Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau ô e hopoi mai i te oaoa

Te mau ô e hopoi mai i te oaoa

Te mau ô e hopoi mai i te oaoa

NA GENIVAL, o te faaea ra i te hoê oire veve i te pae apatoerau hitia o te râ o Beresilia, e faatamaa i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii maoti ta ˈna moni ohipa haihai ei tiai i te fare maˈi. Noa ˈtu to ˈna fifi, ua horoa noa o Genival i te ahururaa. “I te tahi taime, e poia to ˈu utuafare,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra a tapea ˈi i to ˈna opu, “ua hinaaro râ vau e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na te Atua, noa ˈtu eaha te haapaeraa e titauhia.”

I muri aˈe i to ˈna ereraa i ta ˈna ohipa, ua tamau noa Genival i te aufau i ta ˈna ahururaa. Ua aˈo ta ˈna orometua ia ˈna ia tamata i te Atua na roto i te horoaraa i te hoê ô rahi. Ua haapapu atu te orometua e mea papu e e horoa mai te Atua i te hoê haamaitairaa rahi roa. Ua faaoti atura Genival e hoo i to ˈna fare e e horoa i te moni e noaa mai na te ekalesia.

E ere o Genival anaˈe teie e horoa nei ma te aau haavare ore. Mea rahi te feia veve roa o te horoa noa nei i te ahururaa no te mea ua haapii ta ratou mau ekalesia ia ratou e e titauraa bibilia te reira. Tera iho â anei?

Te ahururaa e te Ture

Te faaueraa e horoa i te ahururaa, e tuhaa ïa o te Ture ta te Atua ra o Iehova i horoa i na opu 12 o Iseraela i tahito ra a 3 500 e tiahapa matahiti aˈenei. Ua faaue taua Ture ra e horoa i te ahururaa o te hotu o te fenua e o te maa o te raau e te ahururaa o te nǎnǎ ei tufaa na te opu o Levi no te turu i ta ratou ohipa e rave ra i te sekene.—Levitiko 27:30, 32; Numera 18:21, 24.

Ua haapapu Iehova i te mau Iseraela e e ere te Ture ‘i te mea itea ore e ratou.’ (Deuteronomi 30:11) A haapao maite noa ˈi ratou i ta Iehova mau faaueraa, tae noa ˈtu i te horoaraa i te ahururaa, e pue noa ta ratou maa ia au i ta ˈna i fafau. E ei parururaa, ua faaherehere-noa-hia te tahi atu ahururaa i te mau matahiti atoa, o te faaohipahia ia putuputu te nunaa no ta ratou mau oroa faaroo. I reira ïa ‘te taata ěê, te otare, e te vahine ivi’ e amu ai e ia fiu.—Deuteronomi 14:28, 29; 28:1, 2, 11-14.

Aita te Ture i faataa eaha te utua ia ore ia horoahia te ahururaa, teie râ, tei raro aˈe te Iseraela atoa i te hoê faaheporaa morare etaeta, oia hoi e turu i te haamoriraa mau na roto i teie ravea. Inaha, ua faahapa Iehova i te mau Iseraela o tei ore i tâuˈa i te ahururaa i te tau o Malaki ra ma te ‘haru i te ahururaa o ta ˈna taoˈa e ta ˈna mau ô.’ (Malaki 3:8) E nehenehe anei e faatae i te hoê â faahaparaa i te mau Kerisetiano aita e horoa ra i te ahururaa?

E feruri anaˈe na. Eita te mau ture o te hoê fenua e au i te tahi atu fenua. Ei hiˈoraa, eita te ture o te faahepo ra i te taata i Beretane ia faahoro i te pae aui e au i te feia faahoro pereoo i Farani. Oia atoa no te ture e titau ra i te ahururaa, e tuhaa ïa o te hoê faufaa tei faaauhia i rotopu noa i te Atua e te nunaa Iseraela. (Exodo 19:3-8; Salamo 147:19, 20) O te mau Iseraela anaˈe tei raro aˈe i taua ture ra.

Hau atu â, noa ˈtu e eita roa ˈtu te Atua e taui, e taui ta ˈna mau titauraa i te tahi taime. (Malaki 3:6) Te parau roa ra te Bibilia e ua “paraihia,” aore ra ua “faaorehia,” te Ture e ‘te parau e rave i te ahuru’ na roto i te pohe tusia o Iesu i te matahiti 33 T.T.—Kolosa 2:13, 14; Ephesia 2:13-15; Hebera 7:5, 18.

Te mau ô a te mau Kerisetiano

Teie râ, e hinaaro-noa-hia te mau ô no te turu i te haamoriraa mau. Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia riro ‘ei ite e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.’ (Ohipa 1:8) A maraa ˈi te numera o te feia faaroo, ua hinaaro-atoa-hia ïa te mau orometua haapii e te mau tiaau Kerisetiano no te tere na te mau amuiraa e faaitoito atu. Mea titauhia ia haapao i te mau vahine ivi, te mau otare, e te tahi atu feia rii i te tahi taime. Mea nafea to te mau Kerisetiano no te senekele matamua aufauraa i te mau haamâuˈaraa?

