Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eiaha e faarue i to tatou haaputuputuraa

Eiaha e faarue i to tatou haaputuputuraa

Eiaha e faarue i to tatou haaputuputuraa

‘Eiaha e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu,’ o ta te mau Papai ïa e parau ra, “e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Hebera 10:25) Papu maitai, mea titauhia ia putuputu te feia haamori mau i te hoê vahi haamoriraa no te ‘haapao maite te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai ra.’—Hebera 10:24.

I TO te aposetolo Paulo papairaa i teie mau parau i te senekele matamua o to tatou tau, o te hoê hiero rahi i Ierusalema te vahi haamoriraa a te mau ati Iuda. Te vai atoa ra te sunago. Ua ‘tiâ Iesu i roto i te mau sunago ra e i roto i te hiero ra i te haapiiraa, i te vahi e rǔrǔ ai te ati Iuda ra.’—Ioane 18:20.

Teihea huru vahi putuputuraa ta Paulo i manaˈo i to ˈna aˈoraa i te mau Kerisetiano ia putuputu no te faaitoito te tahi i te tahi? E hohoˈa anei te mau fare faaroo rarahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te hiero i Ierusalema? Inafea ra to te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou, matauraa i te mau fare faaroo rarahi?

‘Te fare no te iˈoa o te Atua’

Te vai ra te mau faaueraa matamua no nia i te hoê vahi haamoriraa i te Atua i roto i te buka bibilia o te Exodo. Ua faaue te Atua ra o Iehova i to ˈna nunaa maitihia—te mau Iseraela—e hamani i “te sekene,” aore ra “te tiahapa o te amuiraa.” I reira e vaiihohia ˈi te afata o te faufaa e te taihaa moˈa e rave rau. “Î aˈera te sekene i te hanahana no Iehova ra” i to ˈna oti-roa-raa i te matahiti 1512 H.T.T. E ohipa faufaa taua tiahapa manaa ra o te faanahoraa a te Atua no te haafatata ˈtu ia ˈna e hau atu i te maha senekele i te maoro. (Exodo, pene 25-27; 40:33-38) Te faahiti atoa ra te Bibilia i teie tiahapa mai “te nao o Iehova” e “te fare o Iehova.”—Samuela 1, 1:9, 24.

I muri aˈe, i to Davida ariiraa i Ierusalema, ua hinaaro roa oia e hamani i te hoê fare tamau o te faahanahana ia Iehova. I te mea râ e e taata tamaˈi o Davida, ua parau Iehova ia ˈna e: “Eiaha oe e faatia i te fare no to ˈu nei iˈoa.” Ua maiti maori râ Oia ia Solomona, te tamaiti a Davida, no te hamani i te hiero. (Paraleipomeno 1, 22:6-10) Ua avari Solomona i te hiero i te matahiti 1026 H.T.T., i muri aˈe e hitu matahiti paturaa e te afa. Ua farii Iehova i teie hiero, ma te parau e: “Ua haamoˈahia e au taua fare i faatiahia e oe ra, ei reira tau iˈoa vai ai e a muri noa ˈtu; ei reira hoi tau mata e tau aau vai mau atu ai.” (Mau arii 1, 9:3) A haapao maitai noa ˈi te mau Iseraela, e farii maitai Iehova i taua fare ra. Ia faarue râ ratou i te mea tia, e iriti ê ïa Iehova i ta ˈna farii maitai i taua vahi ra, ‘e riro atu ai te fare ei puea.’—Mau arii 1, 9:4-9, MN; Paraleipomeno 2, 7:16, 19, 20.

I muri aˈe, ua faarue te mau Iseraela i te haamoriraa mau. (Mau arii 2, 21:1-5) ‘Ua tuu mai ra [Iehova] i te arii o te Kaladaio, tei tutui i te fare o te Atua i te auahi, e ua haaparari i te aua i Ierusalema; ua tutui hoi i te fare o te hui arii i te auahi, e ua vavahi i te mau taoˈa maitatai atoa ra. E te feia i ora i te ˈoˈe ra, ua hopoi oia i te reira i Babulonia; e riro atura ei tavini no ˈna e no ta ˈna mau tamarii.’ Ia au i te Bibilia, ua tupu te reira i te matahiti 607 H.T.T.—Paraleipomeno 2, 36:15-21; Ieremia 52:12-14.

