Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapiiraa o tatou iho o te faaineine mai ia riro ei orometua haapii aravihi

Te haapiiraa o tatou iho o te faaineine mai ia riro ei orometua haapii aravihi

Te haapiiraa o tatou iho o te faaineine mai ia riro ei orometua haapii aravihi

“E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite. E ara ia oe, e ta oe e haapii ra.”—TIMOTEO 1, 4:15, 16.

1. Eaha te parau mau no nia i te tau e te haapiiraa o tatou iho?

 “E TAU to te mau mea atoa nei,” o ta te Bibilia ïa e parau ra i roto i te Koheleta 3:1. E parau mau atoa te reira no te haapiiraa o tatou iho. No te taata e rave rahi, mea fifi ia feruri i te mau mea pae varua aita anaˈe e tano ra te taime aore ra te vahi. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te hoê mahana ohiparaa rohirohi e te hoê tamaa-maitai-raa i te ahiahi, e hinaaro anei outou e haapii, mai te peu iho â râ e te faafaaea maitai ra outou i nia i te hoê parahiraa mǎrû i mua i te afata teata? Eita paha ïa. Eaha ïa te ravea? Papu maitai, e tia ia tatou ia maiti afea e ihea e haapii ai ma te fa e ia hoona hope ta tatou tutavaraa.

2. E pinepine, eaha te taime maitai roa ˈˈe no te haapii o tatou iho?

2 E rave rahi o te manaˈo e no ratou, te taime maitai roa ˈˈe no te haapii, i te poipoi roa ïa, te ara maitai anaˈe ra ratou. E faaohipa te tahi atu i te taime faafaaearaa i te avatea no te haapii rii. A tapao na e te faahitihia ra te taime no te mau ohipa pae varua faufaa i roto i te mau hiˈoraa i muri nei. Ua papai Davida, arii no Iseraela i tahito ra e: “[I te poipoi, ia faaroo vau i to aau aroha]; te tiaturi nei hoi au ia oe. E faaite mai oe ia ˈu i tau eˈa ia haere ra; te faaaraara ˈtu nei au i tau [nephe] ia oe.” (Salamo 143:8; MN) Ua faaite te peropheta Isaia i te mauruuru mai tera i to ˈna parauraa e: “Ua horoa mai te Fatu ra o Iehova ia ˈu i te arero o te feia ite, ia tia ia ˈu ia parau atu i te parau au i tei rohirohi ra. Te faaara nei oia i tera poipoi, i tera poipoi, te faaara nei oia i tau tariˈa, ia haapao vau mai te taata e haapii ra.” Te manaˈo, oia hoi e tia ia tatou ia haapii e ia faatupu i te taairaa piri e Iehova ia itoito maitai to tatou feruriraa, aita e hiˈoraa eaha te taime.—Isaia 50:4, 5; Salamo 5:3; 88:13.

3. Eaha te mau huru tupuraa e au no te haapii maitai?

3 Te tahi atu mea e maitai ai te haapiiraa, eiaha tatou ia maiti i te parahiraa aore ra te tofa mǎrû roa ˈˈe. E ere tera i te ravea e vai ara maitai ai. Ia haapii tatou, e tia ia itoito to tatou feruriraa, e au ra hoi e e mea ê roa te noaa mai ia parahi tatou ma te au roa. Mea maitai atoa te maniania ore e aita anaˈe e faanevanevaraa no te haapii e te feruriruri. Eita e noaa te faahopearaa maitatai ia tamata tatou i te haapii a taˈi ai te radio, te afata teata, aore ra a maniania ˈi te tamarii. I to Iesu hinaaroraa e feruriruri, ua haere atu oia i te hoê vahi maniania ore. Ua faaite atoa oia e mea faufaa ia imi i te hoê vahi moemoe no te pure.—Mataio 6:6; 14:13; Mareko 6:30-32.

Te haapiiraa o tatou iho o te faaineine mai no te pahono

4, 5. E nafea te buka rairai ra Titau e riro ai ei tauturu maitai?

