Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea faufaa roa ˈtu â i teie nei ia vai ara!

Mea faufaa roa ˈtu â i teie nei ia vai ara!

Mea faufaa roa ˈtu â i teie nei ia vai ara!

“Eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.”—TESALONIA 1, 5:6.

1, 2. (a) Mai te aha na oire ra o Pompéi e o Herculanum? (b) Eaha te faaararaa ta te taata e rave rahi no Pompéi e no Herculanum i ore i tâuˈa, e eaha te faahopearaa?

 I TE senekele matamua o to tatou tau, e nau oire Roma ruperupe o Pompéi e o Herculanum e tia ra i pihai iho i te mouˈa Vésuve. Mea au roa na te mau ona Roma teie na oire. E tausani tiahapa taata te ô i roto i ta ratou mau tahua aroraa, e i Pompéi, te vai ra te hoê tahua aroraa rahi fatata te huiraatira taatoa te ô i roto. Ua taio te mau tahuˈa ihipǎpǎ no Pompéi 118 fare inuraa ava, tei faaohipahia te tahi ei fare pereraa aore ra taiataraa. Ia au i te mau hohoˈa i penihia i nia i te papai e te mau taihaa rimaî, ua parare te morare ore e te nounou taoˈa.

2 I te 24 no Atete 79 T.T., ua haamata te mouˈa Vésuve i te pǔpû. Ia au i te mau tahuˈa mouˈa auahi, eita e ore e aita te paainaraa matamua o tei pǔpû mai i te ofai haamanina e te rehu i nia i na oire i haafifi i te huiraatira. Inaha, mea rahi tei horo ê. Area te tahi atu, o tei haafaufaa ore i te fifi atâta aore ra o tei ore i tâuˈa i te mau tapao faaararaa, ua maiti ïa i te faaea noa. E i te tuiraa po, ua horo taue atu e mau tǎne mǎhu ǎhu roa ino, te ofai haamanina, e te ofai mato i roto ia Herculanum, a ihuihu atu ai te feia atoa i faaea ˈtu i te oire. I te aahiata aˈe, ua haapohe te hoê â tupuraa i te taata atoa i Pompéi. Auê ïa faahopearaa peapea roa no te oreraa e haapao i te mau tapao faaararaa!

Te hopea o te faanahoraa ati Iuda o te mau mea

3. Eaha te tuearaa i rotopu i te haamouraa o Ierusalema e te hopea o Pompéi e o Herculanum?

3 Mea ino aˈe te haamouraa riaria o Ierusalema tei tupu e iva matahiti na mua ˈtu, noa ˈtu e na te taata te hape, i te hopea riaria o Pompéi e o Herculanum. Ua faataahia taua haamouraa ra mai “te hoê o te mau haaatiraa riaria roa ˈˈe o te tuatapaparaa atoa,” ua tapaohia hoi e e hau atu i te hoê mirioni ati Iuda tei pohe. Mai te ati râ i tupu i Pompéi e i Herculanum, aita te haamouraa o Ierusalema i tupu ma te faaara-ore-hia.

4. Eaha te tapao parau tohu ta Iesu i horoa ei faaararaa i ta ˈna mau pǐpǐ e ua fatata te hopea o te hoê faanahoraa o te mau mea, e mea nafea te reira i te tupuraa i te senekele matamua?

4 I tohu na Iesu Mesia i te haamouraa o te oire, e ua faaite atea oia i te mau mea arepurepu e tupu na mua ˈˈe mai te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua, e te haapao ore i te ture. E ohipa mai te mau peropheta haavare, tera râ, e porohia te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e ati aˈe te ao nei. (Mataio 24:4-7, 11-14) I taua tau ra, ua tupu ta Iesu mau parau i nia i te hoê faito haihai, i teie râ mahana, i nia ïa i te hoê faito rahi. Te faatia ra te Tuatapaparaa i te hoê oˈe rahi i Iudea. (Ohipa 11:28) Te faahiti ra te taata tuatapapa ati Iuda ra o Josèphe i te hoê aueueraa fenua i pihai ia Ierusalema hou rii te oire a haamouhia ˈi. A fatata mai ai te hopea o Ierusalema, ua tupu noa te faahuehueraa, te tamaˈi i rotopu iho i te mau pǔpǔ poritita ati Iuda, e te mau haapoheraa i te tahi mau oire e faaeahia ra e te ati Iuda e te Etene. Noa ˈtu râ, te faaite-haere-hia ra te parau apî maitai o te Basileia “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.”—Kolosa 1:23.