Mai ta te peropheta Isaia i tohu, ua maiti te Atua ia Kuro, arii o Peresia, no te faaora mai i te mau ati Iuda i te hau Babulonia. (Isaia 45:1) I muri aˈe e 70 matahiti hopoi-ê-raa, ua hoˈi ratou i Ierusalema i te matahiti 537 H.T.T. no te patu faahou i te hiero. (Ezera 1:1-6; 2:1, 2; Ieremia 29:10) I muri aˈe i te taupupuraa te paturaa, ua oti roa ˈtura te hiero i te matahiti 515 H.T.T., e ua haamau-faahou-hia te haamoriraa viivii ore a te Atua. Noa ˈtu e e ere i te hiero hanahana mai ta Solomona, ua vai râ te reira fatata e 600 matahiti i te maoro. Teie râ, ua ino atoa teie hiero no te mea aita te mau Iseraela i tâuˈa i te haamoriraa a Iehova. I to Iesu Mesia faraa mai i nia i te fenua, te patu-riirii-faahou-hia ra te hiero e te arii Heroda. Eaha te tupu i nia i teie hiero?

“E ore roa te hoê ofai e vaiihohia i nia iho i te tahi”

Teie ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te hiero i Ierusalema: “E ore roa te hoê ofai e vaiihohia i nia iho i te tahi, e hope roa i te hurihia i raro.” (Mataio 24:1, 2) Ia au i tera mau parau, ua vavahihia te vahi i faarirohia ei pu haamoriraa i te Atua ahia senekele, i te matahiti 70 T.T. e te mau nuu Roma o tei haere mai e tinai i te orure hau a te mau ati Iuda. a Aita roa ˈtu taua hiero ra i patu-faahou-hia. I te senekele hitu, ua faatiahia te vahi moˈa Mahometa oia hoi te Dôme du Rocher, e te vai noa ra e tae mai i teie mahana i te vahi haamoriraa tahito a te mau ati Iuda.

Eaha te faanahoraa o te haamoriraa no te mau pǐpǐ a Iesu? E tamau anei te mau Kerisetiano ati Iuda matamua i te haamori i te Atua i te hiero e fatata i te vavahihia? Ihea te mau Kerisetiano e ere i te ati Iuda e haamori ai i te Atua? Na te mau fare faaroo a te Amuiraa faaroo Kerisetiano anei e mono i te hiero? Na te aparauraa a Iesu e te hoê vahine Samaria e haamaramarama mai.

Tau senekele i te maoro, ua haamori to Samaria i te Atua i roto i te hoê hiero rahi i nia i te mouˈa Gerezima i Samaria. “I haamori na hoi to matou hui metua i nia i teie nei mouˈa,” o ta te vahine Samaria ïa i parau ia Iesu, “e te parau nei outou, tei Ierusalema te vahi e tia ˈi ia haamori te taata.” Ei pahonoraa, ua parau atura Iesu e: “A faaroo mai na, e teie nei vahine, ua fatata te hora e ore e tae mai ai outou i teie nei mouˈa, e e ore hoi e haere i Ierusalema, haamori ai i te Metua.” Eita e hinaaro-faahou-hia te hoê hiero no te haamori ia Iehova, ua faataa hoi Iesu e: “E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:20, 21, 24) I muri aˈe, ua parau te aposetolo Paulo i to Ateno e: “O te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra, te Fatu o te raˈi e te fenua nei ra, aore ïa i parahi i roto i te hiero i hamanihia e te rima taata nei.”—Ohipa 17:24.

Papu maitai, aita e taairaa to te mau fare faaroo a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e te hiero o te tau hou te Kerisetianoraa. E aita e tumu e faatia ˈi te mau Kerisetiano no te senekele matamua i taua mau fare ra. I muri aˈe râ i te poheraa o te mau aposetolo, ua tupu te ruri-ê-raa i te mau haapiiraa mau—te ohipa apotata—i tohuhia. (Ohipa 20:29, 30) Tau matahiti hou a manaˈohia ˈi e ua fariu te emepera Roma o Constantin i te Kerisetianoraa i te matahiti 313 T.T., ua haamata te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou i te faarue i ta Iesu haapiiraa.

Na Constantin atoa i rave e ia amui te “Kerisetianoraa” e te haapaoraa Roma etene. Te na ô ra The Encyclopædia Britannica e: “Ua faaue o Constantin iho e patu e toru fare pure rarahi Kerisetiano i Roma: te Saint-Pierre, te Saint-Paul i rapaeau mai i te patu, e te Saint-Jean de Latran. Na ˈna . . . i hamani i te hohoˈa fare o tei riro mai ei hohoˈa no te mau fare pure i Europa tooa o te râ i te roaraa o te Anotau no Ropu.” Te riro noâ ra te fare pure rahi Saint-Pierre, tei patu-faahou-hia, ei pu o te Ekalesia Katolika Roma.