4 E mauruuru tatou no ta tatou haapiiraa o tatou iho ia faaohipa tatou i te mau tauturu haapiiraa bibilia rau no te faahohonu atu â i te hoê tumu parau, ia na reira iho â râ tatou no te pahono i te mau uiraa haavare ore a te hoê taata. (Timoteo 1, 1:4; Timoteo 2, 2:23) Ei haamataraa, e rave rahi feia apî o te haapii i te buka rairai ra Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? * e vai ra i teie nei i na reo e 261. E papai ohie tera e te tano maitai râ tei niuhia i nia noa i te Bibilia. E tauturu te reira i te taata taio ia taa oioi eaha te mau titauraa a te Atua no te haamoriraa mau. No to ˈna râ nainai, aita i faahohonu-roa-hia te tumu parau taitahi i roto. Ia faahiti ta outou piahi o te Bibilia i te mau uiraa aau tae no nia i te tahi mau tumu parau bibilia e tauaparauhia ra, e nafea outou ia imi i te haamaramaramaraa bibilia hau o te pahono i ta ˈna mau uiraa?

5 No te feia te vai ra te CD-ROM Watchtower Library na roto i to ratou reo, e naea ohie ia ratou te haamaramaramaraa e rave rahi i nia i te hoê matini roro uira. Eaha râ ïa no te feia aita ta ratou teie mauhaa? E hiˈopoa anaˈe e piti tumu parau i tauaparauhia i roto i te buka rairai ra Titau e hiˈo atu ai e nafea tatou ia maramarama ˈtu â e ia tia ia pahono maite atu â—mai te peu iho â râ e e faahiti te hoê taata i te mau uiraa mai teie, O vai te Atua, e mai te aha mau na te huru o Iesu?—Exodo 5:2; Luka 9:18-20; Petero 1, 3:15.

O vai te Atua?

6, 7. (a) Eaha te uiraa e hiti mai no nia i te Atua? (b) Eaha te mea faufaa roa aita te hoê ekalesiatiko i faahiti i roto i ta ˈna oreroraa parau?

6 No nia te Haapiiraa 2 o te buka rairai ra Titau i te uiraa faufaa roa ra, O vai te Atua? E haapiiraa tumu tera no te mea eita ta te hoê taata e nehenehe e haamori i te Atua mau ia ore oia ia ite ia ˈNa aore ra peneiaˈe ia feaa oia i to ˈNa vai-mau-raa. (Roma 1:19, 20; Hebera 11:6) Teie râ, te tiaturi ra te taata na te ao nei i te mau hanere manaˈo no nia i te tiaraa o te Atua. (Korinetia 1, 8:4-6) E pahonoraa taa ê ta te mau philosophia faaroo atoa no te reira tumu parau. I roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, no te rahiraa o te mau haapaoraa, e Toru tahi te Atua. Ua vauvau te hoê ekalesiatiko Marite rahi i te hoê oreroraa parau teie te upoo parau, “Ua ite anei outou i te Atua?,” aita râ oia i faahiti noa ˈˈe i te iˈoa o te Atua noa ˈtu e ua rave oia i te tahi taime i te mau irava i roto i te mau Papai Hebera. Ua rave iho â ïa oia i te hoê huriraa o te Bibilia tei faaohipa i te taˈo auraa rau ra “Fatu” e ere hoi i te hoê iˈoa, eiaha râ Iehova aore ra Yahweh.

7 E manaˈo faufaa roa ta taua ekalesiatiko ra i ere i to ˈna faahitiraa i te Ieremia 31:33, 34 (V.C.J.S.): “E ore te taata e haapii faahou i tona taata tupu, e te taata i tona taeae, i te naôraa e: A ite oe i te Fatu [Hebera, A ite oe ia Iehova], e ite hoi ratou paatoa iaˈu, mai tei nainai, mai tei rahi atoa ra, te na reira maira te Fatu [Hebera, Iehova].” Aita te iˈoa taa maitai o te Atua, oia o Iehova, to roto i te huriraa ta ˈna i rave.—Salamo 103:1, 2.

