Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘E te Atua, no te aha oe i faatia ˈi i teie ati?’

‘E te Atua, no te aha oe i faatia ˈi i teie ati?’

‘E te Atua, no te aha oe i faatia ˈi i teie ati?’

TE HAAMANAˈO noa ra Ricardo i to raua ta ˈna vahine ra o Maria parahiraa i roto i te piha tiairaa a te taote. * Ua taiâ raua e piti atoa ia taio i te mau faahopearaa o ta te taote hiˈopoaraa apî roa ia Maria. I muri iho, ua iriti o Ricardo i te vehî rata, e ua hiˈo oioi atura raua i te parau faataa a te taote. Ua ite atu raua i te parau ra “mariri ai taata,” e ua haamata ˈtura raua i te taˈi a taa ˈi ia raua te auraa o taua parau ra.

“Mea maitai roa te taote,” o ta Ricardo ïa e haamanaˈo ra, “ua taa râ ia ˈna e e fifi hoata ore tera no te mea ua parau noâ mai o ˈna e tiaturi i te Atua.”

Hou te rapaauraa e te hihi a haamata ˈi, ua ite te taote e e hautiuti noa te avae atau o Maria. Ua faaite mai te tahi atu â mau hiˈopoaraa e ua tae roa te mariri ai taata i roto i to ˈna roro. I muri aˈe hoê noa hebedoma rapaauraa, ua vaiihohia te hihi. Ua topa o Maria i roto i te coma e ua pohe e piti avaˈe i muri aˈe. “Ua oaoa vau e ua ore to ˈna mauiui,” ta Ricardo ïa e faataa ra, “ua mihi roa râ vau ia ˈna e ua manaˈo roa vau e pohe atoa. E pinepine, ua pii au i te Atua e: ‘No te aha oe i faatia ˈi i teie ati?’”

Ia tupu te ati, mea rahi te uiraa e hiti mai

Mai ia Ricardo, mea rahi te taata e faaû nei i te mauiui i te ao nei. E rave rahi taime, o te feia hapa ore te mauiui. A feruri na i te oto mauiui roa i faatupuhia e te mau aroraa tuutuu ore e tairi nei i te huitaata. Aore ra a feruri na i te mauiui o tera rahiraa taata e maferahia ra, e rave-ino-hia ra, e haavîhia ra i te fare, e e faaû ra i te tahi atu â mau ohipa ino a te taata. I te roaraa o te tuatapaparaa, e au ra e aita e taotiaraa to te parau-tia ore e te oto ta te mau tane e te mau vahine i faatupu i nia te tahi i te tahi. (Koheleta 4:1-3) Te vai atoa ra te ahoaho o te feia i roohia i te ati natura aore ra i te maˈi i te pae o te aau, o te feruriraa, e o te tino. E ere i te mea maere ia ui e rave rahi, “No te aha te Atua e faatia ˈi i tera mauiui?”

Na te feia faaroo atoa, e ere roa ˈtu i te mea ohie ia faaruru i te mauiui. E ui atoa paha outou ia outou iho no te aha te hoê Atua î i te here e te mana hope e faatia ˈi ia mauiui te taata. Mea faufaa roa ia itea mai te pahonoraa mau e te mauruuru i teie uiraa taa ore no te hau o to tatou feruriraa e no to tatou taairaa e te Atua. Te horoa ra te Bibilia i tera huru pahonoraa. A hiˈo na ïa i ta te Bibilia e parau ra i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ par. 2 Ua tauihia te iˈoa.

[Hohoˈa i te api 3]

Ua parau noâ mai te taote e tiaturi i te Atua