Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A oaoa i te haapii o outou iho i te parau a te Atua

A oaoa i te haapii o outou iho i te parau a te Atua

A oaoa i te haapii o outou iho i te parau a te Atua

“E imi â vau i to mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.”—SALAMO 77:12.

1, 2. (a) No te aha e tia ˈi ia tatou ia faataa i te taime no te feruriruri? (b) Eaha te auraa e “feruriruri” e e “feruri”?

 EI PǏPǏ a Iesu Mesia, e tia ia tatou ia faariro i to tatou taairaa e te Atua e te mea e turai ra ia tatou ia tavini ia ˈNa ei mea faufaa roa ˈˈe. I teie râ tau, no te rahi o ta ratou ohipa, aita te rahiraa o te taata e rave ra i te taime no te feruriruri. Ua topa roa ino ratou i roto i te ohuraa o te nounou taoˈa, te hoo-hua-raa mai, e te imiraa i te faanavenaveraa haapeapea ore. E nafea tatou ia ape i taua tutavaraa faufaa ore ra? Mai ia tatou e faataa i te taime i te mau mahana atoa no te mau ohipa faufaa, mai te amuraa i te maa e te taotoraa, e tia atoa ia tatou ia faataa i te taime i te mau mahana atoa no te feruriruri i te mau ohipa a Iehova.—Deuteronomi 8:3; Mataio 4:4.

2 E faafaaea rii anei outou i te tahi taime no te feruriruri? Eaha te auraa e feruriruri? Teie te faataaraa a te hoê titionare i te taˈo ra, “e feruri na nia iho e na nia iho, e hiˈopoa i roto i te feruriraa e, hamani atu ai i te hoê manaˈo.” E teie te auraa o te taˈo ra “feruri,” “e faito i te maitai e te ino, e uiui ia ˈna iho, e faaoti e nafea.” Eaha te auraa o te reira no tatou?

3. Ua taai-tia-hia te haereraa i mua i te pae varua i te aha?

3 Na mua, e tia ia haamanaˈo mai te reira i ta te aposetolo Paulo i papai i to ˈna hoa tavini o Timoteo: “E rohi â i te taio i te parau, e te aˈo, e te haapii, e tae noa ˈtu vau. . . . E haamanaˈo [aore ra, “feruri,” MN] papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite.” Oia, te tiaturihia ra te haereraa i mua e te tupuraa, e te faaite ra te mau parau a Paulo e te vai ra te hoê taairaa piri i rotopu i te feruriraa i te mau mea pae varua e te haereraa i mua. Hoê â atoa i teie tau. No te oaoa i te haereraa i mua i te pae varua, e tia ia tatou ia “feruri” e, “eiaha e faaea,” i te mau mea i taaihia i te Parau a te Atua.—Timoteo 1, 4:13-15.

4. Eaha te mau mauhaa ta outou e nehenehe e faaohipa no te feruri tamau i te Parau a Iehova?

4 Tei ia outou e ta outou tereraa ohipa utuafare matauhia te taime maitai roa ˈˈe no te feruriruri. E rave rahi o te feruri i te hoê irava bibilia i te poipoi roa ia taio ratou i te buka iti ra E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mau mahana atoa. Oia mau, fatata e 20 000 rima tauturu i roto i te mau Betela na te ao nei o te haamata i te mahana e te hoê hiˈopoaraa 15 minuti i te irava bibilia o te mahana. Noa ˈtu e tau melo noa o te utuafare o te Betela te horoa i te hoê tatararaa i te mau poipoi atoa, e feruri te toea i tei parauhia ra e tei taiohia ra. E feruri te tahi atu mau Ite i te Parau a Iehova a haere ai i ta ratou ohipa. E faaroo ratou i te mau ripene o te Bibilia e o te mau vea ra Te Pare Tiairaa e A ara mai na! e vai ra i te tahi mau reo. E na reira te mau vahine e rave rahi ia rave ratou i ta ratou ohipa i te fare. Oia mau, te pee ra ratou i te papai salamo ra o Asapha tei parau e: “E haamanaˈo na vau i te ohipa a Iehova: e manaˈo â vau i te ohipa taa ê i tahito ra. E imi â vau i to mau ohipa atoa ra, e paraparau â vau i ta oe i rave ra.”—Salamo 77:11, 12.

