Eaha to roto?

Tapura tumu parau

To Iesu fanauraa mea nafea e no te aha

To Iesu fanauraa mea nafea e no te aha

To Iesu fanauraa mea nafea e no te aha

“EAHA ïa!” Mea rahi te feia e ere i te Kerisetiano o te na reira i te parau ia faaroo ratou i te aamu o te fanauraa o Iesu. I to ratou manaˈo, e ere i te ihi ia tiaturi e e nehenehe te hoê potii paretenia e hapû e e fanau i te hoê tamaiti ma te ore e taoto i te hoê tane. Eaha to outou manaˈo?

I te matahiti 1984, ua nenei te vea Lonedona The Times i te hoê rata o tei haaferuri i nia i taua tupuraa ra, ma te parau e: “I te tanoraa, eita e nehenehe e faaohipa i te ihi no te patoi i te mau semeio. Te tiaturiraa e eita te mau semeio e tupu, e ohipa ïa o te faaroo mai te tiaturiraa e e nehenehe te reira e tupu.” Ua tarimahia te rata e na orometua haapii i te ihi 14 i te mau fare haapiiraa tuatoru i Beretane. Ua parau ratou e: “Te farii nei matou ma te oaoa i te fanauraa paretenia, te mau semeio o te Evanelia, e te tia-faahou-raa o te Mesia ei mau tupuraa faufaa o te tuatapaparaa.”

Teie râ, e maere iho â te hoê taata a tahi ra a faaroo ai i te aamu o te fanauraa paretenia o Iesu. Ua maere te metua vahine paretenia iho o Iesu i to te melahi a te Atua parauraa ˈtu e: ‘E inaha, e tô oe, e fanau ta oe tamaiti, e na oe e mairi i te iˈoa ia Iesu.’ Ua ui Maria e: “Eaha ïa e tia ˈi aore hoi au i ite i te taata?” Ua faataa ˈtura te melahi e e rave te Atua i teie semeio maoti to ˈNa varua moˈa, ma te parau faahou e: “Aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua.” (Luka 1:31, 34-37) Papu roa, e nehenehe ta Tei hamani i te ravea fanauraa maere i te taata e rave e ia hapû e ia fanau te hoê paretenia viivii ore ia Iesu. Mai te peu e ua poiete te Atua i te ao nui e ta ˈna mau ture taa maitai, e nehenehe atoa ïa ta ˈna e faaohipa i te hoê huero ovari no roto mai i te vairaa huero o Maria no te hamani i te hoê Tamaiti taata tia roa.

No te aha

Ua momoˈahia te taata paieti ra o Iosepha ia Maria i to ˈna hapûraa. I roto i te hoê moemoeâ, ua faataa te melahi a te Atua ia Iosepha i te tumu faahiahia i hapû ai ta ˈna vahine momoˈa paretenia. Ua parau te melahi e: “Eiaha e mǎtaˈu i to vahine ra ia Maria ia aratai mai i te utuafare, no te [varua moˈa] hoi i hapû ai oia. E te tamaiti ta ˈna e fanau, o ta oe ïa e topa ˈtu ia [Iesu]; e faaora hoi oia i to ˈna taata i ta ratou hara.” (Mataio 1:20, 21; MN) Te auraa o te iˈoa ra Iesu na roto i te reo Hebera, oia ïa “o Iehova te Faaora.” Te haamanaˈo maira te reira e e hinaaro tatou i te faaoraraa mai i te hara e te pohe e ua faanaho te Atua ra o Iehova i tera faaoraraa na roto ia Iesu.

No te mea ua hara te taata matamua ra o Adamu, ua fanauhia ïa to ˈna huaai taatoa i roto i te tia-ore-raa, ma te hinaaro e ofati i te mau ture a te Atua. (Roma 5:12) E nafea to Adamu huaai e faaorahia ˈi i te hara e e fanaˈo ai i te tia-roa-raa? Maoti ïa te tahi atu ora taata tia roa, hoê â faufaa e to Adamu, o te ravehia ia faito noa te parau-tia. No reira te Atua i faatupu ai i te fanauraa semeio o te taata tia roa ra o Iesu, e no reira Iesu i vaiiho ai e ia haapohe to ˈna mau enemi ia ˈna. (Ioane 10:17, 18; Timoteo 1, 2:5, 6) I muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa e maueraa no te ora i nia i te raˈi, ua nehenehe oia e parau haapapu e: “Pohe noa ˈi au: e inaha, e tia vau i te oraraa e a muri noa ˈtu, Amene; e tei ia ˈu te taviri o te pohe e to hade [menema matauhia o te huitaata].”—Apokalupo 1:18.