8. Na te aha e faataa ra i te faufaaraa e faaohipa i te iˈoa o te Atua?

8 Te faataa ra te Salamo 8:9 no te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaohipa i te iˈoa o Iehova: “E to matou Atua, e Iehova! ua teitei to oe iˈoa e ati noa ˈˈe te mau fenua atoa nei!” A faaau i te reira e teie: “E te Fatu, to matou Fatu e, E aha ra te rahi o to oe ioa e ati noa ˈˈe te ao atoa nei!” (Irava 10, V.C.J.S.) Teie râ, mai tei faahitihia i roto i to mua ˈtu tumu parau, e noaa ia tatou “te ite i te Atua” ia vaiiho tatou i ta ˈna Parau ia turama ia tatou. Teihea râ tauturu haapiiraa bibilia o te pahono mai i ta tatou mau uiraa no nia i te faufaaraa o te iˈoa o te Atua?—Maseli 2:1-6.

9. (a) Eaha te papai e tauturu mai ia faataa i te faufaaraa e faaohipa i te iˈoa o te Atua? (b) Mea nafea to te feia huri e rave rahi faatura-ore-raa i te iˈoa o te Atua?

9 E nehenehe tatou e rave i te buka rairai ra Te iˈoa o te Atua e vai noa e a muri noa ˈtu, tei hurihia i na reo e 69. * Te faaite maitai ra te tuhaa ra “Te iˈoa o te Atua—to ˈna auraa e to ˈna tuuraa reo” (mau api 6-11) e te itehia ra Na reta Hebera e maha, fatata e 7 000 taime i roto i te mau papai Hebera tahito. Ua tatara râ te pǔpǔ ekalesiatiko e te feia huri a te haapaoraa ati Iuda e a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te reira ma te opua mau mai roto i te rahiraa o ta ratou mau Bibilia. * E nafea ratou e nehenehe ai e parau e ite i te Atua e e fanaˈo i te taairaa auhia e oia ia ore ratou e tiaoro ia ˈna i to ˈna iˈoa? Maoti to ˈna iˈoa mau e taa ˈi ia tatou eaha ta ˈna mau opuaraa e o vai oia. Hau atu â, eaha te faufaaraa o te tuhaa o te hohoˈa pure a Iesu e na ô ra e “e to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa” ia ore te iˈoa o te Atua e faaohipahia?—Mataio 6:9; Ioane 5:43; 17:6.

O vai o Iesu Mesia?

10. E nafea e taa maitai ai ia tatou te oraraa e te taviniraa a Iesu?

10 “O vai o Iesu Mesia?,” o te Haapiiraa 3 ïa o te buka rairai ra Titau. Na roto noa e ono paratarafa, te horoa ra te reira i te hoê haapotoraa no nia ia Iesu, nohea mai oia, e te tumu i haere mai ai oia i te ao nei. Teie râ, mai te peu e te hinaaro ra outou i te aamu taatoa o to ˈna oraraa, aita ˈtu buka maitai aˈe—taa ê atu i te mau Evanelia iho—i Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei e vai ra i na reo 111. * I roto i teie buka, ua tuatapapahia te oraraa e te mau haapiiraa a te Mesia ia au i na Evanelia e maha. No nia na pene 133 i te mau ohipa i tupu i roto i te oraraa e te taviniraa a Iesu. Ei ravea ê e ma te tatuhaa, e nehenehe ta outou e hiˈo i te buka 2 o te Étude perspicace, i raro aˈe i te upoo parau ra “Jésus Christ.”

11. (a) Eaha te mea e taa ê ai te tiaturiraa a te mau Ite no Iehova no nia ia Iesu? (b) Eaha te tahi mau irava bibilia o te patoi maitai ra i te haapiiraa o te Toru tahi, e eaha te papai o te tauturu mai i te reira paeau?