E hopoi mai te huru feruriraa tano i te mau faahopearaa maitatai

5. No te aha e tia ˈi ia riro te haapiiraa o tatou iho ei mea faufaa?

5 I to tatou nei tau apî o te afata teata, te video, e o te matini roro uira, ua topatopa rahi roa te ohipa taioraa. Eiaha ia na reira i roto i te mau Ite no Iehova. Inaha hoi, e au te taioraa bibilia i te hoê taura ora e taai ra ia tatou ia Iehova. Tau tausani matahiti aˈenei, ua mono Iosua ia Mose ei aratai ia Iseraela. Ia noaa ia ˈna te haamaitairaa a Iehova, i tia na ia Iosua ia taio i te Parau a te Atua no ˈna iho. (Iosua 1:8; Salamo 1:1, 2) Te titau-noa-hia râ te reira i teie tau. No te iti râ i te haereraa i te haapiiraa, e fifi paha te tahi pae i te taio aore ra mea rohirohi na ratou te reira. No reira, eaha te nehenehe e tauturu mai ia hinaaro tatou e taio e e faahohonu i te Parau a te Atua? E itehia mai te pahonoraa i roto i te Maseli 2:1-6 (MN), te tahi mau parau a te arii Solomona. A hohora na i ta outou Bibilia e a taio na i teie mau irava. E tauaparau atu ai tatou i te reira.

6. Eaha to tatou huru feruriraa i mua i te ite i te Atua, e tia ˈi?

6 Na mua, te ite ra tatou i teie aˈoraa: “E tau tamaiti, ia farii mai oe i ta ˈu nei parau, e ia vaiiho maite i ta ˈu parau i pihai iho ia oe; ia fariu mai i to tariˈa i te paari; e ia imi to aau i te [haroaroaraa] ra; . . .” (Maseli 2:1, 2) Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie mau parau? Tei ia tatou taitahi te hopoia e faahohonu i te Parau a te Atua. A tapao na i te manaˈo ra “ia farii mai oe i ta ˈu nei parau.” Mea faufaa te parau ra “ia” no te mea aita te rahiraa o te taata e tâuˈa ra i te Parau a te Atua. Ia oaoa tatou i te haapiiraa i te Parau a te Atua, e tia ia tatou ia farii ma te aau tae i te mau parau a Iehova e ia poihere atu mai te hoê taoˈa maitai aita tatou e hinaaro ra ia moe. Eiaha roa ˈtu tatou ia vaiiho e ia poˈi roa tatou aore ra ia haapao noa i te ohipa matauhia o te mau mahana atoa a haamata ˈtu ai i te tâuˈa ore i te Parau a te Atua, e peneiaˈe i te feaa ˈtu.—Roma 3:3, 4.

7. I te mau taime atoa e nehenehe ai, no te aha e tia ˈi ia tatou ia haere e ia faaroo maitai i te mau putuputuraa Kerisetiano?

7 Te ‘fariu mau ra anei tatou i te tariˈa’ e faaroo maitai ia vauvauhia te Parau a te Atua i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano? (Ephesia 4:20, 21) Te ‘imi ra anei to tatou aau’ i te haroaroaraa? E ere paha te taata orero i te mea aravihi roa, ia faaohipa râ oia i te Parau a te Atua, e au ia ˈna ia faaroo maitai atu tatou. Papu maitai, no te haapao maitai atu i te paari o Iehova, e tia ia tatou ia haere i te mau putuputuraa Kerisetiano atoa i te mau taime atoa e nehenehe ai. (Maseli 18:1) A feruri na i te inoino ahiri te hoê taata i mairi i te putuputuraa i roto i te piha i nia i Ierusalema i te Penetekose 33 T.T.! Noa ˈtu e e ere ta tatou mau putuputuraa i te mea taa ê mai tera, e tauaparauhia râ te Bibilia, ta tatou buka tumu. E riro ïa te mau putuputuraa atoa ei mea maitai i te pae varua no tatou ia faaroo maitai tatou e ia apee i te taioraa i roto i ta tatou Bibilia.—Ohipa 2:1-4; Hebera 10:24, 25.

