Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tutavaraa e huri i te Bibilia i te reo Heleni apî

Te tutavaraa e huri i te Bibilia i te reo Heleni apî

Te tutavaraa e huri i te Bibilia i te reo Heleni apî

E maere paha outou ia ite e i Heleni, te fenua i parauhia i te tahi taime te tumu o te manaˈo tiamâ, ua riro te huriraa i te Bibilia i te reo matauhia e te taata ei tutavaraa roa e te fifi. O vai hoi tei patoi i te haamatararaa i te hoê Bibilia reo Heleni ohie ia taa? No te aha hoi te hoê taata e hinaaro ai ia mau te reira?

E MANAˈO paha te taata e e fanaˈoraa taa ê ta te feia reo Heleni i te mea e ua papaihia te hoê tuhaa rahi o te mau Papai Moˈa i te omuaraa i to ratou reo. Mea ê roa râ te reo Heleni no teie tau i te reo Heleni o te mau Papai Hebera i hurihia e te Septante e i to te mau Papai Heleni Kerisetiano. Oia mau, i roto i na senekele e ono i mairi, no te rahiraa o te feia reo Heleni, hoê â fifiraa to te reo Heleni o te Bibilia e to te hoê reo ê. Ua mono te mau taˈo apî i te mea tahito, e ua taui te auraa o te mau taˈo, ua taui te tarame e te hamaniraa pereota.

Te haapapu ra te hoê haapueraa papai Heleni no te mau senekele 3 e tae atu i te 16 e ua tutavahia i te huri i te Septante ei reo Heleni huru apî aˈe. I te senekele 3, ua huri o Grégoire, epikopo no Néo-Césarée (fatata 213-fatata 270 T.T.), i te buka Koheleta o te Septante ei reo Heleni ohie aˈe. I te senekele 11, ua huri te hoê ati Iuda o Tobias ben Éliezer te iˈoa e faaea ra i Makedonia, i te mau tuhaa o Na buka e pae a Mose o te Septante ei reo Heleni no te mau mahana atoa. Ua faaohipa atoa oia i te piapa Hebera no te mau ati Iuda no Makedonia o te parau noa i te reo Heleni e o te taio râ i te piapa Hebera. Ua matara te taatoaraa o Na buka e pae a Mose mai te reira i Constantinople i te matahiti 1547.

Te tahi maa maramarama i roto i te pouri

I muri aˈe i to te mau tuhaa fenua reo Heleni a te Hau emepera no Byzance toparaa i te rima o te mau Ottomans i te senekele 15, ua vaiihohia te rahiraa o te taata i reira ma te haapii-ore-hia. Ua vaiiho noa te Ekalesia Orthodoxe ma te tâuˈa ore, noa ˈtu ta ˈna fanaˈoraa rahi i roto i te Hau emepera Ottoman, i to ˈna feia hui faaroo ia riro ei feia vao te veve e te ite ore. Ua parau te papai buka Heleni ra o Thomas Spelios e: “Te fa faufaa roa ˈˈe a te Ekalesia Orthodoxe e a ta ˈna faanahoraa no te haapiiraa, o te parururaa ïa i to ˈna feia hui faaroo i te haereraa i mua a te haapaoraa Mahometa e i te faatianianiraa Katolika Roma. Ei faahopearaa, ua huru taupupu noa te haapiiraa Heleni.” I roto i taua huru tupuraa rumaruma ra, ua hinaaro te taata mea au na ratou te Bibilia e horoa i te tamǎrûraa e te haamahanahanaraa a te buka bibilia Salamo na te feia e hepohepo ra. Mai te matahiti 1543 e tae atu i te matahiti 1835, te vai ra 18 huriraa o te mau Salamo ei reo Heleni matauhia.

Ua faaineinehia te huriraa Heleni matamua o te mau Papai Heleni Kerisetiano taatoa i te matahiti 1630 e Maxime Callipolitès, te hoê monahi Heleni no Callipolis. Ua tupu te reira i raro aˈe i te faatereraa e te paruru a Cyrille Loucaris, te patereareha no Constantinople tei hinaaro e faatitiaifaro i te Ekalesia Orthodoxe. E enemi râ to Loucaris i roto iho i te ekalesia o te ore e farii i te tahi noa ˈˈe faatitiaifaroraa aore ra i te tahi noa ˈˈe huriraa i te Bibilia i te reo matauhia. a Ua uumihia to ˈna arapoa ei taata taiva. Ua neneihia râ fatata 1 500 o te huriraa a Maxime i te matahiti 1638. Ei patoiraa i teie huriraa, ua parau te hoê apooraa faaroo Orthodoxe i Ierusalema e 34 matahiti i muri aˈe e “eiaha na te taata au noa e taio” i te mau Papai, “na te feia noa râ o te hiˈo i roto i te mau mea hohonu a te varua i muri aˈe i te raveraa i te tahi maimiraa e tano.” Te auraa ra, na te mau ekalesiatiko i noaa te ite noa ïa e taio i te mau Papai.