Na roto i na taviri taipe o te pohe e o hade, ua iriti Iesu i te ravea e fanaˈo faahou ai te taata hara i ta Adamu i ere. Ua faataa Iesu e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa. E te taata ora atoa nei e faaroo ia ˈu ra, e ore roa ˈtu ïa e pohe.” (Ioane 11:25, 26) Auê ïa parau fafau faahiahia e! Teie râ, te vai ra te hoê tumu faufaa ˈtu â i fanauhia ˈi Iesu.

Te tumu faufaa roa ˈˈe

Aita to Iesu oraraa i haamata i to Maria hapûraa ia ˈna. ‘I pou mai nei au mai te raˈi mai,’ ta ˈna ïa i parau maitai. (Ioane 6:38) I ora na Iesu i roto i te ao varua e to ˈna Metua i te raˈi mai te haamataraa mai â o te poieteraa. Oia mau, te faataa ra te Bibilia ia ˈna mai “te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” (Apokalupo 3:14) Mai te raˈi mai, ua ite roa Iesu i te orurehau a te hoê melahi ino, o tei turai i na taata matamua ia patoi i ta te Atua faatereraa. Teie ïa te tumu faufaa roa ˈˈe i hinaaro ai Iesu e ia fanauhia oia ei Tamaiti taata tia roa a te Atua. No te aha?

No te haapapu e e tiaraa to to ˈna Metua i te raˈi e faatere i te ao taatoa. Na roto i te oreraa e taiva mai to ˈna fanauraa e tae roa i to ˈna poheraa i nia i te fenua, ua faaite Iesu i to ˈna hinaaro e auraro i ta Iehova huru faatereraa i ta ˈNa mau mea ora i poiete. Hou oia a haapohehia ˈi e te mau enemi o te Atua, ua faataa maitai Iesu no te aha oia i hinaaro ai e horoa i to ˈna ora ei tusia. Ua parau oia e ia ite to te ao e te hinaaro ra oia i te Metua. (Ioane 14:31) Ahiri na taata matamua, o Adamu raua Eva, i faahotu i taua here ra, e nehenehe ïa ta raua e tapea i to raua taiva ore i roto i ta raua tamataraa ohie roa.—Genese 2:15-17.

Ua faaite atoa te taiva ore o Iesu e e haavare te melahi ino ra o Satani. Ua haavare Satani i te Atua e i te taata ma te parau i mua i te mau melahi i nia i te raˈi e: “E riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora.” (Ioba 2:1, 4) Ua parau hape Satani e e faaroo ore te taata atoa i te Atua ia fifihia to ratou ora.

Ua mârô teie mau parau i te parau-tia o te faatereraa a te Atua. No te faaafaro i te reira, ua ineine Iesu i te fanauhia ei taata e i te tapea i to ˈna taiva ore e tae noa ˈtu i te pohe.

No reira, te tumu matamua roa i fanauhia ˈi Iesu i nia i te fenua, oia ïa mai ta ˈna iho i parau, no te “faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Ua na reira oia ma te faaite na roto i te parau e te ohipa e mea parau-tia roa ta te Atua faatereraa e e horoa mai te auraroraa ˈtu i te oaoa mure ore. Ua faataa ˈtoa Iesu e ua haere mai oia i te ao nei no te horoa i to ˈna ora taata ei “hoo no te taata e rave rahi,” e nehenehe atu ai te taata hara e fanaˈo i te tia-roa-raa e te ora mure ore. (Mareko 10:45) Ia taa i te taata teie mau parau faufaa roa, mea titauhia ïa ia papai i te aamu o te fanauraa o Iesu. Hau atu â, e mau haapiiraa faufaa ê atu to roto i te mau ohipa i tupu i to Iesu fanauraahia, mai ta te tumu parau i muri nei e faaite mai.

[Hohoˈa i te api 4]

E nafea to Adamu huaai e faaorahia ˈi i te hara?