8, 9. (a) Eaha te titauhia no te haapii o tatou iho? (b) E nafea outou ia faaau i te faufaa o te auro i te maramarama i te parau a te Atua?

8 Teie to muri mai mau parau a te arii paari ra: “Ia titau hua oe i te [maramarama], e ia faateitei i to reo ia noaa te [haroaroaraa] ra; . . .” (Maseli 2:3) Eaha te huru feruriraa ta teie mau parau e faaite maira? Papu maitai, te hinaaro aau tae ia maramarama i te Parau a Iehova! Te na ô maira hoi ia anaanatae i te haapii ma te fa ia noaa te haroaroaraa eaha to Iehova hinaaro. E titau iho â ïa te reira i te tutavaraa e e aratai te reira ia tatou i nia i to muri mai mau parau e faahohoˈaraa a Solomona.—Ephesia 5:15-17.

9 Te na ô râ oia e: “Ia imi hua oe ia ˈna [te maramarama] mai te ario ra, e ia paheru hua oe ia ˈna, mai te taoˈa hunahia ra; . . .” (Maseli 2:4) Te haamanaˈo maira te reira i te mau ohipa eruraa maere a te taata tei imi i te roaraa o te mau senekele i te mau metara parauhia e mea maitatai oia te ario e te auro. Ua taparahi te taata i te taata no te auro. Ua imi noa te tahi i te reira i to ratou oraraa taatoa. Eaha râ hoi te faufaa mau o te auro? Ahiri outou i moe i roto i te hoê medebara e e pohe ra i te poihâ, eaha ta outou e maiti: te hoê tâpû auro aore ra te hoê hapaina pape? Eaha râ te itoito i to te taata imiraa i te auro ma to ˈna faufaa huru rapaeau noa e te tauiui noa! * Ia hau atu â tatou i te itoito i te imiraa i te paari, te haroaroaraa e te maramarama o te Atua e i to ˈna hinaaro! Eaha râ hoi te mau maitai e noaa mai i taua maimiraa ra?—Salamo 19:7-10; Maseli 3:13-18.

10. Eaha te noaa ia tatou ia faahohonu tatou i te Parau a te Atua?

10 Te na ô râ te vauvauraa parau a Solomona e: “E ite ïa oe i te mǎtaˈu ia Iehova, e noaa ïa ia oe te ite i te Atua.” (Maseli 2:5) E manaˈo maere mau tera—e noaa ia tatou te taata hara nei “te ite i te Atua,” o Iehova, te Fatu e Arii o te ao taatoa! (Salamo 73:28; Ohipa 4:24) Ehia senekele to te mau philosopho e tei parauhia e feia paari o teie nei ao tamataraa i te faataa i te mau mea hohonu o te oraraa e o te ao nui. Aita râ i noaa ia ratou “te ite i te Atua.” No te aha? Noa ˈtu e te vai noa ra te reira ahia ˈtura tausani matahiti i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia, ua parau ratou e mea papaˈu roa e no reira, aita ratou i farii e i maramarama i te reira.—Korinetia 1, 1:18-21.

11. Eaha te tahi mau maitai e noaa i te haapiiraa o tatou iho?

11 Teie te tahi atu faaitoitoraa ta Solomona i haamahiti: “O Iehova hoi tei horoa mai i te paari, e no roto i to ˈna vaha te [ite e te haroaroaraa].” (Maseli 2:6) E horoa maitai Iehova ma te aau tae i te paari, te ite e te haroaroaraa i te taata atoa e hinaaro ra e imi i te reira. Papu mau e e rave rahi tumu e poihere ai tatou i te haapiiraa o tatou iho i te Parau a te Atua, noa ˈtu e e titau mau te reira i te tutavaraa, te haavîraa e te haapaeraa. Te vai nei hoi ta tatou Bibilia neneihia e aita tatou i titauhia ia papai rima faahou atu, mai ta te tahi pae i rave i te tau tahito ra!—Deuteronomi 17:18, 19.

