Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te horoaraa hau aˈe i tei maraa

Te horoaraa hau aˈe i tei maraa

Te horoaraa hau aˈe i tei maraa

“E NEHENEHE outou e parau e e taata taparu vau; aita e fifi. Te taparu nei au i te moni no Iesu.” Te haapapu ra tera mau parau taa maitai a te hoê tia Porotetani i te mârôraa no nia i te moni a te haapaoraa. E au ra e te manuïa ra te haapaoraa faanahohia i te ora na nia noa i te moni rahi e noaa mai. Mea titauhia ia aufau i te mau rave ohipa, mea titauhia ia patu e ia atuatu i te mau hiero, mea titauhia ia aufau i te mau ohipa pororaa evanelia. E nafea e noaa mai ai te moni e hinaarohia?

O te ahururaa te pahonoraa a te mau ekalesia e rave rahi. * “O te aufauraa i te ahururaa te ravea a te Atua no te aufau i te mau haamâuˈaraa a to ˈNa basileia i nia i te fenua,” ia au ïa i te poro evanelia ra o Norman Robertson. “Na ˈNa tera ravea faaravairaa faufaa e nehenehe atu ai e poro i te Evanelia.” Ma te haama ore i te haamanaˈo i to ˈna mau taata i ta ratou hopoia e horoa, te parau roa ra oia e: ‘E ere te aufauraa i te ahururaa i te hoê ohipa e rave no te mea e maraa ia outou. E ohipa teie o te auraro. Ia ore outou e aufau i te ahururaa, te ofati roa ra ïa outou i ta te Atua mau faaueraa. Te taviri ra ïa outou i te moni.’—Tithing—God’s Financial Plan.

E parau paha te rahiraa o outou e e tuhaa te horoaraa no te haamoriraa Kerisetiano. Teie râ, e peapea anei outou, e huru ê atoa paha ia ani-noa-hia mai te moni? Te pari ra te taata teologia Beresilia ra o Inácio Strieder i te mau ekalesia i te faaaufauraa i te ahururaa ei ravea “no te faaafaro i te mau fifi o ta ratou faanahoraa” e te faataa ra i tera mau peu ei “mea tia ore, mea ino, e ei hape i te pae teologia.” Te parau ra oia e te faahopearaa, oia ïa “te manaˈo ra te feia aita ta ratou e ohipa, te mau vahine ivi, te feia e fare pê to ratou, e te feia aita i ite i te feruri maitai, e ua faarue te Atua ia ratou e mea titauhia ïa ia horoa rahi roa ratou na ‘te taata poro’ a ere ai to ratou iho utuafare i te maa.”

E ui paha outou ia outou iho e: ‘Te faaohipa maitai ra anei te mau ekalesia o te faaaufau ra i te ahururaa i te Papai? Aore ra e nehenehe anei te tahi mau haapaoraa e faariaria i te nǎnǎ na roto i te utua a te Atua no te eiâ ˈtu? E hinaaro iho â anei te Atua ia horoa tatou hau aˈe i tei maraa ia tatou, mai ta te tahi pae e parau ra?’

[Nota i raro i te api]

^ Ua faataahia te ahururaa mai te 10 % o te moni ohipa taatoa a te hoê taata.