“Ua farii te Ekalesia i te tahi mau peu faaroo e mau huru haamoriraa matauhia i Roma [etene] hou te Kerisetianoraa,” o ta te taata tuatapapa ra o Will Durant ïa e parau ra. Oia atoa “te huru hamaniraa o te fare pure rahi.” Mai te senekele 10 e tae atu i te senekele 15, mea rahi te fare pure e te fare pure rahi tei hamanihia, ma te haafaufaa rahi i te huru hamaniraa. Mai reira mai ïa te faraa mai te mau fare e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, o te hiˈohia ra i teie mahana ei mau fare haamanaˈoraa nehenehe.

Te ite noâ ra anei te taata i te haumǎrû e te faaitoitoraa pae varua na roto i te haamoriraa i roto i te hoê fare pure? “No ˈu, ua riro te fare pure ei mea haumani e te fiu roa i roto i te haapaoraa,” o ta Francisco no Beresilia ïa e parau ra. “Ua riro te pureraa ei oroa auraa ore e te tahana tei ore roa ˈtu i haamâha i to ˈu mau hinaaro mau. Mea au roa ia oti te reira.” Teie râ, te faauehia ra te feia tiaturi mau ia amui ratou. Ia pee ratou i teihea faanahoraa no te mau putuputuraa e tia ˈi?

“Te amuiraa i roto i to raua ra fare”

E ite mai tatou i te hohoˈa putuputuraa a te mau Kerisetiano na roto i te hiˈopoaraa e nafea te feia tiaturi no te senekele matamua e putuputu ai. Te faaite ra te mau Papai e e pinepine ratou i te putuputu i roto i te tahi mau nohoraa. Ei hiˈoraa, ua papai te aposetolo Paulo e: “E aroha ˈtu ia Perisila raua o Akuila, e pue hoa rave ohipa no ˈu i te Mesia nei ia Iesu: . . . E aroha atoa ˈtu i te [amuiraa] i roto i to raua ra fare.” (Roma 16:3, 5; MN; Kolosa 4:15; Philemona 2) Ua hurihia te taˈo Heleni no te taˈo ra “amuiraa” (ek·kle·siʹa) ei “ekalesia” i roto i te tahi mau Bibilia, mai Te Bibilia Moˈa ra. Te faahiti râ ra te taˈo i te hoê pǔpǔ taata o te amui no te hoê â fa, eiaha no te hoê fare. (Ohipa 8:1; 13:1) Aita te haamoriraa a te mau Kerisetiano mau i titau i te mau fare faaroo unauna.

Mea nafea ia faaterehia te mau putuputuraa i roto i te mau amuiraa Kerisetiano matamua? Ua faaohipa te pǐpǐ Iakobo i te hoê huru o te taˈo Heleni sy·na·go·geʹ no te faataa i te hoê putuputuraa Kerisetiano. (Iakobo 2:2) Te auraa o te taˈo Heleni oia ïa “aratai-amui-raa” o te faaohipahia ma te taui haere e te taˈo ra ek·kle·siʹa. A mairi ai râ te tau, ua faataahia te taˈo “sunago” ei vahi aore ra ei fare i reira e tupu ai te tairururaa. Ua ite maitai te mau Kerisetiano ati Iuda matamua eaha te tupu i roto i te hoê sunago. b

A putuputu noa ˈi te mau ati Iuda i te hiero i Ierusalema no ta ratou mau oroa matahiti, ua faaohipahia te mau sunago ei vahi haapiiraa no nia ia Iehova e i te Ture. E au ra e e faaotihia te pure, e taiohia te mau Papai, e e horoa-atoa-hia te tatararaa e te aˈoraa, i roto i te mau sunago. I to Paulo e to te feia i apee mai ia ˈna tomoraa i roto i te hoê sunago i Anetiohia, “ua tono aˈera te mau tavana o te sunago ra i te vea ia ratou, na ô atura, E te mau taeae nei, te hinaaro na outou i te aˈo mai i te taata nei, a parau mai.” (Ohipa 13:15) Ua farerei anaˈe te mau Kerisetiano ati Iuda matamua i roto i te mau nohoraa, papu roa e ua pee ratou i te hoê â hohoˈa, ma te faariro i ta ratou mau putuputuraa ei haapiiraa bibilia e ei faaitoitoraa pae varua.

