Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A hiˈo i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua

A hiˈo i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua

A hiˈo i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua

I NEW YORK, i te Hau Amui no Marite, e mahana maitai e te mahanahana te 14 no Tetepa 2002. I taua mahana ra, ua ruru te hoê nahoa nunaa rau e 6 521 i te Pu haapiiraa no Patterson e i te tahi atu na fare e piti a te mau Ite no Iehova o te tuhaa fenua. Ua ruru te nahoa no te faatuiteraa o te 113raa o te piha no Gileada, te Haapiiraa bibilia a te Taiete Watch Tower. No 14 fenua mai te mau piahi e i na avaˈe e pae i mahemo, ua faaineinehia ratou no te tavini ei mitionare i na fenua 19 i reira ratou e tonohia ˈi.

Na Carey Barber, i te 98raa o to ˈna matahiti e e melo o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova, i peretiteni i te porotarama. Ua haamanaˈo oia i te tufaa fatata e 60 matahiti a te Haapiiraa no Gileada, o tei faaineine tau tausani no te taviniraa mitionare. Ua parau Taeae Barber e: “E tano ia parau e no ǒ mai te mau faahopearaa maitatai roa i ta ratou faaineineraa hau. I te tanoraa, tau hanere tausani feia haehaa i te fenua atoa tei pûpû i to ratou oraraa na Iehova e tei farii i ta ˈna haamoriraa mau e ta ˈna taviniraa moˈa no te mea ua tauturu te mau mitionare i faaineinehia ia ratou.”

Hou a haere ai i Gileada, mea rahi o te mau piahi tei faaite i te anaanatae e faaaano i ta ratou taviniraa. Ua haapii te tahi nau hoa faaipoipo i te reo Mandarin hoê matahiti tiahapa i te maoro, ia nehenehe raua e farerei i te huiraatira rahi Tinito i ǒ raua i Kanada. Ua haapii te tahi atu nau hoa faaipoipo i te reo Albanais e reva ˈtura i Albanie no te haapao i te anaanatae i te Bibilia e maraa ra i reira. Te tahi atu mau piahi tei haere i Gileada, no Honegeria ïa, no Guatemala, e no te Repupirita Dominicaine, nau fenua ta ratou i tere atu no te mea e te hinaaro-rahi-hia ra te mau orometua haapii i te Parau a te Atua.

I teie nei, hou a reva ˈi e tavini i Afirika, i Europa Hitia o te râ, i Marite Apatoa e no Ropu, e i Asia Hitia o te râ, ua faaitoitohia te mau piahi atoa ia tâuˈa i te Atua i roto i te mau mea atoa ta ratou e rave.

A hiˈo i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua

I muri aˈe i ta ˈna omuaraa parau, ua vaiiho Taeae Barber i te parahiraa ia Maxwell Lloyd, melo o te Tomite amaa no te Hau Amui. Ua vauvau oia i te manaˈo tumu “A hiˈo i te mau mea atoa ia au i te manaˈo o te Atua.” Ua huti Taeae Lloyd i te ara-maite-raa i nia i na hiˈoraa o Davida e o Iesu, te Tamaiti a te Atua. (Samuela 1, 24:6; 26:11; Luka 22:42) I muri aˈe i te haamanaˈoraa i te mau piahi e ua faaineine ta ratou haapiiraa i te Bibilia e pae avaˈe ia ratou ia hiˈo i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua, ua ui te taeae orero e: “Ia haapii outou i te Bibilia e te taata o ta outou tuhaa fenua apî, e tauturu anei outou ia ratou ia feruri i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua?” E no nia i te aˈoraa ia vetahi ê, ua parau oia i te mau piahi e: “Eiaha e parau e, ‘I to ˈu manaˈo, te feruri nei au . . .’ A tauturu maori râ ia ratou ia taa eaha te manaˈo o te Atua. Ia na reira outou, e riro ïa outou ei haamaitairaa mau no te feia ta outou e farerei i roto i ta outou tuhaa fenua apî.”