I te area matahiti 55 T.T., ua faataehia te hoê aniraa i te mau Kerisetiano e ere i te ati Iuda i Europa e i Asia Iti no te tauturu i te amuiraa veve i Iudea. I roto i ta ˈna mau rata i te amuiraa no Korinetia, te faataa ra te aposetolo Paulo e nafea tera ohiraa “taoˈa aufau na te feia moˈa” e faanahohia ˈi. (Korinetia 1, 16:1) E maere paha outou i ta te mau parau a Paulo e faaite ra no nia i te horoaraa ô a te mau Kerisetiano.

Aita te aposetolo Paulo i taparuparu hua i te mau hoa faaroo e horoa. Inaha, ‘ua parau onoono’ te mau Kerisetiano no Makedonia i roto i ‘te veve e te pohe rahi,’ ia ‘rave oia i te taoˈa ra e ia tuu atu i taua taoˈa ra i te feia moˈa ra.’—Korinetia 2, 8:1-4.

Oia mau, ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano taoˈa rahi o Korinetia e pee i to ratou mau taeae aau horoa no Makedonia. Noa ˈtu râ, ia au i te hoê buka, ‘aita oia i faahepo, ua ani maori râ oia, ua parau, ua faaitoito, aore ra ua titau manihini. Eita to Korinetia e horoa ma te aau tae e te mahanahana ahiri ratou i faahepohia.’ Ua ite Paulo e ‘o te taata horoa noa ta te Atua e hinaaro,’ eiaha te taata o te horoa “ma te nounou, e mai te mea e no te titau.”—Korinetia 2, 9:7.

Na te faaroo rahi, te ite rahi e te here mau i te mau hoa Kerisetiano e turai i to Korinetia ia horoa ma te aau tae.—Korinetia 2, 8:7, 8.

‘Ta ˈna i opua i roto i to ˈna iho aau’

Aita Paulo i faataa ehia rahiraa aore ra ehia i nia i te hanere, ua parau noa râ oia e i ‘te mahana matamua o te hebedoma ra, e vaiiho ratou atoa i te tahi pae moni i roto i te vairaa ra, ia au i ta te Atua haamanuïaraa ia ratou ra.’ (Na matou i papai faahipa; Korinetia 1, 16:2) Na roto i te faanahoraa e te faaherehere-tamau-raa i te tahi tino moni, eita ïa to Korinetia e faahepohia ia horoa ma te nounou aore ra ma te horuhoru ia tae mai Paulo. Na te Kerisetiano taitahi e faaoti ehia ta ˈna e horoa, oia hoi ‘ta ˈna i opua i roto i to ˈna iho aau.’—Korinetia 2, 9:5, 7.

No te ooti rahi, mea titauhia ïa ia ueue rahi to Korinetia. Aita roa ˈtu i parauhia ia ratou ia horoa hau aˈe i tei maraa ia ratou. ‘Eiaha outou ia teimaha,’ ta Paulo ïa i haapapu ia ratou. E ‘fariihia te mau ô ia au i ta te taata i noaa eiaha i tei ore i noaa ia ˈna ra.’ (Korinetia 2, 8:12, 13; 9:6) I muri aˈe, ua faaara te aposetolo i roto i te hoê rata e: ‘O te taata aore i hamani maitai i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.’ (Timoteo 1, 5:8) Aita Paulo i faaitoito ia ratou ia horoa i te mau ô o te ofati i teie faaueraa tumu.

E mea faufaa ia tiaau Paulo i te ohiraa “taoˈa aufau na te feia moˈa” e hinaaro ra i te tauturu. Aita tatou e taio ra i roto i te mau Papai e ua faanaho Paulo aore ra te tahi atu mau aposetolo i te ohiraa taoˈa aufau aore ra ua fanaˈo ratou i te ahururaa no te aufau i ta ratou iho taviniraa. (Ohipa 3:6) Ua mauruuru noa Paulo i te fanaˈo i te mau ô a te mau amuiraa, ua ape maite râ oia i te ‘faateimaha’ i to ˈna mau taeae.—Tesalonia 1, 2:9; Philipi 4:15-18.

Te mau ô horoa noa i teie mahana

Papu maitai, i te roaraa o te senekele matamua, ua horoa noa te mau pǐpǐ a te Mesia i te mau ô, eiaha te ahururaa. Teie râ, e ui paha outou e e ravea maitai noa anei teie no te aufau i te pororaa i te parau apî maitai e no te rave maitai i te mau Kerisetiano e hinaaro ra i te tauturu.

A hiˈo na i teie tupuraa. I te matahiti 1879, ua parau roa te feia nenei o teie vea e “e ore roa ˈtu” ratou “e ani e e taparu i te turu a te taata.” Ua haafifi anei tera faaotiraa i te mau tutavaraa a te mau Ite no Iehova e haaparare i te parau mau bibilia?

