Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamahanahanaraa no te feia e mauiui ra

Te tamahanahanaraa no te feia e mauiui ra

Te tamahanahanaraa no te feia e mauiui ra

I TE roaraa o te mau senekele, mea rahi te philosopho e te feia teologia tei feaapiti i te uiraa no te aha te Atua e faatia ˈi i te mauiui. Ua parau te tahi pae e i te mea e e Atua mana hope oia, o ˈna iho â ïa te tumu o te mauiui. Ua parau te taata papai i te buka apokirifa no te senekele piti ra Les Homélies clémentines e te faatere ra te Atua i te ao e na rima e piti. Ma to ˈna “rima aui,” te Diabolo, e faatupu oia i te mauiui e te oto, e ma to ˈna “rima atau,” o Iesu, e faaora e e haamaitai oia.

Ua maiti te tahi atu i te patoi i te vai-mau-raa o te mauiui, no te mea eita ratou e farii e e nehenehe ta te Atua e faatia i te mauiui noa ˈtu e e ere o ˈna te tumu. “Mea feruri-noa-hia te ino, e aita e vai mau ra,” ta Mary Baker Eddy ïa i papai. “Ahiri e mea faufaa ore te hara, te maˈi, e te pohe, ua ore ïa te reira.”—Science et santé avec la clef des Écritures.

Ei faahopearaa o te mau ati o te tuatapaparaa, mai te Tamaˈi rahi Matamua mai iho â râ e tae mai i to tatou tau, mea rahi tei faaoti e eita e tia i te Atua ia arai i te mauiui. “I to ˈu manaˈo, ua faaore roa te Taparahiraa a te mau Nazis i te faaohiparaa i te manaˈo o te puai hope ei ateriputi e au i te Atua,” ta te aivanaa ati Iuda ra o David Wolf Silverman ïa i papai. “Ahiri e Atua aapo oia,” ta ˈna ïa i parau faahou, “e tuati ïa to ˈNa maitai e te vai-mau-raa o te ino, e e parau mau te reira mai te peu noa e e ere Oia i te Atua mana hope.”

Teie râ, eita te parauraa e o te Atua atoa te tumu o te mauiui, eita e tia ia ˈna ia arai atu, aore ra mea feruri-noa-hia te mauiui, e tamahanahana i te feia e mauiui ra. E te mea faufaa ˈtu â, te patoi roa ra tera mau parau i te mau huru maitatai o te Atua mai te parau-tia, te mana rahi, e te aroha, e faaitehia ra i roto i te Bibilia. (Ioba 34:10, 12; Ieremia 32:17; Ioane 1, 4:8) Eaha ïa ta te Bibilia e parau ra no nia i te tumu e faatiahia ˈi te mauiui?

Mea nafea te haamataraa te mauiui?

Aita te Atua i hamani i te taata no te mauiui. Ua hamani maori oia i na taata apiti matamua, Adamu raua Eva, ma te feruriraa e te tino maitai roa, ua faaineine i te hoê ô au maitai ei nohoraa no raua, e ua horoa ˈtu i te hoê ohipa faufaa e te mauruuru. (Genese 1:27, 28, 31; 2:8) Teie râ, tei te fariiraa raua i te faatereraa a te Atua e to ˈna tiaraa e faaoti i te mea maitai e te mea ino, e oaoa noa ˈi raua. Ua faahohoˈahia tera faaueraa a te Atua e te hoê tumu raau tei parauhia “te raau e ite ai i te maitai e te ino.” (Genese 2:17) E faaite Adamu raua Eva i to raua auraro i te Atua na roto i te faarooraa i ta ˈna faaueraa eiaha e amu i to taua raau ra. *

Te mea peapea, aita Adamu raua Eva i faaroo i te Atua. Ua taparuparu te hoê varua orure hau, tei faataahia i muri aˈe mai ia Satani te Diabolo, ia Eva e aita e apî ia faaroo i te Atua. Te faaere ra hoi te Atua ia ˈna i te tahi mea au roa: te tiamâraa, te tiaraa e maiti i te mea maitai e te mea ino no ˈna iho. Ua parau Satani e ia amu oia i to te raau, ‘e araara to ˈna mata e e riro o ˈna mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.’ (Genese 3:1-6; Apokalupo 12:9) No te mea ua hema oia i te tiaturiraa e na ˈna iho e faatere ia ˈna, ua amu ihora Eva i te maa i opanihia, e ua na reira atoa Adamu.

