Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Ia au i te Apokalupo 20:8, e tia anei ia manaˈo e mea rahi roa ino o te haavarehia e Satani i te tamataraa hopea?

Te faataa ra te Apokalupo 20:8 i te aroraa hopea a Satani i te taata e faaea ra i nia i te fenua i te hopea o na tausani matahiti faatereraa a te Basileia o te Mesia. No Satani, te na ô ra te irava e: “E reva oia e haavare haere i te taata e parahi i na otia e maha o te fenua nei, ia Goga e ia Magoga, e ope mai ia ratou i te tamaˈi: e e riro ratou mai te one tahatai ra i te rahi ia taio ra.”

Noa ˈtu te mau haereraa i mua o te mau ravea e te mau mauhaa a te ihi, aitâ i itehia ˈtura ehia rahiraa “one tahatai” e vai ra. No reira, e nehenehe e parauhia e e numera taa ore ta taua parau ra e faataa ra. O te auraa anei râ ïa e e numera rahi roa ino, eita e pau ia taio, aore ra e numera itea ore noa anei e te huru rahi râ?

I roto i te Bibilia, te faaohipahia ra te parau ra “mai te one tahatai ra” na roto i te mau ravea huru rau. Ei hiˈoraa, i roto i te Genese 41:49, te taio nei tatou e: “Pue maite aˈera te sitona ia Iosepha mai te one tahatai ra; e aita ˈtura oia i taio i taua maa ra i te rahi; aita aˈera e tia ia taio.” I ǒ nei, te onoonohia ra i nia i te mea e eita e tia ia taio. Oia atoa, ua parau Iehova e: “Mai to nia i te raˈi e ore e hope ia taio ra, e mai te one tahatai e ore e tia ia faito ra; mai te reira to ˈu faarahi i te huaai o tau tavini ra o Davida.” Mai te fetia i te raˈi e te one tahatai i te papu e eita e tia ia taio, e papu atoa e e faatupu Iehova i ta ˈna parau fafau ia Davida.—Ieremia 33:22.

E pinepine, e au te parau ra “te one tahatai” i te hoê mea huru rahi. Te haapeapea rahi roa ra te mau Iseraela i Gilagala no te nuu Philiseti tei putuputu i Mikamasa “mai te one tahatai ra te rahi.” (Samuela 1, 13:5, 6; Mau tavana 7:12) E “ua horoa mai te Atua i te haapao maitai e te ite ia Solomona, e mea rahi; e te mahora rahi o te aau, mai te one tahatai ra.” (Mau arii 1, 4:29) Noa ˈtu te rahi o te mau mea e paraparauhia ra, te vai ra iho â râ te otia.

E nehenehe atoa te parau ra “te one tahatai” e au i te hoê numera ite-ore-hia ma te ore e faahiti i to ˈna rahi. Ua parau Iehova ia Aberahama e: “E faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra.” (Genese 22:17) I to ˈna tapitiraa i teie parau fafau i nia i te mootua o Aberahama oia o Iakoba, ua faaohipa Iehova i te parau ra “te huˈa repo o te fenua nei” ta Iakoba i faahiti faahou mai “te one tahatai.” (Genese 28:14; 32:12) A tupu ai te mau mea, ma te ore e taio ia Iesu Mesia, ua taea te “huero” o Aberahama 144 000 ta Iesu i parau te “nǎnǎ iti.”—Luka 12:32; Galatia 3:16, 29; Apokalupo 7:4; 14:1, 3.

Eaha ta tatou e haapii mai na roto i teie mau hiˈoraa? Oia hoi, eita noa te parau ra “mai te one tahatai ra” e au i te hoê numera otia ore e te rahi roa ino; eita atoa e faaohipa-noa-hia no te faataa i te hoê mea faito rahi roa. E pinepine, e au te reira i te hoê numera itea ore e te huru rahi râ. E nehenehe ïa e manaˈo e e riro te pǔpǔ orure hau o te paturu atu ia Satani i roto i ta ˈna aroraa hopea i te nunaa o te Atua, eiaha ei mea rahi roa ino, ei mea huru rahi râ no te faatupu i te haamǎtaˈuraa. Aita râ te numera i itehia ˈtura i teie nei.