Te mau amuiraa no te faaitoito

Mai te mau Kerisetiano matamua, te putuputu ra te mau Ite no Iehova i teie mahana i te tahi noa mau vahi haamoriraa no te fanaˈo i te haapiiraa i roto i te Bibilia e te auhoaraa maitai. E rave rahi matahiti i te maoro to ratou putuputuraa i roto noa i te tahi mau nohoraa e te na reira noa ra ratou i te tahi mau vahi. I teie nei râ, ua maraa te numera o te mau amuiraa i nia e hau atu i te 90 000 e e parauhia ta ratou mau vahi putuputuraa matamua roa, te mau Piha a te Basileia. E ere teie mau piha i te mea unauna e ere atoa mai te mau fare pure. E mau fare e au ia faaohipahia e te au noa e nehenehe ai te mau amuiraa e farii 100 e tae atu e 200 taata i te mau putuputuraa tahebedoma no te faaroo e te haapii i te Parau a te Atua.

E putuputu te rahiraa o te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova e toru taime i te hebedoma. E oreroraa parau no te taatoaraa te hoê putuputuraa no nia i te hoê tumu parau anaanatae no teie tau. E faahohonuraa to muri mai i te hoê manaˈo tumu aore ra parau tohu bibilia, ma te faaohipa i te vea ra Te Pare Tiairaa. E haapiiraa te tahi atu putuputuraa o te faaineine i te mau melo ia faaite i te poroi o te Bibilia. I muri mai, o te hoê putuputuraa ïa o te horoa mai i te tahi mau manaˈo tauturu mau no te taviniraa Kerisetiano. Hoê taime i te hebedoma, e putuputu atoa te mau Ite no te haapii i te Bibilia ei pǔpǔ iti i roto i te mau nohoraa. E nehenehe te taata e haere atu i teie mau putuputuraa atoa. Eita e titauhia te moni.

No Francisco, i faahitihia aˈenei, mea faufaa roa te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia. Te parau ra oia e: “Te vahi putuputuraa matamua ta ˈu i mataitai, o te hoê ïa fare au maitai i te hoê oire, e ua faarue au i te piha ma te hoê manaˈo maitai. Mea maitai te feia i tae mai, e ua ite roa vau i te here i rotopu ia ratou. Ua hinaaro ru vau e hoˈi faahou. Oia mau, aita vau i mairi i te hoê putuputuraa mai reira mai. Mea oraora teie mau putuputuraa Kerisetiano, e e mâha to ˈu hinaaro pae varua. Ia toaruaru atoa vau no te tahi tumu, e haere au i te Piha a te Basileia, ua papu hoi ia ˈu e e hoˈi au i te fare ma te faaitoitohia.”

E fanaˈo atoa outou i te haapiiraa bibilia, te amuimuiraa faaitoito, e te ravea e arue ai i te Atua, i te mau putuputuraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova. Ma te mahanahana, te titau manihini nei matou ia outou ia haere i te Piha a te Basileia piri roa ˈˈe i to outou fare. E oaoa outou ia na reira outou.

[Nota i raro i te api]

a Ua vavahi-roa-hia te hiero e to Roma. E ere te patu o te Oto, i reira e rave rahi ati Iuda no te atea mai e haere ai e pure, i te hoê tuhaa o taua hiero ra. O te hoê noa tuhaa o te patu o te aua o te hiero.

b E au ra e ua haamauhia te mau sunago i te roaraa o te hopoi-ê-raa e 70 matahiti i Babulonia, aita hoi e hiero i reira aore ra i muri rii noa ˈˈe i te hoˈiraa mai te hopoi-ê-raa mai a patu-faahou-hia ˈi te hiero. I te senekele matamua, e sunago ta te oire taitahi i Paretetina, e ua hau atu i te hoê sunago ta te mau oire rahi aˈe.

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

E mau vahi maitatai te sekene e te mau hiero i muri mai no te haamori ia Iehova

[Hohoˈa i te api 6]

Te fare pure rahi Saint-Pierre i Roma

[Hohoˈa i te api 7]

Ua putuputu te mau Kerisetiano matamua i roto i te mau nohoraa

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

E putuputu te mau Ite no Iehova i roto i te mau nohoraa e i te mau Piha a te Basileia