisetiano iho â râ ia riro ei tauturu o te faaitoito i to ratou mau taeae e tuahine pae varua. Ua faaue te Mesia i te aposetolo Petero e: “A faaitoito i to mau taeae.” (Luka 22:32) Ua tia ia Petero i te na reira no te mea ua faaite oia i te mau huru maitatai puai e te aueue ore, i muri aˈe iho â râ i to Iesu faatiaraahia mai. E te mau matahiapo e, a tutava na roto i te mau ravea atoa i te amo i taua hopoia ra ma te aau tae e te mǎrû, no te mea te hinaaro ra to outou mau taeae ia outou.—Ohipa 20:28-30; Petero 1, 5:2, 3.

11. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te feruriraa i te varua o Timoteo?

11 E matahiapo te hoa ratere o Paulo oia o Timoteo, o tei haapeapea rahi na no te tahi atu mau Kerisetiano. Noa ˈtu te tahi mau maˈi rii to ˈna, ua faaite oia i te faaroo aueue ore e ua ‘haapao oia ia Paulo i te ohipa o te evanelia nei.’ No reira te aposetolo i parau ai i to Philipi e: “Aita hoi a ˈu e taata mai ia ˈna atoa te aau, i te haapao mau i ta outou na.” (Philipi 2:20, 22; Timoteo 1, 5:23; Timoteo 2, 1:5) E nehenehe tatou e riro ei haamaitairaa no te mau hoa o te haamori ia Iehova na roto i te faaiteraa i te hoê â varua e to Timoteo. Parau mau, e tia ia tatou ia faaoromai i to tatou iho mau paruparu taata e mau ati huru rau, e tia atoa râ ia tatou ia faaite i te faaroo puai e te haapeapearaa î i te here no to tatou mau taeae e tuahine pae varua. E tia ia tatou ia haamanaˈo noa e te hinaaro ra ratou ia tatou.

Mau vahine tei tapitapi ia vetahi ê

12. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Doreka?

12 I roto i te mau vahine paieti tei tapitapi ia vetahi ê, te vai ra o Doreka. I to ˈna poheraa, ua tapapa te mau pǐpǐ ia Petero e ua aratai atu i roto i te hoê piha i nia. I reira, “ua tia noa maira te mau vahine ivi i pihai iho ia ˈna ma te oto, e te faaiteraa mai i te mau ahu fafao e te ahu pu i hamanihia e Doreka, ia ˈna i parahi e ratou atoa ra.” Ua faaora-faahou-hia o Doreka e aita e feaaraa, ua tamau â oia i te ‘rave i te ohipa maitai e rave rahi e te horoa i te taoˈa.’ I roto i te amuiraa Kerisetiano no teie tau, te vai ra te mau vahine mai ia Doreka o te hamani paha i te ahu aore ra o te rave i te tahi atu mau mea î i te here no te feia e hinaaro ra. Papu maitai, e rave ratou i ta ratou mau ohipa maitatai na mua roa no te faahaere i te mau faufaa a te Basileia i mua e te apiti i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ.—Ohipa 9:36-42; Mataio 6:33; 28:19, 20.

13. Mea nafea to Ludia faaiteraa e te tapitapi ra oia i te mau hoa Kerisetiano?

13 Ua tapitapi te hoê vahine e mǎtaˈu ra i te Atua ia vetahi ê. No Tuatira oia e te noho ra oia i Philipi i to Paulo pororaa i reira fatata i te matahiti 50 T.T. E peroseluto ati Iuda paha o Ludia, aita râ paha te mau ati Iuda i rahi e aita e sunago to Philipi. Ua putuputu oia e te tahi atu â mau vahine paieti no te haamoriraa i pihai i te hoê anavai i to te aposetolo pororaa i te parau apî maitai ia ratou. Te na ô ra te faatiaraa e: “E haamahorahorahia ihora to [Ludia] aau e te Fatu [o Iehova], ia haapao oia i te parau i parauhia e Paulo ra. E oti aˈera oia i te bapetizohia, e tana fetii atoa, ua tauvahivahi maira ia matou, na ô maira, Te parau na outou e, e parau mau ta ˈu i te Fatu, e haere mai i roto i tau fare nei parahi ai: riro atura matou ia ˈna.” (Ohipa 16:12-15) No to Ludia hinaaro e rave i te ohipa maitai no vetahi ê, ua noaa ia ˈna i te haapapu i te manaˈo o Paulo e o to ˈna mau hoa e faaea mai ia ˈna ra. Auê tatou i te mauruuru ia faaite mai te mau Kerisetiano maitatai e te î i te here i teie tau i te farii maitai mai tera!—Roma 12:13; Petero 1, 4:9.