Ia au to tatou haerea ia Iehova

12. Na te aha e turai ia tatou ia tapi i te ite i te Atua, e tia ˈi?

12 No te aha tatou e haapii ai o tatou iho? No te riro anei ei mea maitai aˈe ia vetahi ê? No te faaiteite anei i te ite rahi aˈe? Oia mau, no te riro anei ei faatoro Bibilia aravihi? Eita. Ta tatou fa, o te riroraa ïa ei Kerisetiano o te haere, te parau, te faaohipa, o te ineine noa i te tauturu ia vetahi ê, ma te varua haumârû e au i to te Mesia. (Mataio 11:28-30) Ua faaara te aposetolo Paulo e: “E teoteo . . . tei te ite, area te aroha e faarahi ïa i te maitai.” (Korinetia 1, 8:1) No reira, e tia ei haerea haehaa to tatou mai ta Mose i faaite i to ˈna parauraa ia Iehova e: “E faaite mai oe ia ˈu i ta oe ravea: ia ite au ia oe, ia tiahia vau e oe ra.” (Exodo 33:13) Oia, e tia ia tatou ia hinaaro i te ite no te faaoaoa i te Atua, eiaha no te haamaere i te taata. Te hinaaro ra tatou e riro ei tavini haehaa o te au te haerea i te Atua. E nafea e raea ˈi taua fa ra?

13. Eaha te titauhia no te riro ei tavini e au te haerea i te Atua?

13 Ua aˈo Paulo ia Timoteo e nafea ia faaoaoa i te Atua: “E faaitoito ia vai maite â oe i mua i te aro o te Atua ma te itehia mai, ei rave ohipa aita e haamaraa, e te tia hoi i te tufa i te parau mau ra.” (Timoteo 2, 2:15) No roto mai te parau ra “te tia . . . i te tufa” i te hoê ihoparau Heleni e “faaafaro i te tâpûraa” te auraa tumu, aore ra ‘e tâpû afaro.’ (Kingdom Interlinear) Ia au i te tahi mau aivanaa, te faahiti ra te reira i te manaˈo o te hoê taata paoti ahu e tâpû ra i te ahu ia au i te hoê hohoˈa, o te hoê taata faaapu e arote ra i te hoê aua, e te vai ra ˈtu â. Noa ˈtu te ohipa, te faahopearaa, o te hoê ïa mea hape ore, aore ra afaro. Te manaˈo, oia hoi, no te riro ei tavini farii-maitai-hia o te au te haerea i te Atua, i tia na ia Timoteo ia “faaitoito” e ia papu e te au ra ta ˈna haapiiraa e to ˈna haerea i te parau mau.—Timoteo 1, 4:16.

14. Ia nafea ta tatou haapiiraa o tatou iho ia ohipa i nia i ta tatou e rave ra e e parau ra?

14 Tera atoa te manaˈo o Paulo i to ˈna faaitoitoraa i te mau hoa Kerisetiano i Kolosa ‘ia au to ratou haerea ia Iehova i te mau mea atoa e mauruuru ai ra’ na roto i te ‘faatupuraa i te mau ohipa maitatai e te faarahiraa i te ite mau i te Atua.’ (Kolosa 1:10) I ǒ nei, te taai ra o Paulo i te haerea e au ia Iehova i te ‘faatupuraa i te mau ohipa maitatai’ e oia atoa i te ‘faarahiraa i te ite mau i te Atua.’ Te auraa ra, te mea faufaa na Iehova, e ere noa ïa mai te aha tatou ia haafaufaa i te ite, mai te aha atoa râ tatou ia pee maite i te Parau a te Atua i roto i ta tatou e rave ra e e parau ra. (Roma 2:21, 22) E tia ïa ia ohipa ta tatou haapiiraa o tatou iho i nia i to tatou feruriraa e to tatou haerea ia hinaaro tatou e faaoaoa i te Atua.