I teie mahana, te opere nei te mau Ite i te mau Bibilia, te mau buka Kerisetiano, e te tahi atu mau papai i roto e 235 fenua. I te omuaraa, ua operehia e 6 000 numera o Te Pare Tiairaa, te hoê vea haapiiraa bibilia, na roto hoê reo i te avaˈe. I muri mai, ua neneihia tataipiti vea i te avaˈe e hau atu i te 24 000 000 numera na roto 146 reo. No te faanaho i ta ratou ohipa haapiiraa bibilia i te ao nei, ua patu aore ra ua hoo mai te mau Ite i te mau amaa i roto 110 fenua. Hau atu â, ua patu ratou tau tausani vahi putuputuraa e fare tairururaa rarahi atoa no te farii i te feia e hinaaro ra e faahohonu atu â i te Bibilia.

Noa ˈtu e e haapao na mua ratou i te mau hinaaro pae varua o te taata, eita te mau Ite no Iehova e tâuˈa ore i te mau hinaaro materia o te mau hoa faaroo. Ia faaruru to ratou mau taeae i te mau faahopearaa o te tamaˈi, te aueueraa fenua, te paurâ, e te vero, e haaviti ratou i te hapono i te raau, te maa, te ahu, e te tahi atu mau mea e hinaarohia. Na te mau ô a te mau Kerisetiano e a te mau amuiraa e aufau i teie mau mea.

Mea maitai te horoa-tamau-noa-raa i te mau ô e e mâmâ atoa te feia rii, mai ia Genival, tei faahitihia aˈenei. Auaˈe Maria, te hoê tavini taime taatoa Ite no Iehova, i farerei ia Genival, hou oia a hoo ai i to ˈna fare. “Ua faaora tera aparauraa i to ˈu utuafare i te fifi rahi faufaa ore,” ta Genival ïa e haamanaˈo ra.

Ua itea mai ia Genival e aita te ohipa a te Fatu i taaihia i te ahururaa. Inaha, e ere faahou te horoaraa i te ahururaa i te hoê titauraa bibilia. Ua haapii oia e e haamaitaihia te mau Kerisetiano ia horoa noa ratou, aita râ ratou e faahepohia ra ia horoa hau aˈe i tei maraa ia ratou.

Te ite ra Genival i te oaoa mau na roto i te horoa-noa-raa i te mau ô. Teie ta ˈna e parau ra: “E nehenehe au e horoa 10 % aore ra eita, te oaoa nei râ vau i ta ˈu ô, e ua papu ia ˈu e te oaoa atoa ra Iehova.”

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 6]

Ua haapii anei te mau Metua matamua o te Ekalesia i te ahururaa?

“Na te feia taoˈa i rotopu ia tatou e tauturu i te feia rii . . . E horoa teie feia navai e te aau tae i ta te melo taitahi e manaˈo ra e mea tano.”—Première apologie, Justin, area matahiti 150 T.T.

“Ua horoa iho â te mau ati Iuda i te ahururaa o ta ratou mau taoˈa i faataahia na ˈNa, e faataa râ te mau Kerisetiano i ta ratou mau taoˈa atoa no te mau opuaraa a te Fatu, . . . mai tera vahine ivi taoˈa ore o tei tuu pauroa i ta ˈna taoˈa rii i roto i te vairaa taoˈa a te Atua.”—Contre les hérésies, Irénée de Lyon, area matahiti 180 T.T.

“Ia itehia te tahi vairaa taoˈa i ǒ tatou, eiaha tatou e haama i te hooraa ˈtu i te haapaoraa. E horoa te melo taitahi i te hoê tino moni haihai i te mau avaˈe atoa; mai te peu noa râ e e hinaaro o ˈna e e tia ia ˈna: aita hoi e faaheporaa; na ˈna e faaoti.”—Apologétique, Tertullien, area matahiti 197 T.T.

“A aano ai te Ekalesia e a fa mai ai te mau pu e rave rau, mea titauhia ia haamau i te tahi mau ture no te turu tamau ma te tano i te pǔpǔ ekalesiatiko i te pae moni. No te Ture Tahito i fariihia ˈi te aufauraa i te ahururaa . . . E au ra e ua papaihia te ture taa maitai matamua roa ˈˈe no nia i taua parau ra i roto i te rata a te mau epikopo o tei ruru na i Tours i te matahiti 567 e i roto i te mau [ture rii] a te Apooraa no Mâcon i te matahiti 585.”—The Catholic Encyclopedia.

[Faaiteraa i te tumu]

Moni paari, i nia i te pae aui: Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

E hopoi mai te horoa-noa-raa i te mau ô i te oaoa

[Hohoˈa i te api 7]

Na te mau ô horoa noa e aufau i te ohipa pororaa, te ohipa tauturu ru, e te paturaa i te mau vahi putuputuraa