I te matahiti 1703, ua tamata o Séraphim, te hoê monahi Heleni no te motu o Lesbos, i te nenei i te hoê faatitiaifaroraa o te huriraa a Maxime i Lonedona. Ua fafauhia te tahi moni tauturu a te hau Beretane, aita râ i tapeahia te parau, nenei atura oia i te faatitiaifaroraa ma te rave i ta ˈna iho moni. I roto i te hoê omuaraa parau uˈana, ua onoono o Séraphim e mea titauhia i “te mau Kerisetiano paieti atoa” ia taio i te Bibilia, e ua pari oia i te mau ekalesiatiko tiaraa teitei a te ekalesia i te “hinaaro e huna i to ratou haerea hape na roto i te tapearaa i te taata i roto i te ite ore.” Mai tei manaˈohia iho â, ua rave to ˈna mau enemi Orthodoxe e ia tapeahia oia i Rusia e ia hopoi-tîtî-hia i Sibérie, i reira to ˈna poheraa i te matahiti 1735.

I roto i ta ˈna tatararaa i te poia pae varua iti rahi o te feia reo Heleni i taua tau ra, teie ta te hoê ekalesiatiko Heleni i parau no nia i te hoê faatitiaifaroraa no muri aˈe â o te huriraa a Maxime e: “Ua horoahia teie Bibilia Moˈa, e te tahi atu â, na te mau Heleni, ma te here e te aau tae. E te taio ra ratou i te reira. E ua ite ratou i te tamǎrûraahia te mauiui i roto ia ratou, e te faaitoitoraahia to ratou faaroo i te Atua.” Te mǎtaˈu ra râ to ratou feia aratai e ia taa i te taata te Bibilia, e itehia e aita te mau tiaturiraa e te mau ohipa a te pǔpǔ ekalesiatiko e tu ra e te mau Papai. No reira, i te matahiti 1823 e i te matahiti 1836 faahou â, ua nenei te patereareha no Constantinople i te hoê ture e tanina i te mau hohoˈa atoa o taua mau huriraa ra i te auahi.

Te hoê taata huri mǎtaˈu ore

I roto i teie huru tupuraa o te patoiraa uˈana e te hinaaro aau tae i te ite bibilia, ua fa mai te hoê taata tuiroo e tuhaa faufaa ta ˈna i rave i roto i te huriraa i te Bibilia i te reo Heleni apî. O Néofitos Vamvas tera taata mǎtaˈu ore, e aivanaa tuiroo oia no te reo e no te Bibilia o te faariro-pinepine-hia mai te hoê o te mau “Orometua haapii o te fenua.”

Ua taa maitai ia Vamvas e na te Ekalesia Orthodoxe te hape i maˈua ˈi te taata i te pae varua. Te tiaturi puai ra oia e no te faaara i te taata i te pae varua, mea hinaarohia ia hurihia te Bibilia i te reo Heleni matauhia i taua taime ra. I te matahiti 1831, maoti te tauturu a te tahi atu mau aivanaa, ua haamata oia i te huri i te Bibilia i te reo Heleni a te aivanaa. Ua matara ta ˈna huriraa taatoa i te matahiti 1850. I te mea e eita te Ekalesia Orthodoxe Heleni e turu ia ˈna, ua haa amui oia e te British and Foreign Bible Society (BFBS), te hoê taiete bibilia Beretane, no te nenei e te opere i ta ˈna huriraa. Ua parau te ekalesia ia ˈna e “Taata patoi,” e aita i maoro, ua faarirohia oia mai te hoê taata i tiavaruhia.