11 I roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te mârôhia ra no nia ia Iesu e o oia anei “te Tamaiti a te Atua” e oia atoa “te Atua Tamaiti”—te auraa ra, te mârôhia ra i ta te Catéchisme de l’Église catholique e parau ra “te parau aro tumu o te faaroo Kerisetiano,” te Toru tahi. Ma te taa ê i te mau haapaoraa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano, e tiaturi te mau Ite no Iehova e na te Atua o Iesu i poiete, e ere râ o o ˈna te Atua. Te vai ra te hoê tauaparauraa maitai roa i teie tumu parau i roto i te buka rairai ra E tia anei ia tiaturi i te Toru Tahi? tei hurihia i na reo e 95. * I roto i te mau irava e rave rahi i faaohipahia no te patoi i te haapiiraa o te Toru tahi, te vai ra te Mareko 13:32 e te Korinetia 1, 15:24, 28.

12. Eaha ˈtu â te uiraa e tia ia tatou ia haapao maitai atu?

12 Te faataa ra te mau tauaparauraa i nia nei no nia i te Atua e ia Iesu Mesia i te mau ravea e haapii ai tatou o tatou iho ma te fa e tauturu e ia noaa te ite mau i te feia aita i matau i te parau mau bibilia. (Ioane 17:3) Eaha râ ïa no tei riro ei melo o te amuiraa Kerisetiano e rave rahi matahiti i teie nei? Noa ˈtu to ratou puea ite bibilia, e tia anei â ia haapao maitai ratou i ta ratou haapiiraa o ratou iho i te Parau a Iehova?

Eaha hoi ‘e ara tamau ai’?

13. Eaha te manaˈo hape o te tahi pae i te haapiiraa o tatou iho?

13 Ua haamatau te tahi pae tei riro ei melo o te amuiraa e rave rahi matahiti i teie nei, i te tiaturi noa i te ite bibilia tei noaa ia ratou i to ratou tau matahiti matamua ei Ite no Iehova. Mea ohie ia feruri e: “Aita e faufaa ia haapii rahi au mai te feia tiahou aˈe. Inaha hoi e e rave rahi taime to ˈu taioraa i te Bibilia e te mau papai bibilia i te roaraa o te mau matahiti.” E au iho â ïa e te na ô ra tatou e: “Aita e faufaa ia haapao maitai au i te amu maitai i te maa i teie nei, a hiˈo na paˈi i te rahiraa maa ta ˈu i amu na mua ˈˈe.” Ua ite tatou e e titau tamau te tino, no te vai maitai e te itoito, i te mea maitai no roto i te maa tei faaineine-maitai-hia. E parau mau atu â ïa no te atuaturaa i to tatou ea e to tatou puai pae varua!—Hebera 5:12-14.

14. No te aha e tia ˈi ia tatou ia ara maitai tamau noa ia tatou iho?

14 E tia ïa ia tatou paatoa, mea maoro anei to tatou haapiiraa i te Bibilia aore ra aita, ia haapao i te aˈoraa a Paulo ia Timoteo, e tiaau paari hoi oia e e hopoia hoi ta ˈna i taua taime ra: “E ara ia oe, e ta oe e haapii ra; e tamau maite â i te reira: tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.” (Timoteo 1, 4:15, 16) No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapao maitai i te aˈoraa a Paulo? A haamanaˈo na, ua faaite atoa Paulo e e tia ia tatou ia patoi i “te mau ravea paari a te Diabolo” e i “te mau varua iino i te reva nei.” E ua faaara te aposetolo Petero e ‘te imi ra te Diabolo i te taata e pau ia ˈna,’ e e nehenehe taua “taata” ra e riro ei hoê o tatou. E e nehenehe to tatou mauruuru-noa-raa ia tatou iho e riro ei ravea mau ta ˈna e imi ra.—Ephesia 6:11, 12; Petero 1, 5:8.