I tauâ mahana ra, ua ite aˈera Adamu raua Eva i te mau faahopearaa o ta raua orure hau. Na roto i te patoiraa i ta te Atua faatereraa, ua ere raua i te parururaa e te haamaitairaa ta te auraroraa i te Atua e horoa mai. Ua tiavaru atura te Atua ia raua i rapaeau i te Paradaiso e ua na ô atu ia Adamu e: ‘Ua ino roa te fenua ia oe; e amu oe i to reira ma te oto e hope roa ˈˈe to oe pue mahana i to oe na oraraa. E amu oe i ta oe maa ma te hou i nia i to rae, e hoˈi noa ˈtu oe i raro i te repo.’ (Genese 3:17, 19) Ua faaû atura Adamu raua Eva i te maˈi, te oto, te matahiti rahi, e te pohe. Ua riro te mauiui ei tuhaa o te oraraa o te taata.—Genese 5:29.

Faaafaroraa i te mârôraa

E ui paha te hoê taata, ‘Eita anei e tia i te Atua ia haamoe noa ˈtu i te hara a Adamu raua Eva?’ Eita, no te mea e faaino atu â te reira i te faatura i to ˈna mana faatere, e faaitoito atu â paha i te tahi atu â mau orure hau no a muri aˈe e tupu atu ai te mauiui rahi atu â. (Koheleta 8:11) Hau atu â, ahiri te Atua i vaiiho noa i tera faaroo ore, ua turu atoa ïa oia i te hara. Te haamanaˈo maira te papai bibilia ra o Mose e: “O tei tia roa ta [te Atua] ohipa ra; o tei au atoa to ˈna ra mau haerea; e Atua parau mau, e te ino ore ra; e parau-tia ta ˈna e te titiaifaro!” (Deuteronomi 32:4) Ia au i to ˈna huru mau, ua faatia te Atua ia faaruru Adamu raua Eva i te faahopearaa o to raua faaroo ore.

No te aha te Atua i ore ai i haamou i reira iho i na taata apiti matamua e o Satani, te tumu itea ore o ta raua orure hau? E mana to ˈna e na reira. Eita ïa Adamu raua Eva e fanau mai i te tamarii o te faaruru i te mauiui e te pohe. Teie râ, eita te faaiteraa i to te Atua mana e haapapu i te parau-tia o to ˈna mana faatere i nia i ta ˈna mau mea maramarama i poiete. Hau atu â, ahiri Adamu raua Eva i pohe ma te tamarii ore, eita ïa te opuaraa a te Atua e faaî i te fenua i to raua huaai tia roa e tupu. (Genese 1:28) E ‘e ere te Atua mai te taata. Ua parau anaˈe oia, e rave oia; e ua parau anaˈe oia, e faatupu oia i te reira.’—Numera 23:19.

I roto i to ˈna paari tia roa, ua faaoti te Atua ra o Iehova e vaiiho i te orure hau ia tupu no te hoê taime taotiahia. E navai maitai te taime no te mau orure hau ia faaruru i te faahopearaa o te faataa-ê-raa mai i te Atua. E haapapu roa mai te tuatapaparaa e e hinaaro te taata i te aratairaa a te Atua e ua hau aˈe te faatereraa a te Atua i ta te taata aore ra ta Satani. I te hoê â taime, ua rave te Atua i te tahi mau faanahoraa ia tupu iho â ta ˈna opuaraa matamua no te fenua. Ua tǎpǔ oia e e fa mai te hoê “huero,” o te ‘haaparuparu i to Satani afii,’ e faaore roa ˈtu ai i ta ˈna orure hau e to ˈna faahopearaa ino.—Genese 3:15.

O Iesu Mesia taua Huero i tǎpǔhia ra. Te taio ra tatou i roto i te Ioane 1, 3:8 e ua ‘faaitehia mai te Tamaiti a te Atua ra, ia haamou oia i te ohipa a te Diabolo.’ Ua na reira oia na roto i te pûpûraa i to ˈna ora taata tia roa ei tusia e te aufauraa i te hoo no te faatiamâ i ta Adamu mau tamarii i te hara e te pohe i tutuuhia mai. (Ioane 1:29; Timoteo 1, 2:5, 6) Te fafau ra te Atua e e ore roa te feia o te faahotu mau â i te faaroo i te tusia o Iesu e mauiui faahou. (Ioane 3:16; Apokalupo 7:17) Afea te reira e tupu ai?