Ua pee maite te huriraa a Vamvas i te huriraa King James e no reira, hoê â mau hape tei roaa mai no te navai ore o te aravihi i te Bibilia e i te reo i taua tau ra. Teie râ, e rave rahi matahiti te reira i te riroraa ei Bibilia reo Heleni apî roa ˈˈe e vai ra na te taata. Te vahi faahiahia, te vai ra te iˈoa o te Atua papaihia “Iéová” e maha taime i roto.—Genese 22:14; Exodo 6:3; 17:15; Mau tavana 6:24.

Eaha te huru o te rahiraa o te taata i mua i teie e te tahi atu mau huriraa ohie ia taa o te Bibilia? Ua au roa ratou! To nia te hoê taata hoohoo Bibilia a te BFBS i te hoê poti e faarue ra i te hoê o te mau motu Heleni e, no te mea “te rahi roa ra te poti î i te tamarii e tapiri maira no te ani i te [Bibilia], ua titauhia oia . . . ia faaue i te tapena ia fano ê atu” aita anaˈe e pau roa ta ˈna pueraa Bibilia i te hoê noa vahi! Aita râ te mau enemi i faaea noa mai tera.

Ua faaara te mau perepitero Orthodoxes i te taata eiaha e rave i tera mau huriraa. I te oire no Ateno, ei hiˈoraa, ua haruhia te mau Bibilia. I te matahiti 1833, ua tanina te epikopo Orthodoxe no Kereta i te mau “Faufaa Apî” tei itea mai e ana i roto i te hoê fare monahi, i te auahi. Ua hunahia hoê e te hoê perepitero, e ua huna te taata no te mau oire rii fatata i ta ratou e ia faarue roa ˈtu te epikopo ra i te motu.

Tau matahiti i muri aˈe, i te motu no Corfou, ua opanihia te huriraa o te Bibilia a Vamvas e te Apooraa faaroo moˈa a te Ekalesia Orthodoxe Heleni. Ua opanihia te hooraa, e ua faaorehia te mau hohoˈa e vai ra. I te mau motu Chios, Siros, e Mykonos, no to ratou riri, ua tanina te pǔpǔ ekalesiatiko no taua mau vahi ra i te mau Bibilia i te auahi. E faaore-faahou-hia râ te huriraa Bibilia a muri aˈe.

Te anaanatae ra te hoê arii vahine i te Bibilia

I te mau matahiti 1870, ua taa i te arii vahine ra o Olga no Heleni e mea navai ore â te ite i te Bibilia o te nunaa Heleni. Ma te manaˈo e e horoa te ite i te mau Papai i te tamǎrûraa e te haumǎrû i te nunaa, ua tutava oia e ia hurihia te Bibilia ei reo ohie aˈe i to te huriraa a Vamvas.

Ma te ite-ore-hia, ua faaitoito te arii epikopo no Ateno e te upoo o te Apooraa faaroo moˈa, o Prokopios, i te arii vahine i roto i teie ohipa. I to ˈna râ aniraa i te parau faatia mana i te Apooraa faaroo moˈa, ua patoihia oia. Ua tamau râ oia, e ua faatae i te aniraa apî tei patoi-atoa-hia i te matahiti 1899. Ma te tâuˈa ore i te reira, ua faaoti oia e nenei i te tahi rahiraa Bibilia ta ˈna iho e aufau. Ua oti mai te reira i te matahiti 1900.

Mau enemi o te ore e tuu haere noa

I te matahiti 1901, ua nenei te hoê vea tuiroo no Ateno, The Acropolis, i te Evanelia a Mataio i hurihia i te reo Heleni matauhia e Aléxandhros Pállis, te hoê taata huri Bibilia e ohipa ra i Liverpool, i Beretane. E au ra e te manaˈo turai o Pállis e to ˈna mau hoa, o te ‘haapiiraa ïa i te mau Heleni’ e te “tautururaa i te nunaa ia ora mai” i te toparaa.

Ua parau te mau pǐpǐ teologia Orthodoxe e ta ratou mau orometua haapii i te huriraa e “faaoooraa i te mau taoˈa moˈa faufaa roa ˈˈe a te nunaa,” e haaviiviiraa i te Papai Moˈa. Ua nenei te patereareha no Constantinople o Joakim III, i te hoê parau mana no te patoi i te huriraa. Ua riro te mârôraa ei mârôraa poritita, e ua faaohipa-hape-hia e te mau paeau poritita e tamaˈi ra.