15. Eaha to tatou paruru pae varua, e e nafea tatou ia atuatu atu?

15 Eaha ïa to tatou paruru? Te haamanaˈo maira te aposetolo Paulo e: “A rave hoi outou i te haana tamaˈi atoa a te Atua ra, ia tia ia outou ia patoi atu i te enemi i te mahana ino ra, e tia roa aˈera ïa, ia mau â.” (Ephesia 6:13) E ere noa tei to ˈna maitai i te omuaraa, tei te atuatu-tamau-raa atoa râ, e ohipa maitai ai taua haana tamaˈi pae varua taatoa ra. No reira, e tia ia amui atoa mai taua mauhaa taatoa ra no ǒ mai i te Atua ra, i te ite apî i te Parau a te Atua. Te faaite ra te reira i te faufaaraa e faaapî noa i to tatou maramaramaraa i te parau mau ta Iehova e heheu na roto i ta ˈna Parau e te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. Mea faufaa roa te haapiiraa tamau o tatou iho i te Bibilia e te mau papai bibilia no te atuatu i to tatou haana tamaˈi pae varua.—Mataio 24:45-47; Ephesia 6:14, 15.

16. Eaha ta tatou e nehenehe e rave e ia papu e mea paari maitai to tatou “paruru ra o te faaroo”?

16 Te haamahitihiti ra Paulo i te hoê tuhaa faufaa roa o to tatou haana tamaˈi paruru oia hoi “te paruru ra o te faaroo” no te haafariu ê e te tupohe i te mau ihe auahi a Satani oia te mau pariraa haavare e te mau haapiiraa apotata. (Ephesia 6:16) Mea faufaa roa ïa ia hiˈopoa tatou mai te aha te paari o to tatou paruru o te faaroo e eaha te mau mea e rave no te atuatu e te haapaari atu. E tia ia outou ia ui, ei hiˈoraa: ‘E nafea vau ia faaineine i te haapiiraa bibilia tahebedoma i Te Pare Tiairaa? Ua navai anei to ˈu haapiiraa e tia ˈi ia ˈu ia “faaaraara ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai” na roto i te horoaraa i te mau pahonoraa feruri-maitai-hia i te putuputuraa? E hohora anei au i te Bibilia e taio i te mau irava i horoahia e aita râ i faahiti-roa-hia? Te faaitoito ra anei au ia vetahi ê na roto i te paraparauraa ma te aau tae i roto i te mau putuputuraa?’ Mea etaeta ta tatou maa varua, e e hinaarohia ia haamǎrû maitai atu e faufaa-roa-hia ˈi tatou.—Hebera 5:14; 10:24.

17. (a) Eaha te taoˈa taero ta Satani e faaohipa ra no te tamata i te tuino i to tatou ea pae varua? (b) Eaha te ravea e faaore ai i te taoˈa taero a Satani?

17 Ua ite Satani i te mau paruparu o te tino hara, e mea rave huna roa ta ˈna mau ravea paari. Hoê o te mau ravea e puai ai to ˈna mana ino, mea na roto ïa i te raveraa e ia raea ohie roa te hohoˈa faufau i nia i te afata teata, te Internet, te video, e te mau mea neneihia. Ua vaiiho te tahi mau Kerisetiano ia upootia teie taoˈa taero i nia i ta ratou mau paruru tei paruparuhia, e ua faatupu te reira i te ereraa i te mau fanaˈoraa taa ê i roto i te amuiraa aore ra i te tahi mau faahopearaa iino atu â. (Ephesia 4:17-19) Eaha te ravea e faaore ai i te taoˈa taero a Satani? Eiaha tatou ia tuutuu i te haapiiraa bibilia o tatou iho, ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano, e te haana tamaˈi taatoa a te Atua. Maoti te reira mau mea atoa e tia ˈi ia tatou ia faataa ê i te maitai i te ino e ia riri i te mea e ririhia e te Atua.—Salamo 97:10; Roma 12:9.