Ia ore te mauiui

Ua faatupu te patoiraa i te mana faatere o te Atua i te mauiui eita e tia ia faataahia. Mea tano ïa ia faaohipa te Atua i to ˈna mana faatere ma te hoê ravea taa ê no te faaore i te mauiui o te taata e no te faatupu i ta ˈna opuaraa matamua no te fenua. Ua faahiti Iesu i teie faanahoraa a te Atua i to ˈna haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e: “E to matou Metua i te ao ra, . . . ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10.

Ua fatata te area tau ta te Atua i vaiiho ia tamatamata te taata i ta ˈna iho faatereraa, i te hope. Ia au i te parau tohu bibilia, ua haamauhia to ˈna Basileia i nia i te raˈi i te matahiti 1914 e o Iesu Mesia te Arii. * Eita e maoro, e hope roa te mau faatereraa a te taata i te parari e i te pau i taua Basileia ra.—Daniela 2:44.

I te roaraa o ta ˈna taviniraa poto i te fenua nei, ua horoa Iesu i te hoê hiˈoraa atea o te mau haamaitairaa ta te faatereraa a te Atua e hopoi mai na te huitaata. Te haapapu maira te mau Evanelia e ua faaite Iesu i te aumihi i te mau melo o te huitaata veve e te faainohia. Ua faaora oia i te feia maˈi, ua faatamaa i tei poia, e ua faatia i tei pohe. Ua faaroo atoa te mau puai o te natura i to ˈna reo. (Mataio 11:5; Mareko 4:37-39; Luka 9:11-16) A feruri na i ta Iesu e rave ia faaohipa oia i to ˈna tusia taraehara no te tamâ i te huitaata faaroo atoa no to ratou maitai! Te fafau ra te Bibilia e maoti te faatereraa a te Mesia ‘e horoi ai te Atua i te roimata atoa o te huitaata; e ore roa ˈi te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui.’—Apokalupo 21:4.

Te tamahanahanaraa no te feia e mauiui ra

Mea faaitoito mau â ia ite e te haapao maira to tatou Atua î i te here e te mana hope ia tatou e e fatata oia i te tamǎrû i te huitaata! E pinepine, e farii iho â te hoê taata maˈi roa i te ravea e rapaauhia ˈi to ˈna maˈi noa ˈtu e e mea mauiui roa. Oia atoa, mai te peu e ua ite tatou e e hopoi mai ta te Atua huru faaafaroraa i te mau mea i te maitai mure ore, e turuhia ïa tatou i roto i te mau huru fifi tau poto atoa ta tatou e faaû.

Ua haapii o Ricardo, tei faahitihia i te omuaraa, i te huti mai i te tamahanahanaraa i roto i te mau parau fafau o te Bibilia. “I muri aˈe i te poheraa o ta ˈu vahine, ua hinaaro roa vau e faaatea mai ia ˈu,” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra, “ua taa oioi râ ia ˈu e eita te reira e faahoˈi mai i ta ˈu vahine e e faarahi noa ˈtu te reira i to ˈu oto.” Ua tapea maori Ricardo i ta ˈna peu matau e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano e e faaite i te poroi bibilia ia vetahi ê. “Ua fatata ˈtu â vau ia Iehova, a ite ai au i ta ˈna turu î i te here e e nafea oia e pahono ai i ta ˈu mau pure i roto i te mau mea rii ia hiˈohia,” ta Ricardo ïa e parau ra. “No to ˈu ite-maite-raa i te aroha o te Atua i tia ˈi ia ˈu ia faaoromai i te ati ino roa ˈˈe ta ˈu i faaû aˈenei.” Te faˈi ra oia e: “Te mihi noâ nei au i ta ˈu vahine, i teie nei râ, te tiaturi papu nei au e aita e mea ta Iehova e faatia e faaino roa ia tatou.”

Te manaˈonaˈo ra anei outou, mai ia Ricardo e te mau mirioni taata ê atu, i te tau “e ore” ai te mauiui nei o te huitaata “e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau”? (Isaia 65:17) Ia papu ia outou e e tia ia outou ia fanaˈo i te mau haamaitairaa o te Basileia o te Atua mai te peu e e pee outou i te aˈoraa bibilia: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈˈe oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia.”—Isaia 55:6.