Te hinaaro-atoa-hia ra outou te feia apî

14. Ua nafea Iesu Mesia i te mau tamarii rii?

14 Ua haamata te amuiraa Kerisetiano na roto i te Tamaiti maitai e te aau mahanahana a te Atua, o Iesu Mesia. Mea au na te taata e tapiri ia ˈna no te mea e mea î oia i te here e te aumihi. I to te tahi pae hopoiraa mai i ta ratou mau tamarii ia Iesu ra i te hoê taime, ua tamata ta ˈna mau pǐpǐ i te faaatea ê ia ratou. Ua parau râ Iesu e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu; mai ia ratou hoi to te basileia o te Atua ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te ore e farii i te basileia o te Atua mai te tamaiti aruaru ra, e ore roa ˈtu oia e ô i reira.” (Mareko 10:13-15) No te fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Basileia, e tia ia tatou ia riro ei mea haehaa e te ohie ia haapiihia mai te mau tamarii rii. Ua faaite Iesu i to ˈna here i te mau tamarii rii na roto i te tauahiraa ia ratou e te haamaitairaa ˈtu. (Mareko 10:16) E te mau tamarii i teie tau? Ia papu ia outou e te herehia ra e te hinaarohia ra outou i roto i te amuiraa.

15. Eaha te tahi mau mea no nia i te oraraa o Iesu tei papaihia i roto i te Luka 2:40-52, e eaha te hiˈoraa ta ˈna i horoa no te mau tamarii?

15 A tamarii noa ˈi Iesu, ua faaite oia i te hinaaro i te Atua e i te mau Papai. I te 12raa o to ˈna matahiti, ua haere oia e to ˈna na metua, o Iosepha e o Maria, mai to ratou oire o Nazareta ˈtu e i Ierusalema no te oroa Pasa. I to ratou hoˈiraa i te fare, itea aˈera i te mau metua e aita o Iesu to roto i te pǔpǔ e tere amui ra. I te pae hopea, ua ite mai raua ia ˈna te parahi ra i roto i te hoê o te mau piha o te hiero, te faaroo ra i te mau orometua ati Iuda e te ui atura i te mau uiraa. Ma te maere e aita o Iosepha e o Maria i ite ihea e imi ai ia ˈna, ua ui Iesu e: “Aita orua i ite, e ia [parahi au i roto i te fare o] tau metua e tia ˈi?” Ua hoˈi oia i te fare e to ˈna na metua, ua auraro noa ˈtu ia raua, e ua tamau noa i te tupu i te rahi e te paari. (Luka 2:40-52; MN) Auê ïa hiˈoraa maitai ta Iesu i horoa no ta tatou mau tamarii! E tia ia ratou ia auraro i to ratou mau metua e ia anaanatae i te haapii i te mau mea pae varua.—Deuteronomi 5:16; Ephesia 6:1-3.

16. (a) Eaha ta te tahi mau tamaiti i tuô a poro ai Iesu i te hiero? (b) Eaha te fanaˈoraa taa ê a te mau Kerisetiano apî i teie tau?

16 Ei tamarii, te poro ra paha outou no nia ia Iehova i te fare haapiiraa e i tera i tera fare e to outou mau metua. (Isaia 43:10-12; Ohipa 20:20, 21) A poro ai e a faaora ˈi Iesu i te taata i te hiero hou rii oia a pohe ai, ua tuô te tahi mau tamaiti e: “A faaora, o ta matou ïa e pure atu nei, e te Tamaiti a Davida!” No to ratou riri, ua patoi te mau tahuˈa rarahi e te mau papai parau e: “Te ite na oe i ta ratou parau nei?” “E,” o ta Iesu ïa i pahono atu. “Aitâ outou i taio, Ua noaa ia oe te haamaitai no roto i te vaha o te tamarii rii e te aiû rii?” (Mataio 21:15-17; MN) Mai taua mau tamarii ra, e fanaˈoraa taa ê rahi ta outou te feia apî o te amuiraa i te arueraa i te Atua e ta ˈna Tamaiti. Te hinaaro nei matou ia outou i pihai iho ia matou ei feia poro i te Basileia.

Ia tupu te ati

17, 18. (a) No te aha Paulo i faanaho ai i te haaputuraa moni no te mau Kerisetiano i Iudea? (b) Eaha te faahopearaa o te mau ô horoahia ma te aau tae na te feia faaroo no Iudea i nia i te mau Kerisetiano ati Iuda e Etene?