18. E nafea ‘te ˈoˈe a te varua’ ia tauturu mai i roto i ta tatou aroraa pae varua?

18 Ia tapea noa tatou i ta tatou peu matauhia te haapii-tamau-raa i te Bibilia, eita noa tatou e fanaˈo i te paruru paari o to tatou ite mau i te Parau a te Atua, i te aravihi atoa râ i te aro maoti ‘te ˈoˈe a te varua ra o te parau a te Atua.’ E ‘ooi rahi hoi to te parau a te Atua i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupû-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te [nephe] e te [varua], e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.’ (Ephesia 6:17; Hebera 4:12; MN) Ia aravihihia tatou i te faaohipa i taua “ˈoˈe” ra, ia farerei noa ˈtu tatou i te faahemaraa, eita ïa tatou e vare i tei au ra e mea atâta ore, aore ra e mea au roa, e e faataa tatou i te reira mai te hoê marei pohe a te varua ino ra. E tauturu mai to tatou puea ite e to tatou maramaramaraa i te Bibilia ia patoi i te mea ino e ia rave i te mea maitai. E tia ïa ia tatou paatoa ia ui ia tatou iho e: ‘Mea ooi anei ta ˈu ˈoˈe, aore ra mea tutae auri? Mea fifi anei na ˈu ia haamanaˈo i te mau irava bibilia o te nehenehe e haapaari i ta ˈu ˈoˈe?’ E tapea anaˈe i ta tatou peu matauhia e te maitai o te haapiiraa i te Bibilia o tatou iho e ia patoi maite tatou i te Diabolo.—Ephesia 4:22-24.

19. Eaha te mau maitai e noaa mai ia haapao maitai tatou i te haapiiraa o tatou iho?

19 Ua papai Paulo e: “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa, ei faahaparaa, ei faatitiaifaroraa i te mau mea, ei aˈoraa ma te parau-tia ra, ia aravihi roa te taata no te Atua, ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa ra.” Ia haapao maitai tatou i ta Paulo i parau ia Timoteo, e nehenehe tatou e haapaari i to tatou iho ea pae varua e, e manuïa ˈtu â ta tatou taviniraa. E nehenehe te mau matahiapo e te mau tavini tauturu maitai i te pae varua e riro ei mea faufaa ˈtu â no te amuiraa, e e nehenehe tatou paatoa e vai aueue ore noa i roto i te faaroo.—Timoteo 2, 3:16, 17, MN; Mataio 7:24-27.

[Nota i raro i te api]

^ Te mea matauhia, ia oti i te hoê taata no anaanatae noa maira i te haapii i te buka rairai ra Titau, e haere oia i nia i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, tei nenei-anaˈe-hia e te mau Ite no Iehova. E tauturu te mau manaˈo e horoahia ra i ǒ nei ia faaore i te mau faataupupuraa i te haereraa i mua i te pae varua.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova. Te feia te vai ra ta ratou te Étude perspicace des Écritures na roto i to ratou reo, e nehenehe ïa e hiˈo i te buka 1, i te upoo parau ra “Jéhovah.”

^ Mea faahiahia te tahi mau Bibilia Paniora e no Catalogne no te mea ua huri ratou i Na reta Hebera e maha ei “Yavé,” “Yahveh,” “Jahvè,” e ei “Jehová.”

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te mau huru tupuraa e maitai ai te haapiiraa o tatou iho?

• Eaha te ohipa hape e rave-pinepine-hia e te feia huri Bibilia e rave rahi no nia i te iˈoa o te Atua?

• Eaha te mau irava bibilia ta outou e faaohipa no te patoi i te haapiiraa o te Toru tahi?

• Eaha te tia ia tatou ia rave no te paruru ia tatou iho i te mau ravea paari a Satani, noa ˈtu e ua riro tatou ei Kerisetiano mau e rave rahi matahiti i teie nei?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Ia maitai te haapiiraa o outou iho, e hinaarohia te vahi e tano e ia iti roa ino te maniania

[Hohoˈa i te api 23]

Mea ooi anei ta outou “ˈoˈe” aore ra mea tutae auri?