Ei tauturu ia outou, a faariro i te taioraa e te faahohonu-maite-raa i te Parau a te Atua ei fa matamua roa i roto i to outou oraraa. Ia ite outou o vai te Atua e o Iesu Mesia ta ˈna i tono mai. A faaitoito i te auraro i te mau ture aveia a te Atua a faaite atu ai e e hinaaro outou e auraro i to ˈna mana arii. E hopoi mai te reira i te oaoa rahi atu â i teie nei noa ˈtu te mau tamataraa ta outou e faaû. E a muri aˈe, e fanaˈo outou i te hoê oraraa oaoa i roto i te hoê ao aita e mauiui.—Ioane 17:3.

[Nota i raro i te api]

^ par. 7 I roto i te nota o te Genese 2:17, te faataa ra te Bible de Jérusalem i ‘te ite i te maitai e te ino’ mai “te ite i te faaoti . . . i te maitai e te ino e te ite i te na reira, te titauraa i to ˈna tiamâraa morare taotia-ore-hia e patoi atu ai te taata i to ˈna tiaraa taata poietehia.” Te na ô faahou ra tera Bibilia e: “Te hara matamua, e patoiraa ïa i te mana arii o te Atua.”

^ par. 17 Ei faahohonuraa i te parau tohu bibilia no nia i te matahiti 1914, a hiˈo i te buka Te ite e aratai i te ora mure ore, pene 10 e 11, neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia i te mau api 6, 7]

E NAFEA TATOU E FAARURU AI I TE MAUIUI?

“E huri i to outou ahoaho atoa i nia [i te Atua].” (Petero 1, 5:7) E tupu mai iho â te ahoaho, te riri, e te manaˈo e ua faaruehia tatou ia mauiui tatou aore ra ia ite tatou i te hoê taata here ia mauiui. Ia papu râ ia tatou e te taa ra ia Iehova to tatou huru aau. (Exodo 3:7; Isaia 63:9) Mai te mau patereareha haapao maitai no tahito ra, e nehenehe tatou e haamahora i to tatou aau ia ˈna e e faaite atu i to tatou feaaraa e to tatou ahoaho. (Exodo 5:22; Ioba 10:1-3; Ieremia 14:19; Habakuka 1:13) Eita paha oia e faaore semeio i to tatou mau fifi, ei pahonoraa râ i ta tatou mau pure haavare ore, e horoa mai oia i te paari e te puai no te faaruru atu.—Iakobo 1:5, 6.

“Eiaha e maere i te hamani ino uˈana i roto ia outou ei tamataraa ia outou, mai te mea e ua roohia outou i te tahi mea ê.” (Petero 1, 4:12) I ǒ nei, te parau ra Petero no nia i te hamani-ino-raa, e au maitai atoa râ ta ˈna parau i te mauiui atoa ta te hoê taata faaroo e nehenehe e faaruru. Te ere nei te taata i te mau mea e hinaarohia o te oraraa, te maˈihia nei, e te pohe nei tei herehia. Te parau ra te Bibilia e “e tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia” to te taata atoa. (Koheleta 9:11, MN) Tera te huru tupuraa o te taata i teie tau. E tauturu mai te taaraa ia tatou te reira ia faaruru i te mauiui e te ati e nehenehe e tupu mai. (Petero 1, 5:9) Na mua roa, e tamahanahanahia tatou ia haamanaˈo tatou i te haapapuraa e “tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.”—Salamo 34:15; Maseli 15:3; Petero 1, 3:12.

“E oaoa i te tiairaa.” (Roma 12:12) Eiaha e manaˈonaˈo i te oaoa ta tatou i fanaˈo na, e feruriruri maori tatou i te parau fafau a te Atua e faaore i te mauiui atoa. (Koheleta 7:10) E paruru teie tiairaa papu ia tatou mai te taupoo e paruru i te upoo. E tamǎrû te tiairaa i te faahopearaa au ore o te ati i roto i te oraraa e e tauturu i te haapapu mai e eita te reira e faaino roa i to tatou ea i te pae feruriraa, i te pae aau, aore ra i te pae varua.—Tesalonia 1, 5:8.

[Hohoˈa i te api 5]

Ua patoi Adamu raua Eva i te faatereraa a te Atua

[Hohoˈa i te api 7]

Te fafau ra te Atua i te hoê ao aita e mauiui