5, 6. (a) Eaha te parau tohu a Iesu tei tupu i te matahiti 66 T.T.? (b) No te aha te taata e rave rahi roa i pohe ai i to Ierusalema toparaa i te pae hopea i te matahiti 70 T.T.?

5 I te pae hopea, i te matahiti 66 T.T., ua orure te ati Iuda i te hau Roma. I to Cestius Gallus aratairaa i te hoê nuu no te haaati ia Ierusalema, ua haamanaˈo te mau pǐpǐ i ta Iesu mau parau e: ‘Ia hiˈo outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou. Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire.’ (Luka 21:20, 21) Ua tae i te taime e faarue ai ia Ierusalema—e nafea râ? Ma te manaˈo-ore-hia, ua faareva Gallus i ta ˈna nuu i nehenehe atu ai te mau Kerisetiano i Ierusalema e i Iudea e faaroo i ta Iesu parau e maue i nia i te mouˈa.—Mataio 24:15, 16.

6 E maha matahiti i muri aˈe, i te tau o te oroa Pasa, ua hoˈi atu te nuu Roma faaterehia e te tenerara Titus, o tei faaoti maite e tinai roa i te orure hau ati Iuda. Ua haaati ta ˈna nuu ia Ierusalema “i te aua,” aita ˈtura e hororaa faahou. (Luka 19:43, 44) Noa ˈtu te haamǎtaˈuraa o te tamaˈi, ua haere te ati Iuda no te hau emepera Roma atoa i Ierusalema no te oroa Pasa. I teie nei, eita ta ratou e nehenehe e horo ê. Ia au i te parau a Josèphe, o teie mau ratere ati te rahiraa o te feia i haaatihia e to Roma. * I to Ierusalema toparaa i te pae hopea, hoê i nia i te hitu o te ati Iuda atoa no te hau emepera Roma tei pohe. Te mouraa o Ierusalema e to ˈna hiero, o te hopea ïa o te hau ati Iuda e ta ˈna faanahoraa faaroo niuhia i nia i te Ture a Mose. *Mareko 13:1, 2.

7. No te aha te mau Kerisetiano haapao maitai i ora mai ai i te haamouraa o Ierusalema?

7 I te matahiti 70 T.T., e nehenehe te mau Kerisetiano ati Iuda e haapohehia aore ra e faatîtîhia e vetahi ê atoa i Ierusalema. Ia au râ i te haapapuraa a te tuatapaparaa, ua faaroo ratou i te faaararaa ta Iesu i horoa e 37 matahiti na mua ˈtu. Ua faarue ratou i te oire e aita i hoˈi atu.

Mau faaararaa e tano a te mau aposetolo

8. Ua ite maite Petero i te faufaaraa ia aha, e ua haamanaˈo paha oia i teihea mau parau a Iesu?

8 I teie mahana, te fatata maira te hoê haamouraa rahi atu â o te faaore i teie faanahoraa atoa o te mau mea. E ono matahiti hou te haamouraa o Ierusalema, ua horoa te aposetolo Petero i te aˈoraa ru e te tano, e au iho â râ i te mau Kerisetiano o to tatou tau: A ara! Ua ite Petero i te faufaaraa ia faaara te mau Kerisetiano i to ratou “aravihi ia feruri maitai” e ore atu ai ratou e tâuˈa ore i “te faaueraa a te Fatu” ra o Iesu Mesia. (Petero 2, 3:1, 2, MN) I to ˈna aˈoraa i te mau Kerisetiano ia ara, ua haamanaˈo paha Petero i ta ˈna i faaroo ia Iesu i te parauraa i ta ˈNa mau aposetolo tau mahana hou to ˈNa poheraa e: “E haapao maitai, e faaitoito, e e pure, aita hoi outou i ite i taua tau ra.”—Mareko 13:33.