15. E nafea tatou ia paruru e ia haavî i to tatou feruriraa e to tatou mau manaˈo?

15 I teie tau, te opua maite ra Satani e faaore i to tatou ea pae varua na roto i te faatupuraa i te hoê aroraa i roto i te feruriraa. (Roma 7:14-25) No reira, e tia ia tatou ia paruru e ia haavî i to tatou feruriraa e to tatou mau manaˈo ia au to tatou haerea i to tatou Atua, o Iehova. Ta tatou mauhaa, o ‘te ite ïa i te Atua,’ o te tia ia ‘faatîtî i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra.’ E tumu â ïa e haapao maitai ai tatou i te haapiiraa bibilia i te mau mahana atoa no te mea te hinaaro ra tatou e faaore i te mau manaˈo miimii e te au i te tino mai roto atu i to tatou feruriraa.—Korinetia 2, 10:5.

Mau tauturu ia maramarama tatou

16. E nafea tatou e faufaahia ˈi ia haapii mai Iehova ia tatou?

16 E hopoi mai te haapiiraa a Iehova i te mau maitai pae varua e pae tino. E ere i te teologia hotu ore e te nanonano ore. No reira, te taio nei tatou e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isaia 48:17) E nafea Iehova ia aratai ia tatou na te eˈa maitai? Na mua, te vai ra ta ˈna Parau faauruahia, te Bibilia Moˈa. O ta tatou buka tumu tera, i reira tatou e imi tamau ai i te haamaramaramaraa. No reira e mea maitai ai ia faaroo maitai i te mau putuputuraa Kerisetiano ma te hohora i te Bibilia. E nehenehe e itehia te mau faahopearaa maitatai o te reira na roto i te aamu o te eunuka Etiopia i roto i te Ohipa pene 8.

17. Eaha tei tupu no te eunuka Etiopia, e eaha ta te reira e faaite ra?

17 Ua riro te eunuka Etiopia i te haapaoraa ati Iuda. I tiaturi na oia i te Atua ma te aau rotahi, e te haapii ra oia i te mau Papai. A tere ai oia na nia i to ˈna pereoo, te taio ra oia i te papai a Isaia i to Philipa hororaa mai i pihai iho ia ˈna e uiraa e: “Te ite na oe i ta oe e taio ra?” Mea nafea to te eunuka pahonoraa? “Eaha vau e ite ai, ahiri e taata te faaite mai ia ˈu ra? e ua parau maira oia ia Philipa e paiuma i nia, parahi ai raua atoa.” Tauturu atura o Philipa tei arataihia ra e te varua moˈa, i te eunuka ia maramarama i te parau tohu a Isaia. (Ohipa 8:27-35) Eaha ta te reira e faaite ra? Eita e navai ia taio tatou noa iho i te Bibilia. Te faaohipa ra Iehova, na roto i to ˈna varua, i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari no te tauturu mai ia maramarama tatou i ta ˈna Parau i te taime mau. E nafea te reira e ravehia ˈi?—Mataio 24:45-47; Luka 12:42.

18. E nafea te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari ia tauturu mai ia tatou?

18 Noa ˈtu e ua faataahia te pǔpǔ tavini ei mea “haapao maitai e te paari,” aita Iesu i parau e eita roa ˈtu ratou e hape. E mau Kerisetiano tia ore noâ to roto i teie pǔpǔ taeae faatavaihia haapao maitai. Noa ˈtu te manaˈo maitai roa ˈˈe, e nehenehe â ratou e hape, mai te mau taata mai ia ratou, no te senekele matamua, tei hape i te tahi taime. (Ohipa 10:9-15; Galatia 2:8, 11-14) Mea maitai râ te manaˈo e turai ra ia ratou, e te faaohipa ra Iehova ia ratou no te horoa mai i te mau buka tauturu haapiiraa bibilia o te patu i to tatou faaroo i te Parau a te Atua e i ta ˈna mau parau fafau. Te tauturu matamua no te haapiiraa o tatou iho ta te tavini i horoa mai, o te huriraa ïa Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau. Te vai ra te reira i teie nei, ei taatoaraa aore ra ei tuhaa, i na reo e 42, e 114 mirioni tei neneihia. E nafea tatou ia faaohipa ˈtu ma te maitai i roto i ta tatou haapiiraa o tatou iho?—Timoteo 2, 3:14-17.