Ua haamata aˈera te hoê tuhaa mana o te mau vea no Ateno i te aro i te huriraa a Pállis, a parau ai i te feia e turu ra i te reira e “feia Atua ore,” e “feia taiva,” e e “feia toroa a te mau hau ěê” tei opua maite e faatahuri i te huitaata Heleni. Mai te 5 e tae atu i te 8 no Novema 1901, ma te turaihia e te mau pǔpǔ o te Ekalesia Orthodoxe Heleni o te mau roa ino i te tutuu, ua faatupu te mau pǐpǐ i te faahuehueraa i Ateno. Ua aro ratou i te mau piha ohipa a te vea ra The Acropolis, ua porote no te patoi i te aorai, ua haru i te fare haapiiraa tuatoru no Ateno, e ua titau e ia faahoˈi te hau faatere i te toroa. I te taime uˈana roa ˈˈe o te mau faahuehueraa, e vau taata tei pohe i roto i te aroraa i te nuu. Ia ao aˈe, ua titau te arii ia faahoˈi te arii epikopo o Prokopios i to ˈna toroa, e e piti mahana i muri aˈe, ua na reira te taatoaraa o te Apooraa.

Hoê avaˈe i muri aˈe, ua faahuehue faahou te mau pǐpǐ e ua tanina i te hoê huriraa a Pállis i te auahi i mua i te taata. Ua nenei ratou i te hoê parau faaoti eiaha ia operehia taua huriraa ra e ua titau i te faautuaraa teimaha no te mau tamataraa atoa mai tera a muri aˈe. Ua riro te reira ei tumu e opani ai ia faaohipahia te hoê noa ˈˈe huriraa bibilia reo Heleni apî. Auê ïa taime ino mau e!

‘E tia noa te parau a Iehova i te vairaa’

Ua faaorehia te opaniraa i te faaohipa i te Bibilia reo Heleni apî i te matahiti 1924. Mai reira mai, ua pâoa roa ino te mau tutavaraa a te Ekalesia Orthodoxe Heleni i te huna i te Bibilia i te taata. Na roto i taua taime ra, to mua roa te mau Ite no Iehova i te haapiiraa i te Bibilia i Heleni, mai i te mau fenua e rave rahi atu â. Mai te matahiti 1905 mai, ua faaohipa ratou i te huriraa a Vamvas no te tauturu e ia noaa te ite i te parau mau bibilia i te mau tausani taata reo Heleni.

I te roaraa o te mau matahiti, ua tutava te mau aivanaa e te mau orometua haapii e rave rahi ma te popou i te huri i te Bibilia i te reo Heleni apî. I teie nei, te vai ra fatata e 30 huriraa o te taatoaraa aore ra o te hoê tuhaa o te Bibilia o te taahia e te Heleni au noa. Te hoê taoˈa maitai mau i roto i te reira, o te huriraa Heleni ïa Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau, tei matara mai i te matahiti 1997 no te maitai o na taata 16 mirioni na te ao atoa nei o te parau i te reo Heleni. Na te mau Ite no Iehova taua huriraa i te Parau a te Atua ra i rave na roto i te hoê reo ohie ia taio, ia taa, e ma te pee maite i te papai tumu.

Te faaite ra te tutavaraa e huri i te Bibilia i te reo Heleni apî i te hoê parau faufaa. Te faaite maitai ra te reira e noa ˈtu te mau tutavaraa iino a te taata, ‘e tia noa te parau a Iehova i te vairaa.’—Petero 1, 1:25.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi haamaramaramaraa hau no nia ia Cyrille Loucaris, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 2000, mau api 26-9.

[Hohoˈa i te api 27]

Ua faatere o Cyrille Loucaris i te huriraa matamua i te taatoaraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano i te reo Heleni i te matahiti 1630

[Faaiteraa i te tumu]

Bib. Publ. Univ. de Genève

[Hohoˈa i te api 28]

Nau huriraa i te reo Heleni matauhia: Salamo neneihia i te matahiti: (1) 1828 a Ilarion, (2) 1832 a Vamvas, (3) 1643 a Julianus. “Faufaa Tahito” neneihia i te matahiti: (4) 1840 a Vamvas

Te arii vahine ra o Olga

[Faaiteraa i te tumu]

Mau Bibilia: National Library of Greece; Arii vahine ra o Olga: Culver Pictures

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

Gima: ia au i te parau faatia maitai a The Trustees of the Chester Beatty Library, Dublin

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 29]

Gima: ia au i te parau faatia maitai a The Trustees of the Chester Beatty Library, Dublin