17 Noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa, e turai te here ia tatou ia tauturu i te mau hoa Kerisetiano e hinaaro ra. (Ioane 13:34, 35; Iakobo 2:14-17) Na to ˈna here i to ˈna mau taeae e tuahine no Iudea i turai ia Paulo ia faanaho i te haaputuraa moni no ratou i ǒ i te amuiraa no Ahaia, Galatia, Makedonia, e no te mataeinaa no Asia ra. Ua faatupu paha te hamani-ino-raa, te arepurepuraa tivira, te oˈe i farereihia e te mau pǐpǐ no Ierusalema i ta Paulo i parau “te mau pohe rarahi,” “te ati rahi,” e “te haruraa i ta [ratou] taoˈa.” (Hebera 10:32-34; Ohipa 11:27–12:1) No reira oia i tiaau ai i te hoê faufaa na te mau Kerisetiano veve no Iudea.—Korinetia 1, 16:1-3; Korinetia 2, 8:1-4, 13-15; 9:1, 2, 7.

18 Ua haapapu te mau ô horoahia ma te aau tae na te feia moˈa no Iudea e te vai ra te autaeaeraa i rotopu i te ati Iuda e te Etene e haamori ra ia Iehova. Maoti atoa te faataeraa i te mau ô i nehenehe ai te mau Kerisetiano Etene e faaite i te mauruuru i te mau hoa haamoriraa no Iudea no te mau maitai pae varua rarahi ta ratou i fanaˈo. Ua tupu ïa te hoê opereraa i te pae materia e i te pae varua atoa. (Roma 15:26, 27) I teie tau, e horoa-atoa-hia te mau ô na te mau hoa faaroo veve ma te aau tae e ma te turaihia e te here. (Mareko 12:28-31) E hinaaro atoa tatou te tahi i te tahi i te reira paeau e ia faito e, “tei noaa te mea iti ra aita ta ˈna i iti.”—Korinetia 2, 8:15.

19, 20. A horoa na i te hoê hiˈoraa e nafea te nunaa o Iehova ia horoa i te tauturu ia tupu te ati.

19 Ma te ite maite e e hinaaro te mau Kerisetiano te tahi i te tahi, e oioi tatou i te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te faaroo. Ei hiˈoraa, e rave anaˈe i tei tupu i to Salvador rooraahia i te aueueraa e te heeraa fenua vavahi i te matahiti 2001! Ua na ô te hoê parau faataa e: “Ua tutava te mau taeae i te mau vahi atoa no Salvador i te tauturu. Ua haere mai te mau pǔpǔ taeae no Guatemala, te Hau Amui, e no Kanada e pûpû i te tauturu. . . . Hau atu i te 500 fare e e 3 Piha a te Basileia haviti tei faatia-vave-hia. E faaiteraa rahi tei horoahia na roto i te ohipa iti rahi e te haa-amui-raa a teie mau taeae tei haapae ia ratou iho.”

20 Ua na ô te hoê parau faataa no Afirika Apatoa mai e: “Ua roo-atoa-hia to tatou mau taeae Kerisetiano e rave rahi i te mau vai pue riaria tei vavahi i te mau tuhaa rarahi o Mozambique. Ua faanaho te amaa no Mozambique e ia aupuruhia te rahiraa o to ratou mau hinaaro. Ua ani râ ratou e ia hapono matou i te ahu tahito maitatai no te mau taeae i vevehia. Ua haaputu matou e ua hapono i te hoê farii 12 metera î i te ahu na to tatou mau taeae i Mozambique.” Oia, na roto i teie atoa mau ravea, e hinaaro tatou te tahi i te tahi.

21. Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

21 Mai tei tapaohia i nia ˈˈe, mea faufaa te mau tuhaa atoa o te tino taata. Oia mau atoa no te amuiraa Kerisetiano. E hinaaro to ˈna mau melo atoa te tahi i te tahi. E hinaaro atoa ratou e tamau i te tavini ma te tahoê. E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i te tahi mau mea e raea ˈi te reira.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te turuaraa i rotopu i te tino taata e te amuiraa Kerisetiano?

• Ua nafea te mau Kerisetiano matamua i to te mau hoa faaroo hinaaroraa i te tauturu i te pae materia?

• Eaha te tahi mau hiˈoraa bibilia e faaite ra e e hinaaro e e tauturu te mau Kerisetiano te tahi i te tahi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ua tapitapi o Akuila e o Perisila ia vetahi ê

[Hohoˈa i te api 12]

E tauturu te nunaa o Iehova te tahi i te tahi ia tupu te ati