9. (a) Eaha te haerea atâta ta te tahi pae e nehenehe e faatupu? (b) No te aha e mea atâta iho â ˈi ia feaa?

9 I teie mahana, e ui paha te tahi pae ma te faaooo e: “Teihea te [vairaa] mai no ˈna i parauhia ra?” (Petero 2, 3:3, 4; MN) Papu maitai, te manaˈo ra tera mau taata e eita roa ˈtu te mau mea e taui, e mai tera noa iho â mai te poieteraa mai â o te ao. Mea atâta tera feaaraa. E nehenehe te feaaraa e aratai ia tatou ia haamoe e e tau ru teie, e turai atu ai ia tatou ia haapao roa ino i to tatou iho mau hinaaro. (Luka 21:34) Mai ta Petero atoa e faaite ra, ua moe i taua feia faaooo ra te diluvi i te tau o Noa, o tei haamou i te hoê faanahoraa rahi o te mau mea. Ua taui mau â te ao i taua tau ra!—Genese 6:13, 17; Petero 2, 3:5, 6.

10. Na roto i teihea mau parau e faaitoito ai Petero i te feia e ere ra paha i te faaoromai?

10 Te tauturu ra Petero i to ˈna feia taio ia faaoromai ma te haamanaˈo atu no te aha e pinepine ai te Atua i te ore e ohipa oioi mai. Na mua, te parau ra Petero e: “Hoê â hete i te Fatu te mahana hoê e te matahiti hoê tausani ra; e te matahiti hoê tausani ra, hoê â hete e te mahana hoê.” (Petero 2, 3:8) I te mea e e ora Iehova e a muri noa ˈtu, e nehenehe ta ˈna e hiˈo i te mau tuhaa atoa e e maiti i te taime tano roa ˈˈe no te ohipa mai. I muri iho, te faataa ra Petero e e hinaaro Iehova ia tatarahapa te taata atoa. Te faaoromai o te Atua, o te ora ïa o te taata e rave rahi o te nehenehe hoi e pohe mai te peu e e ohipa oioi mai oia. (Timoteo 1, 2:3, 4; Petero 2, 3:9) E ere râ no te mea e faaoromai Iehova, eita roa ˈtu ïa oia e ohipa mai. ‘E tae mai te mahana o Iehova mai te eiâ,’ ta Petero ïa e parau ra.—Petero 2, 3:10.

11. Eaha te tauturu mai ia vai ara i te pae varua, e nafea te reira e ‘ru ai,’ ei auraa parau, i te mahana o Iehova?

11 A tapao na i te faaauraa a Petero. E ere i te mea ohie ia haru i te eiâ, mea papu râ e e ite atu te tiai e ara noa i te po taatoa i te eiâ eiaha râ te tiai e taoto rii i te tahi taime. E nafea te hoê tiai e ara noa ˈi? Mea ohie aˈe na ˈna ia vai ara mai te peu e e hahaere oia eiaha râ e parahi i te po taatoa. Oia atoa, e tauturu te haa-noa-raa i te pae varua ia tatou, te mau Kerisetiano, ia vai ara. No reira Petero e faaitoito mai ai ia rahi ta tatou ohipa “haapao maitai e te paieti.” (Petero 2, 3:11) E tauturu mai te reira ia ‘haamanaˈo noa i te mahana o Iehova.’ E nehenehe te taˈo Heleni tei hurihia ei ‘haamanaˈo noa’ e iriti-roa-hia ei ‘ru atu.’ (Petero 2, 3:12; MN) Parau mau, eita e tia ia tatou ia taui i te tarena a Iehova. E tae mai iho â to ˈna mahana i te taime ta ˈna i faataa. Mai te peu râ e te ohipa ra tatou i roto i ta ˈna taviniraa, e mairi oioi atu â ïa te taime e tiai ai tatou i te reira.—Korinetia 1, 15:58.