19. Eaha te tahi mau tuhaa o te Traduction du monde nouveau—avec notes et références e mea faufaa i roto i te haapiiraa o tatou iho?

19 A rave na i te hiˈoraa o te huriraa Les Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau—avec notes et références. I roto, te vai ra te mau irava faahororaa, te mau nota i raro i te api, te hoê tuhaa faatuatiraa poto ei “Index des mots bibliques” e ei “Index des notes,” e te hoê tuhaa hau o te puohu e 43 tumu parau, tae noa ˈtu i te tahi mau hohoˈa fenua e mau tapura. Te vai atoa ra te “Introduction,” e te mau faataaraa i roto no te mau papai e rave rahi i faaohipahia no teie huriraa hoê roa o te Bibilia. Ua hurihia te reira i te hoê reo e taa ohie ia outou, a haamatau maitai i teie mau tuhaa e a faaohipa ˈtu. Atira noa ˈtu, o te Bibilia te haamataraa o ta tatou porotarama haapiiraa, e maoti te Traduction du monde nouveau, te vai ra ta tatou te hoê huriraa o te haamahitihiti maitai i te iˈoa o te Atua e i te faatereraa a te Basileia o te Atua.—Salamo 149:1-9; Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10.

20. Eaha te mau uiraa no nia i te haapiiraa o tatou iho e titau ra i te pahonoraa i teie nei?

20 I teie nei, e ui paha ïa tatou e: ‘Eaha ˈtu â te tauturu ta tatou e hinaaro e maramarama ai tatou i te Bibilia? E nafea tatou ia faataa i te taime no te haapiiraa o tatou iho? E nafea tatou ia faariro i ta tatou haapiiraa ei mea maitai atu â? Ia nafea ta tatou haapiiraa ia ohipa i nia ia vetahi ê, e tia ˈi?’ E hiˈopoa te tumu parau i muri nei i teie mau tuhaa faufaa roa o to tatou haereraa i mua Kerisetiano.

[Nota i raro i te api]

^ Mai te matahiti 1979 mai, ua tauiui te faufaa o te auro i roto mai i te moni rahi roa ˈˈe e 850 dala Marite te faito e 31 tarama i te matahiti 1980 e te moni mâmâ roa ˈˈe e 252,80 dala Marite i te matahiti 1999.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te auraa e “feruriruri” e e “feruri”?

• Eaha to tatou haerea i mua i te faahohonuraa i te Parau a te Atua, e tia ˈi?

• Na te aha e turai ia tatou ia haapii o tatou iho, e tia ˈi?

• Eaha ta tatou mau buka tauturu haapiiraa bibilia?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

No te mau melo o te utuafare o te Betela, e faaitoitoraa i te pae varua te haamataraa i te mau mahana atoa na roto i te hiˈopoaraa i te hoê irava bibilia

[Hohoˈa i te api 15]

E nehenehe e haafaufaa i te taime na roto i te faarooraa i te mau ripene bibilia a tere ai na nia i te faurao

[Hohoˈa i te api 16]

Ua haa puai e ua haa maoro te taata e ia noaa te auro. I teihea faito outou e tutava ˈi i te faahohonu i te Parau a te Atua?

[Faaiteraa i te tumu]

Courtesy of California State Parks, 2002

[Hohoˈa i te api 17]

E taoˈa faufaa te Bibilia o te nehenehe e aratai atu i te ora mure ore ra