O Gerrit Lösch to muri iho e e melo oia o te Tino aratai. A vauvau ai oia i te manaˈo tumu “Tei pihai iho vau ia outou,” ua huti oia i te ara-maite-raa i nia i to Iehova parauraa e rave rahi taime i ta ˈna mau tavini haapao maitai e, ‘Tei pihai iho vau ia oe.’ (Genese 26:23, 24; 28:15; Iosua 1:5; Ieremia 1:7, 8) I to tatou tau, tera atoa to tatou tiaturiraa ia Iehova mai te peu e e haapao maitai noa tatou. Ua faaite Taeae Lösch e: “Te haapeapea ra anei outou mai te peu e e itea mai te taata e hinaaro e haapii i te Bibilia? A haamanaˈo, ua parau Iehova e, ‘Tei pihai iho vau ia oe.’ Te haapeapea ra anei outou e e navai anei ta outou mau mea materia? Ua parau Iehova e: ‘E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.’” (Hebera 13:5) Ua faaoti Taeae Lösch ma te haamanaˈo i te mau piahi e ua fafau Iesu e ei pihai iho oia i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ.—Mataio 28:20.

“E itea anei ia outou to outou panaˈonaˈo ore i roto i te mau tamataraa uˈana?” o te manaˈo tumu ïa a Lawrence Bowen, orometua haapii no Gileada. Ua parau oia e no na tumu parau i faahitihia i Edene, ua faaruru te feia atoa o tei hinaaro e haamori ia Iehova anaˈe ra i te fifi e i te mau tamataraa uˈana i te tahi taime. Ua faaitoito oia i te mau piahi ia pee i to Iesu hiˈoraa, o tei ite i te panaˈonaˈo ore mau ma te turui roa i nia ia Iehova e ma te farii i te mau tamataraa uˈana ta Iehova i faatia ia maitai roa te auraro o ta ˈna Tamaiti. (Hebera 5:8, 9) E nehenehe Iehova e faaauhia i te hoê tamâ auro o te faatano maitai i te ǎhu no te tamâ i te mea viivii. Oia mau, e horoa mai te faaroo i tamata-uˈana-hia i te panaˈonaˈo ore rahi aˈe i te auro i tamâhia. No te aha? “No te mea e nehenehe te faaroo i haamaitaihia e faaû i te mau tamataraa atoa,” ta Taeae Bowen ïa i parau, “e ineine atu ai tatou i te mau papu e tae noa ˈtu i ‘te hopea.’”—Mataio 24:13.

Ua ui Mark Noumair, te tahi atu orometua haapii no Gileada, e: “E riro anei outou ei mea herehia?” Ua niuhia ta ˈna manaˈo tumu i nia i te Samuela 1, 2:26, o te faataa ra ia Samuela mai tei “herehia mai e Iehova e te taata atoa.” I muri aˈe i te hiˈopoaraa i to Samuela hiˈoraa, ua parau Taeae Noumair, o tei tavini ei mitionare 10 tiahapa matahiti i Afirika, e: “E nehenehe outou atoa e riro ei mea herehia e te Atua ma te haapao maitai noa i te ohipa ta ˈNa i horoa ˈtu. Ua horoa ˈtu oia i te hoê taviniraa mitionare faufaa roa.” Ua faaitoito atura Taeae Noumair i te piha ia hiˈo i ta ratou taviniraa mai te hoê hopoia moˈa no ǒ mai i te Atua ra e ia farii i te manaˈo o te Atua i roto i te raveraa i ta ratou hopoia.

I te roaraa o te haapiiraa no Gileada, ua fanaˈo te mau piahi e rave rahi taime maitatai i te mau hopea hebedoma no te faaite i “te peu taa ê a te Atua” tei faataahia i roto i te Bibilia, i te taata o te tuhaa fenua. (Ohipa 2:11) Inaha, ua nehenehe ratou e paraparau no nia i teie mau mea na roto hoê ahuru reo taa ê. Ua uiui o Wallace Liverance, te tahi atu orometua haapii no Gileada, i te tahi mau piahi o tei faatia i to ratou mau tupuraa i raro aˈe i te manaˈo tumu “E turai ‘te mau peu taa ê a te Atua’ i te taata ia ohipa.” Ua parau oia e: “I te Penetekose, ua turai te varua i te feia i roto i te piha i nia ra ia paraparau no nia i ‘te peu taa ê a te Atua.’ Te ohipa ra tauâ varua ra i teie mahana i nia i te mau tavini haapao maitai atoa a te Atua.” Ua turai-atoa-hia te tahi pae ia haapii i te mau reo apî no te poro i te taata e rave rahi atu â.