12. E nafea tatou taitahi e faufaahia ˈi i te faaoromai o Iehova?

12 No reira, te faaitoitohia ra te taata atoa e manaˈo ra e te maoro ra te mahana o Iehova, ia haapao i ta Petero aˈoraa e tiai ma te faaoromai i te taime i faataahia e Iehova. Oia mau, e nehenehe tatou e faaohipa ma te paari i te taime hau e faaoromai ai te Atua. E nehenehe tatou, ei hiˈoraa, e faahotu noa i te mau huru Kerisetiano faufaa roa e e faaite atoa i te parau apî maitai i te taata e rave rahi atu â. Mai te peu e e vai ara tatou, e roohia mai tatou e Iehova “ma te hau, ma te porao ore e te hapa ore” i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. (Petero 2, 3:14, 15) Auê ïa haamaitairaa e!

13. Eaha ta Paulo i parau i te mau Kerisetiano no Tesalonia e tano maitai ai i teie mahana?

13 I roto i ta ˈna rata matamua i papai i te mau Kerisetiano no Tesalonia, te faahiti atoa ra Paulo i te faufaaraa ia vai ara. Teie ta ˈna aˈoraa: “Eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.” (Tesalonia 1, 5:2, 6) Mea faufaa roa teie aˈoraa i teie mahana e ua fatata te haamouraa o te hoê faanahoraa atoa o te mau mea! Te ora nei te feia e haamori ra ia Iehova i roto i te hoê ao î i te tâuˈa ore i te mau mea pae varua, e e nehenehe ratou e peehia i te reira. No reira Paulo e aˈo ai e: “Ei haapao maitai to tatou, ma te tapoˈi ouma ra o te faaroo e te [here] i te ahuraa, e ma te [tiairaa] ora ei taupoo.” (Tesalonia 1, 5:8; MN) E tauturu mai te haapii-tamau-raa i te Parau a te Atua e te amuimui-tamau-raa e to tatou mau taeae i te mau putuputuraa, ia haapao i te aˈoraa a Paulo e ia haamanaˈo noa e e tau ru teie.—Mataio 16:1-3.

E mau mirioni o te vai ara ra

14. Eaha te mau numera e faaite ra e mea rahi i teie mahana o te haapao nei i te aˈoraa a Petero e vai ara?

14 Mea rahi anei i teie mahana o te haapao ra i te faaitoitoraa faauruahia e vai ara? Oia mau. I te roaraa o te matahiti taviniraa 2002, e 6 304 645 taata poro—te hoê ïa maraaraa e 3,1 % i te roaraa o te matahiti 2001—tei haapapu e te vai ara ra ratou i te pae varua na roto i te raveraa 1 202 381 302 hora no te faaite i te Basileia o te Atua ia vetahi ê. Mea haapao roa ratou i teie ohipa. Mea faufaa te reira i roto i to ratou oraraa. Te faataahia ra te haerea o te rahiraa o ratou na roto i te hiˈoraa o Eduardo e o Noemi i Salvador.

15. Eaha te hiˈoraa no Salvador e faaite ra e mea rahi te vai ara ra i te pae varua?

15 Tau matahiti aˈenei, ua tapao Eduardo e o Noemi i te mau parau a Paulo: ‘Te mou nei te huru o teie nei ao.’ (Korinetia 1, 7:31) Ua faaohie raua i to raua oraraa e ua rave i te taviniraa pionie taime taatoa. A mairi ai te matahiti, ua haamaitai-rahi-hia raua e ua rave atoa i te ohipa haaati e te mataeinaa. Noa ˈtu te mau fifi rahi ta raua i farerei na, ua papu roa ia Eduardo e ia Noemi e ua rave raua i te faaotiraa maitai i to raua haapaeraa i te oraraa fanaˈo no te tavini ma te taime taatoa. Mea rahi o na taata poro e 29 269—tae noa ˈtu na pionie e 2 454—i Salvador, tei faaite i te hoê â huru feruriraa haapae, e no reira taua fenua ra i tapao ai i te hoê maraaraa e 2 % o te numera o te feia poro i te matahiti i mahemo.

16. Eaha te huru feruriraa ta te hoê taeae apî i Côte d’Ivoire i faaite?

16 I Côte d’Ivoire, ua faaite te hoê Kerisetiano apî i tauâ huru feruriraa ra e ua papai i te piha ohiparaa a te amaa e: “E tavini tauturu vau. Eita râ e tia ia ˈu ia parau i te mau taeae e rave i te taviniraa pionie mai te peu e aita vau iho e horoa ra i te hiˈoraa maitai. No reira, ua faarue au i te hoê ohipa aufau-maitai-hia e i teie nei, na ˈu iho ta ˈu ohipa, e mea rahi atu â to ˈu taime no te taviniraa.” Tei roto teie taata apî i na pionie e 983 e tavini ra i Côte d’Ivoire, tei tapao e 6 701 taata poro i te matahiti i mahemo, o te hoê ïa maraaraa e 5 %.

17. Mea nafea to te hoê Ite apî i Beletita faaiteraa e aita oia e taiâ ra i te manaˈo oti noa?

17 Te haafifi noa ra te faaoromai ore, te manaˈo oti noa, e te paetahiraa i na feia poro i te Basileia e 24 961 i Beletita. Noa ˈtu râ, mea itoito roa ratou e te taiâ ore. I to te hoê potii Ite, 16 matahiti, faarooraa i te fare haapiiraa i te parau e e pǔpǔ iti faaroo te mau Ite no Iehova, i roto i te hoê haapiiraa no nia i te mau opu fetii, ua ani oia i te parau faatia e faataa i te manaˈo o te mau Ite no Iehova. Ua faaohipa oia i te ripene video Les Témoins de Jéhovah—Un nom, une organisation e te buka rairai Les Témoins de Jéhovah: Qui sont-ils? no te faataa o vai mau â te mau Ite. Ua farii-maitai-hia te mau haamaramaramaraa, e i te hebedoma i muri mai, ua hiˈopoahia te mau piahi i nia i te haapaoraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova.

18. Eaha te haapapuraa e aita te mau fifi i te pae faaravairaa faufaa i faahahi ê i te feia poro i Raparata e i Mozambique ia tavini ia Iehova?

18 E faaruru iho â te rahiraa o te mau Kerisetiano i te fifi rahi i teie anotau hopea. E tamata râ ratou i te ore e hahi ê. Noa ˈtu te mau fifi matau-maitai-hia i te pae faaravairaa faufaa, ua tapaohia te hoê numera apî 126 709 Ite i Raparata i te matahiti i mahemo. Te parare noâ ra te veve i Mozambique. Noa ˈtu râ, ua tapaohia e e 37 563 o te rave ra i te ohipa faaiteraa, o te hoê ïa maraaraa e 4 %. Mea fifi te oraraa no te taata e rave rahi i Albanie, teie râ, ua tapao taua fenua ra e 2 708 taata poro, o te hoê ïa maraaraa maitai 12 %. Papu maitai, e ohipa noa te varua o Iehova noa ˈtu te mau fifi, ia tuu ta ˈna mau tavini i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua.—Mataio 6:33.

19. (a) Eaha te haapapuraa e mea rahi â te taata e au i te mamoe e poia ra i te parau mau bibilia? (b) Eaha ˈtu â te mau tuhaa o te tapura matahiti e faaite ra e te vai ara ra te mau tavini a Iehova i te pae varua? (A hiˈo i te tapura i te mau api 12-5.)