Aˈoraa tauturu e hiˈo ai i te mau mea ia au i te manaˈo o te Atua

I muri aˈe i te mau oreroraa parau matamua, ua uiui o Gary Breaux e o William Young, na melo o te utuafare o te Betela no te Hau Amui, i te tahi mau melo o te mau tomite amaa taa ê i te mau fenua, i reira te mau mitionare e tavini ai e te tahi atoa nau hoa faaipoipo e 41 matahiti i teie nei to raua haaraa ei mitionare. Ua parau hoê e: “E faaea maoro atu â te feia eita e titau i te oraraa fanaˈo. E tiatonu ratou i te tumu i haere ai ratou. Ua ite ratou e ua haere ratou e poro i te parau apî maitai e e tauturu i te taata ia ite ia Iehova.”

Ua faaoti David Splane, te tahi atu melo o te Tino aratai, i te porotarama na roto i te manaˈo tumu “Eita outou e haere i te vahi atea!” Eaha te auraa o ta ˈna parau, ia hiˈohia e e tonohia na piahi e 46 e ati aˈe te fenua nei? Ua faataa oia e: “Noa ˈtu teihea outou i nia i te fenua, tei roto noâ outou i te fare o te Atua a haapao maitai noa ˈi outou.” Oia, te tavini nei te mau Kerisetiano haapao maitai atoa, noa ˈtu teihea ratou, i roto i te hoê tuhaa o te hiero rahi pae varua, aore ra fare, o te Atua o tei ohipa mai i te bapetizoraahia Iesu i te senekele matamua. (Hebera 9:9) Mea mahanahana mau â no te feia atoa i ruru mai ia ite e tei pihai iho Iehova i ta ˈna mau tavini haapao maitai atoa i nia i te fenua! Mai ia Iehova i haapao ia Iesu a vai ai oia i te fenua nei, te haapao atoa ra ïa Oia ia tatou paatoa e i ta tatou taviniraa ia ˈNa, noa ˈtu teihea tatou. No reira, i te pae o te haamoriraa, aita roa ˈtu tatou i atea te tahi i te tahi e ia Iehova e ia Iesu.

I muri aˈe i te faahitiraa i te mau aroharaa no te ao atoa mai, te faaiteraa i te mau tuhaa fenua e terehia ˈtu, e te taioraa i te hoê rata a te piha o te faaite ra i te mauruuru no te haapiiraa i fanaˈohia i Gileada, ua faaoti te peretiteni i te porotarama ma te hoê faaitoitoraa. Ua faaitoito oia i te mau mitionare apî ia tamau maite i ta ratou ohipa maitai e ia oaoa i roto i ta Iehova taviniraa.—Philipi 3:1.

[Tumu parau tarenihia i te api 23]

PARAU FAATAA O TE PIHA

Rahiraa fenua e tia to ratou: 14

Rahiraa fenua e terehia ˈtu: 19

Rahiraa piahi: 46

Faito matahiti au noa: 35,0

Rahiraa matahiti au noa i roto i te parau mau: 17,2

Rahiraa matahiti au noa i roto i te taviniraa taime taatoa: 13,7

[Hohoˈa i te api 24]

Te 113raa o te piha no Gileada, te Haapiiraa bibilia a te Taiete Watch Tower

I roto i te tapura iˈoa i raro nei, a taio i te mau anairaa mai mua e haere atu i muri, e te mau iˈoa mai te pae aui e haere atu i te pae atau.

(1) Ligthart, M.; Hosoi, S.; Berktold, A.; Liem, C.; Aoki, J. (2) Baglyas, J.; Bouqué, S.; Bossi, A.; Alton, J.; Escobar, I.; Escobar, F. (3) Stoica, A.; Stoica, D.; Freimuth, S.; Karlsson, M.; LeBlanc, R. (4) Bianchi, R.; Bianchi, S.; Kaminski, L.; Joseph, L.; Paris, S.; LeBlanc, L. (5) Paris, M.; Skidmore, B.; Horton, J.; Horton, L.; Skidmore, G. (6) Liem, B.; Alton, G.; Quirici, E.; Langlois, M.; Steininger, S.; Aoki, H. (7) Langlois, J.; Steininger, M.; Bossi, F.; Kaminski, J.; Bouqué, J.; Ligthart, E.; Hosoi, K. (8) Baglyas, J.; Quirici, M.; Karlsson, L.; Freimuth, C.; Berktold, W.; Joseph, R.