19 Ia hiˈohia te faito au noa i te mau avaˈe atoa o na haapiiraa bibilia e 5 309 289 i tapaohia i te ao nei i te matahiti i mahemo, mea rahi â te taata e au i te mamoe e poia ra i te parau mau bibilia. I roto i na taata 15 597 746 i tae i te Oroa haamanaˈoraa, aitâ te rahiraa e tavini ra ia Iehova. Ia tamau ïa ratou i te faahohonu i to ratou ite e to ratou here ia Iehova e i te huitaeae. Mea oaoa roa ia ite e te tamau noa ra te “feia rahi roa” o te “mamoe ê atu” i te haere i mua a haamori ai ratou i te Atua Poiete “i te rui e te ao i roto i to ˈna ra hiero” e to ratou mau taeae faatavaihia i te varua.—Apokalupo 7:9, 15; Ioane 10:16.

Hoê haapiiraa na roto ia Lota

20. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Lota e ta ˈna vahine?

20 Parau mau, e nehenehe e moe i te mau tavini haapao maitai a te Atua no te hoê taime e e tau ru teie. A feruri na ia Lota, te tamaiti fetii a Aberahama. Ua faaara e piti melahi ia ˈna e e fatata te Atua i te haamou ia Sodoma e ia Gomora. E ere teie i te parau maere no Lota, “o tei mauiui i te parau viivii a te feia parau iino ra.” (Petero 2, 2:7) Teie râ, i to na melahi haereraa ˈtu e aratai ia ratou i rapaeau ia Sodoma, ua “faatautau noa” oia. Ua arato atura na melahi ia ˈna e i to ˈna utuafare i rapaeau i te oire. I muri iho, aita te vahine a Lota i tâuˈa i te faaararaa a na melahi eiaha e hiˈo i muri. Ua pohe oia no to ˈna haerea tâuˈa ore. (Genese 19:14-17, 26) “E haamanaˈo i te vahine a Lota,” ta Iesu ïa i faaara mai.—Luka 17:32.

21. No te aha e mea faufaa roa ˈtu â ˈi i teie nei ia vai ara?

21 Te ati i Pompéi e i Herculanum e te mau tupuraa o te haamouraa o Ierusalema, tae noa ˈtu te mau hiˈoraa o te diluvi i te tau o Noa e o Lota, te faataa anaˈe ra ïa i te faufaaraa ia haapao maite i te mau faaararaa. Ei tavini a Iehova, ua ite tatou i te tapao o te anotau hopea. (Mataio 24:3) Ua faaatea ê mai tatou i te haapaoraa hape. (Apokalupo 18:4) Mai te mau Kerisetiano no te senekele matamua, mea titauhia ia ‘haamanaˈo noa tatou i te mahana o Iehova.’ (Petero 2, 3:12, MN) Oia mau, mea titauhia ˈtu â i teie nei ia vai ara tatou! Eaha ta tatou iho e nehenehe e rave, e eaha te mau huru maitatai e faahotu no te vai ara? E hiˈopoahia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ par. 6 Aita i papu e ua hau atu i te 120 000 taata i Ierusalema i te senekele matamua. I to Eusèbe manaˈo, e 300 000 taata no te mataeinaa o Iudea tei haere i Ierusalema no te oroa Pasa 70 T.T. No ǒ mai paha te toea i te tahi atu mau tuhaa fenua o te hau emepera.

^ par. 6 Parau mau, i te manaˈo o Iehova, ua monohia te Ture a Mose e te faufaa apî i te matahiti 33 T.T.—Ephesia 2:15.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha tei tupu i nehenehe ai te mau Kerisetiano ati Iuda e ora mai i te haamouraa o Ierusalema?

• Eaha te aˈoraa i roto i na rata a na aposetolo Petero e Paulo e tauturu mai ia vai ara?

• O vai i teie mahana e haapapu nei e te vai ara roa ra ratou?

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te aamu o Lota e ta ˈna vahine?

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te mau api 12-15]

TAPURA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 2002 A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO ATOA

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa i te api 9]

I te matahiti 66 T.T., ua haapao te mau Kerisetiano i Ierusalema i ta Iesu faaararaa

[Hohoˈa i te api 10]

E vai ara te mau Kerisetiano ia ohipa noa ratou